sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: institut

7 articole
Eveniment

Directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare

Directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare. Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, i-a retras avizul de numire lui Florin Silviu Ivan, director adjunct al Institutului Cultural Român – filiala Berlin. Decizia a fost luată oficial după ce Corpul de Control a verificat "activitatea și comportamentul" acestuia din cursul anilor 2023 – 2024 în urma unor sesizări transmise în Centrala MAE. În spatele acestei decizii s-ar ascunde mai multe scandaluri între directorul ICR Berlin, Cristian Niculescu, și adjunctul său, Florin Silviu Ivan. Directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare Directorul adjunct al ICR Berlin, Florin Silviu Ivan, se află în conflict deschis cu șeful său, directorul Cristian Niculescu. Ultimul scandal dintre cei doi ar fi avut loc în urmă cu aproximativ trei săptămâni. Surse din cadrul Ambasadei României de la Berlin susțin că cei doi s-au luat la harță iar scandalul a degenerat într-o încăierare în toată regula. Citește și: Cum minte Lipă: salariul contabilei șefe de la Canotaj, care a încasat un premiu de 162.400 EUR, nu e de 600 EUR, ci de 2.400 EUR. Contabila mai prestează și la federațiile de Kempo și Sambo și lua salariu și de la Yachting Contactați de către DeFapt.ro, cei doi oficiali au negat că s-au la bătaie în sediul ICR Berlin, dar au recunoscut cu jumătate de gură că există tensiuni între ei. Incidentul a fost negat și de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că "Ambasada României la Berlin și Centrala MAE nu au fost înștiințate cu privire la existența unui astfel de conflict între domnul Cristian Niculescu, director al Institutului Cultural Român de la Berlin, și domnul Florin Ivan, director adjunct al Institutului Cultural Român de la Berlin, în urma căruia să fi fost necesare intervenția poliției germane sau îngrijiri medicale pentru domnul Cristian Niculescu". MAE a început procedura de revocare a lui Ivan MAE încearcă să țină sub preș scandalurile de la ICR Berlin, dar dovada cea mai bună că acolo există un conflict este că ministrul Luminița Odobescu a decis să-i retragă avizul de numire directorului adjunct Florin Silviu Ivan. "Vă facem cunoscut, de asemenea, că în urma verificărilor efectuate de Corpul de Control asupra sesizărilor primite în Centrala MAE, în cursul anilor 2023 și 2024, privind activitatea și comportamentul domnului director adjunct Ivan, ministrul afacerilor externe a făcut cunoscut Președintelui Institutului Cultural Român că Ministerul Afacerilor Externe a retras avizul domnului Ivan”, a transmis Biroul de Presă al MAE la solicitarea DeFapt.ro. Scoaterea din ICR, mecanism greoi Ministerul Afacerilor Externe nu a detaliat conținutul sesizărilor legate de "activitatea și comportamentul" directorului adjunct Florin Silviu Ivan. Însă a ținut să transmită care este procedura de revocare a acestuia din funcție. "Conform art. 18, alin. 3 al Legii nr. 356 din 11 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, numirea și revocarea directorilor și a directorilor adjuncți se fac la propunerea președintelui Institutului Cultural Român și cu avizul comun al Comisiei pentru cultură și media și al Comisiei pentru politică externă ale Senatului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii și al Președintelui Institutului […]", potrivit Biroului de Presă al MAE. "Mi-e egal că mă revocă" Florin Silviu Ivan nu a fost uimit că ministra Luminița Odobescu i-a retras avizul, dar crede că în spatele acestei decizii se ascund chestiuni care nu au de-a face cu situația sa. "Eu nu am primit nici o astfel de înștiințare. Habar nu am cine mi-a făcut plângeri fără nici un motiv. Cred că e altceva la mijloc. Nu știu! Plângeri de nimic! Din punctul meu de vedere mi-e efectiv egal că mă revocă. Nu am absolut nici o problemă. (...) Nu am primit nici un fel de comunicare că mi-au retras avizul. Nici nu știu ce înseamnă retragerea avizului. ORNISS sau care? Nu ar trebui să îmi comunice și mie lucrul ăsta?”, a declarat Florin Silviu Ivan. Întrebat despre verificările făcute de Corpul de Control, Florin Silviu Ivan a spus că nu a stat nimeni de vorbă cu el legat de vreo sesizare. Ulterior, și-a adus aminte că prin anul 2023 a avut o discuție cu reprezentanții Corpului de Control în sediul Ambasadei României de la Berlin. "Am stat de vorbă cu dumnealor vreo zece minute. Bazaconii, ce să vă spun... Nu știu! Nici nu-mi amintesc. Se grăbeau să ajungă la aeroport și au stat de vorbă cu mine zece minute. Nu mi-au zis de nici o sesizare", a mai spus adjunctul Ivan.

Cristian Niculescu (stânga) și Florin Ivan, directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare în sediul instituției (sursa: icr.ro)
Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul (sursa: Facebook/Raluca Puiu)
Investigații

Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul

Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul. Raluca Puiu, șefa de cabinet a ministrului Alexandru Rafila, a fost pusă în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Institutului Oncologic București, cel mai mare spital de oncologie din România. Multiple sinecuri la stat Dar Raluca Puiu este obișnuită cu cumul funcțiilor la stat. De exemplu, în declarația de avere din 2015 a menționat patru surse de venit de la stat: RATB, BTT, Ministerul Sănătății, plus o convenție civilă în baza căreia era plătită de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Citește și: Revoluție în trafic: Internele propun ca filmările făcute de simplii cetățeni să poată fi folosite pentru a pedepsi șoferii care conduc agresiv, trec pe roșu sau nu dau prioritate pietonilor La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Sănătății a transmis că Raluca Puiu a fost recomandată pentru ocuparea acestei funcții de „experiența administrativă și studiile juridice absolvite la Universitatea din București”. În realitate, nominalizarea a fost făcută de ministrul Alexandru Rafila, cel care a decis să o trimită pentru trei zile în Las Palmas pentru a-i ține locul la reuniunea informală a miniștrilor Sănătății. Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul Raluca Puiu a revenit în Ministerul Sănătății o dată cu instalarea în funcția de ministru a pesedistului Alexandru Rafila. Până atunci, fusese consiliera lui Rafila la Camera Deputaților, dar la minister a fost pusă șefă de cabinet. Citește și: VIDEO Prietena de droguri a lui Vlad Pascu, bătaie în toată regula cu o colegă în curtea liceului. A fost nevoie de SMURD și Poliție. Ambele fete au depus plângeri penale Ministrul Alexandru Rafila a plecat cu șefa lui cabinet în cel puțin cinci delegații oficiale în străinătate. Prima a fost în Italia, în perioada 3-5 februarie 2022. Ministerul Sănătății i-a decontat cheltuieli de aproape 550 de euro. O lună mai târziu, șefa de cabinet l-a însoțit pe ministru în vizita oficială din în Israel. Costurile legate de transport, diurnă și cazare decontate de Ministerul Sănătății pe numele Ralucăi Puiu au fost de 900 de dolar și 3.300 lei. Israel, Spania, Belgia Ministrul Alexandru Rafila a luat-o cu el și la cea de-a 72-a Sesiune a Comitetului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății. Eveniment care s-a ținut tot în Israel. De această dată, s-a plătit pentru deplasarea șefei de cabinet în jur de 625 dolari și 3.673 lei. La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Sănătății a transmis că, în cursul anului 2023, ministrul Alexandru Rafila a fost însoțit de Raluca Puiu în alte două delegații în străinătate. În Spania și Belgia. Costurile suportate de minister pentru cele două delegații au fost de 770 de euro și 3.328 lei. În Las Palmas, a fost doar Raluca Ultima escapadă a fost însă mult mai interesantă. Ministrul Alexandru Rafila urma să participe la reuniunea informală a miniștrilor Sănătății în Las Palmas, în perioada 26-29 iulie 2023. Dar, din cauza unei ședințe de Guvern, Alexandru Rafila nu a mai putut să plece în delegație. Asta nu a împiedicat-o pe șefa lui de cabinet să plece la reuniunea informală a miniștrilor, culmea, fără ministrul Rafila. Într-o conferință de presă, ministrul Alexandru Rafila a spus și-a trimis șefa de cabinet în Las Palmas pentru că trebuia să ducă acolo „documentația tehnică”. "Conform prevederilor legale" Întrebat de către DeFapt.ro ce documentație tehnică a dus Raluca Puiu și cui i-a predat-o, ministrul Alexandru Rafila a transmis prin Biroul de Presă că „deplasarea reprezentanților României în Las Palmas Gran Canaria, Spania s-a făcut conform prevederilor legale și a fost aprobată prin Memorandum de către Prim-Ministrul României. (...) Din cauza timpului scurt, nu a mai fost posibilă modificarea delegației din considerente logistice și financiare. Documentele și poziția Ministerului Sănătății au fost analizate și prezentate de delegația României”. Toată această excursie a costat în jur de 1.422 de euro. Dacă documentele și poziția României ar fi fost transmise online, statul scăpa de costurile cu vizita în Las Palmas. Numită de Rafila în CA-ul Institutului Oncologic Reîntoarsă din Las Palmas, Raluca Puiu avea să fie surprinsă din nou de ministrul Alexandru Rafila. Plăcut. Acesta a nominalizat-o pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație al Institutului Oncologic București, cel mai mare spital de oncologie din România. Ulterior, membrii Consiliului de Administrație au decis ca Raluca Puiu să fie președintele Consiliului de Administrație. DeFapt.ro a solicitat Ministerului Sănătății să comunice ce o recomandă pe Raluca Puiu pentru a ocupa funcția cea mai înaltă de la Institutul Oncologic. Ministerul a transmis că „având în vedere experiența administrativă și studiile juridice absolvite la Universitatea din București, această nominalizare respectă cadrul legal privind numirea membrilor Consiliului de Administrație. Alegerea în funcția de președinte este rezultatul votului membrilor Consiliului de Administrație”. În declarația de avere depusă în calitate de președinte al Consiliului de Administrație, Raluca Puiu a menționat că, pentru funcția de șef de cabinet a lui Alexandru Rafila, a primit un salariu de peste 92.000 de lei. A mai menționat alte două salarii, încasate de la Camera Deputaților și Autoritatea Electorală Permanentă. 20.000 de euro, împrumut firmei cu pierderi Șefa de cabinet a lui Alexandru Rafila, pe lângă experiența administrativă, are și o declarație de avere interesantă. În ultima, din iunie 2023, Raluca Puiu a menționat că a împrumutat în nume personal cu 20.000 de euro firma Tyca Food Concept SRL, patronată și administrată în prezent de Camelia Magdalena Puiu. Această societate a fost înființată chiar de Raluca Puiu în februarie 2021, care câteva luni mai târziu a trecut-o pe numele rudei sale. Firma Tyca Food Concept are ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Datele financiare ale firmei arată că în 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 241.000 lei și o pierdere de aproape 38.000 de lei. În anul fiscal 2022, cifra de afaceri netă a scăzut la aproape 176.000 de lei, în timp ce pierderea declarată a fost de peste 140.000 lei. Donație de la soră: 51.300 de euro Tot din ultima declarație de avere a Ralucăi Puiu mai aflăm că aceasta primit două donații, de 51.300 de euro, în total, de la sora ei, Alexandra Nadina Puiu. Prima donație a fost de 7.315 lei, echivalentul a 1.500 de euro. Cea de-a donație a fost de 49.800 euro. Nu se știe cum a primit această donație pentru că Raluca Puiu nu a menționat nici un cont deschis pe numele ei. Contactată de către DeFapt.ro, Raluca Puiu nu a vrut să comenteze. „Mă sunați duminica? Vi se pare normal? O zi bună! La revedere!”, a spus Raluca Puiu. Însă fusese sunată și în cursul zilei de vineri, dar nu a răspuns la telefon. De 11 ani, pe la diverși miniștri PSD Cea mai veche declarație de avere depusă de Raluca Puiu datează din iulie 2012. Atunci, figura ca angajată pe postul de consilier la ministrul Educației Liviu Pop. De la Pop, a ajuns consiliera ministrului Ecaterina Andronescu, tot la ministerul Educației. În decembrie 2014, o regăsim angajată pe funcția de consilier al ministrului Sănătății Nicolae Bănicioiu. Conform declarației de avere din acel an, Raluca Puiu mai lucra drept consilier și referent de specialitate la RATB. Dar, în paralel, figura ca specialist în relații publice la Hybrid Publicitate și Tutunaru Valentin Lucian Întreprindere Individuală. În declarația de avere depusă în noiembrie 2015, Raluca Puiu menționa că are patru surse de venit de stat: RATB, BTT, Ministerul Sănătății, plus o convenție civilă în baza căreia era plătită de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Pe lângă cele patru venituri de la stat, mai încasa și un salariu de la Hybrid Publicitate. La începutul anului 2017, Raluca Puiu, angajată consilier personal a unui secretar de stat la Sănătate, figura tot cu patru surse de venituri. Două de la stat și două de la privat. Atunci o plăteau Ministerul Sănătății și Agenția Națională de Administrare Fiscală și firmele LT Cont și Tutunaru Expert.

Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă

Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă. Şeful Consiliului Județean Iași a trecut în revistă lipsurile județului, pe care le-a pus pe seama "gâlcevei politice". Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă "Noi suntem astăzi cu Spitalul Regional de Urgenţe nefinalizat şi nu avem sală polivalentă tot din cauză că amplasamentul a fost schimbat", a spus Costel Alexe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cât priveşte Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, "ce vină are Iaşiul să fie depunctat cu 15 puncte pentru că suntem centru medical universitar?", s-a întrebat șeful CJ. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova "Nu s-a făcut nicio internare în Spitalul Regional de Urgenţă pentru că, din păcate, până astăzi nu avem excavată prima cupă de pământ de acolo", a adăugat Alexe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iași versus București: inimi mai scumpe (sursa: Facebook/Costel Alexe)
Eveniment

Iași versus București: inimi mai scumpe

Iași versus București: inimi mai scumpe. Consiliul Județean Iași a pierdut finanțarea de 300 de milioane de euro care ar fi putut fi alocată prin PNRR pentru construcția Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară din cauza digitalizării și a costurilor supraevaluate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De exemplu, costul mediu pe metru pătrat construit ajungea, în proiectul ieșean, la 26.500 lei, în timp ce costul mediu pentru un pat era de aproape 3,3 milioane lei. Pentru comparație, la București, la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare, costul pe metru pătrat construit a fost calculat la 16.577 lei, iar costul pe pat, la puțin peste 2,4 milioane lei. Mai mult, costurile cu asistența tehnică pentru Iași au fost estimate la peste 20,3 milioane lei, în timp ce la București sunt de doar 460.000 lei. A fi sau a nu fi digitalizare Ministerul Sănătății (MS), condus de pesedistul Alexandru Rafila, a decis să excludă proiectul „construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi” de pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Surse din cadrul MS au declarat sub protecția anonimatului că proiectul susținut de liberalul Costel Alexe a fost depunctat pentru capitolul "digitalizare". De exemplu, în cererea de finanțare s-a menționat că 80 de paturi vor fi digitalizate și dotate cu echipamente IT care vor înlocui fișa de observație clasică a pacientului cu sisteme digitalizate (adică cu fișa sau dosarul electronic al pacientului). Consiliul Județean Iași a transmis ulterior o clarificare în care a menționat că toate cele 450 de paturi sunt digitalizate. În acest sens au dat ca exemplu paturile electronice pentru pacienți. Numai că Ministerul Sănătății a considerat că aceste paturi nu pot fi incluse în capitolul digitalizare, ci la echipamente medicale. Motivul: toate paturile pentru pacienți produse în anul 2023 au mecanisme electronice conectate la un panou de comandă prin care se rabatează, se ridică sau coboară. Un alt echipament invocat la „digitalizare” a fost stația centrală de monitorizare a pacienților critici. Adică un monitor care afișează într-un singur loc anumiți parametrii preluați de la monitoarele de funcții vitale. Dar și acesta face parte din categoria echipamentelor medicale și nu a putut fi inclus la digitalizare. Alexe, declarații inutile Nemulțumit de decizia ministrului Alexandru Rafila, liberalul Costel Alexe declara în ianuarie 2023 că a solicitat reevaluarea proiectului. Printre motivele invocate atunci se afla și o evaluare internă a proiectului realizată de Consiliul Județean Iași, în urma căreia ar fi rezultat că trebuia să primească 72 de puncte. Acest punctaj ar fi situat Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi pe un loc eligibil pentru finanţare. „Iaşiul merită să aibă un Spital al Inimii şi am atras în nenumărate rânduri atenţia asupra urgenţei şi necesităţii acestui institut, nu doar pentru judeţul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei, inclusiv pentru cetăţenii români din Republica Moldova. Nu vom renunţa la acest spital vital pentru sănătatea ieşenilor, indiferent de greutatea piedicilor pe care le întâlnim pe traseu. Statul român este obligat să prioritizeze cu adevărat investiţiile din Sănătate şi să repare nedreptatea pe care Iaşiul şi Moldova o trăiesc de ani de zile”, spunea Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Costuri foarte mari la Iași Costurile estimate pentru construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi au fost estimate de Consiliul Județean Iași, condus de liberalul Costel Alexe, la nu mai puțin de 1,479 miliarde lei (în jur de 300 de milioane de euro). Proiectul prevedea construcția unui spital cu 450 de paturi și 19 săli de operație. Calculele arată că costul mediu pe pat erau de 3,288 milioane lei fără TVA. În timp ce costul mediu pe fiecare metru pătrat construit ajungea la 26.508 lei (peste 5.400 de euro). În această sumă au fost calculate construirea institutului, amenajări exterioare, utilități și branșamente, împrejmuire, proiectare și consultanță, taxe, cheltuieli neprevăzute, dotări și echipamente medicale. În plus, Consiliul Județean Iași a prevăzut bani pentru asistența tehnică și consultanță. Pentru asistența tehnică erau prevăzuți 20,38 milioane lei fără TVA. Iar pentru consultanță, 8,1 milioane lei. Iași versus București: inimi mai scumpe Pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin PNRR se află Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București. Adică, un institut cu același profil ca cel de la Iași. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că pentru construcția acestui institut s-au cerut 788,9 milioane lei. Adică în jur de 161 de milioane de euro. Datele din proiect arată că institutul de la București urmează să aibă 324 de paturi și 14 săli de operație. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Bugetul pentru fiecare pat a fost calculat la 2,434 milioane lei. Cu 854.000 lei mai puțin față de costul unui pat prevăzut de Consiliul Județean Iași. Deci, o diferență de 172.000 de euro pentru fiecare pat. Mai mult, costurile pentru fiecare metru pătrat construit la București au fost calculate la 16.577 lei. Cu 9.931 lei mai ieftin ca la Iași, echivalentul a 2.000 de euro. Asistența tehnică pentru construcția institutului de la București este de doar 460.000 de lei, de 44 de ori mai puțin decât suma prevăzută pentru institutul de la Iași. Mai mult, proiectul de la București nu prevede bani pentru consultanță.

Institutul Inimii, fără finanțare prin PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Institutul Inimii, fără finanțare prin PNRR

Institutul Inimii, fără finanțare prin PNRR. Ministerul Sănătăţii a evaluat îndoielnic proiectul privind construirea Institutului Inimii la Iaşi. Institutul Inimii, fără finanțare prin PNRR În cazul a două criterii, Consiliul Judeţean (CJ) a fost depunctat într-o manieră care ridică mari semne de întrebare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este vorba despre fişa în baza căreia Iaşul a pierdut finanţarea din PNRR pentru Institutul Inimii. În primul rând, Institutul a fost considerat de „interes judeţean”. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Celălalt criteriu, unde CJ a pierdut cele mai multe puncte, a vizat dotarea paturilor cu echipamente IT. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Universitățile care cooperează cu institutul Confucius pierd finanțarea de stat Foto: http://gjhzjlc.cupl.edu.cn/
Eveniment

Universitățile cooperează Confucius pierd finanțarea

Universitățile românești care cooperează cu institutul Confucius, susținut de China comunistă, pierd finanțarea de la stat, se propune într-o inițiativă PNL semnată, printre alții, de deputații Alexandru Muraru, consilier onorific al premierului Ciucă, Robert Sighartău sau Pavel Popescu. Propunerea este semnată și de două deputate PSD: Ana Cătăuță, fosta șefă de cabinet al lui Mircea Geoană, când acesta era președinte al Senatului, și controversata Laura Vicol. Institutul Confucius este găzduit în România de către Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Totodată, institutul a deschis o clasă ”Confucius” la Universitatea Ovidius din Constanța. Universitățile care cooperează cu institutul Confucius pierd finanțarea de stat „Cele patru Institute Confucius aflate pe teritoriul României, găzduite de patru universităţi de stat, reprezintă adevărate ameninţări la adresa securităţii naţionale a României (...) Există suficiente dovezi care demonstrează faptul că aceste Institute sunt spaţii în care, având drept paravan o misiune aparent nobilă - de a îi educa pe studenţi şi elevi cu privire la limba şi civilizaţia chineză, pot fi organizate operaţiuni de spionaj în beneficiul guvernului comunist de la Beijing (…) Având în vedere că există suspiciuni reale, probate de serviciile de intelligence ale ţărilor partenere, care împărtăşesc valorile democratice şi de care ne leagă o concepţie comună asupra ordinii internaţionale (SUA, Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Norvegia), privind utilizarea acestor Institute Confucius pentru diseminarea propagandei chineze şi pentru amplificarea fenomenelor de spionaj ştiinţific (în unele cazuri, chiar şi cu caracter militar), iniţiatorii propun, prin prezenta iniţiativă legislativă, considerarea universităţilor care au parteneriate/găzduiesc astfel de entităţi drept neeligibile pentru a primi finanţare de la bugetul naţional sau din fonduri externe ne/rambursabile în vederea derulării de proiecte de cercetare ştiinţifică universitară”, se arată în expunerea de motive a proiectului. Marea Britanie se pregătește să le închidă „Prin excepţie de la prevederile art. 223, alin. (8) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de învăţământ superior autorizate/acreditare care au parteneriate în derulare cu Institute Confucius sau alte entităţi finanţate de Partidul Comunist Chinez, prin Ministerul educaţiei din Republica Populară Chineză, nu beneficiază de finanţarea cercetării ştiinţifice universitare de bugetul de stat sau de fonduri externe ne/rambursabile”, se arată în proiect. Institutele Confucius sunt sprijinite de Ministerul Educaţiei din China, fiind finanţate de către Departamentul de Propagandă al Partidului Comunist Chinez, o extensie a United Front Work Department (UFWD), o agenţie guvernamentală dedicată operaţiunilor de influenţă şi campanii de propagandă la. nivel intern şi internaţional. Citește și: Două treimi din Kiev, în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de ieri: relatarea dramatică a unui locuitor. În Moldova, circa 10.000 de consumatori, încă fără curent În noiembrie, ministrul britanic pentru Securitate, Tom Tugendhat, a anunțat că se pregătește închiderea institutelor Confucius din Marea Britanie. El a spus, în fața parlamentului de la Londra că noul premier, Rishi Sunak, „urmărește să le închidă”.

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj. Serghei Jirnov, fost spion rus din KGB, refugiat în Franța de la începutul anilor '90, a declarat pentru cotidianul francez Le Figaro că Vladimir Putin ar fi fost declarat inapt pentru contra-spionaj de Institutul Andropov din Moscova, care pregătea elita spionajului rus. Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj Jirnov susține că a fost coleg cu Putin la academia rusă de contra-spionaj și că actualul președinte rus a fost declarat inapt pentru această carieră după ce a urmat timp de un an cursurile instituției sovietic. "La finalul acestui an de studiu, instructorii l-au declarat inapt, fiind considerat incapabil să evalueze corect deciziile pe care le lua și consecințele acestor decizii asupra sa și asupra KGB. Citește și: VIDEO George Simion a schimbat tactica: după două săptămâni de război fără referiri negative la Rusia, l-a numit pe Putin „criminal de război” la televiziunea publică poloneză A fost retrimis la Leningrad (actualul Sankt Petersburg – n.red.), înainte de a fi trimis în Republica Democrată Germană, și a fost ofițer de legătură într-un oraș de provincie. Pentru noi, spionii din KGB, acesta era un post fără importanță", a declarat pentru Le Figaro fostul spion Serghei Jirnov. Rolul KGB în ascensiunea liderului de la Kremlin "Iată că principiul lui Peter s-a verificat în toată splendoarea sa: locotenent-colonelul Putin și-a atins limita competențelor. Măcar o dată, spionajul rus nu s-a înșelat", a mai spus Jirnov. El a mai declarat că instrucția în cadrul KGB, temuta poliție politică a URSS, a jucat un rol foarte important în viitoarea carieră politică a lui Putin: aici, în KGB, și-a construit Putin garda de apropiați care l-a ajutat să preia puterea totală. Serghei Jirnov a fugit în Franța în anii '90 și a scris mai multe cărți dedicate spionajului sovietic. El este invitat periodic de presa franceză pentru a comenta chestiuni legate de Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră