joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

inscop

53 articole
Politică

Ștefureac, INSCOP: În caz de anticipate, AUR ar dubla scorul din 2024, PNL ar câștiga, dar nu mult

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a scris, pe Facebook, că în caz de alegeri anticipate AUR și-ar dubla scorul electoral din 2024 (peste 18%) și ar fi “rege“, președintele fiind obligat să-i încredințeze formarea guvernului. PNL ar obține un scor mai bun decât în 2024 (13-14%), dar nu mult mai mult decât are acum.  Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Fără să ofere exemple concrete, Ștefureac a afirmat că restul partidelor ar lua scoruri mai mici sau similare. Anticipatele ar fi o catastrofă, crede Ștefureac “Doar spun, nu dau cu parul. Oricare ar fi discursul politic al partidelor, și oricât de exaltate ar fi unele comentarii mai emoționale, alegerile anticipate organizate acum, în vremuri de criză economică și maximă expandare a populismului politic radical, ar fi o catastrofă. Una care face parte din jocul legitim democratic, dar o catastrofă pentru țara, pentru economie, pentru firme, pentru veniturile populației. Niciun partid, repet, niciun partid, cu excepția AUR, nu ar fi avantajat de anticipate. Nici chiar PNL, care ar putea lua ceva mai mult acum decât în decembrie 2024 (dar nu mult mai mult acum) nu ar fi avantajat. Și nici celelalte partide care ar putea lua scoruri similare sau mai mici decât cele din 2024.   În schimb, daca am avea acum alegeri anticipate, țara ar fi predată pentru 4 ani în mâinile unui AUR care are posibilitatea reală de a-și dubla scorul și de a trece de la statutul de fauritor de regi (king maker), la rege propriu-zis. Cu o reprezentare în Parlament de 40%, președintele va fi nevoit atunci să le acorde dreptul de a forma guvernul. Pentru 4 ani. Până în 2030.   Sigur, pot fi și alte interpretări ale efectelor unor alegeri anticipate. Unii spun ca viața noastră politică are nevoie de un cutremur. Alții, mai înțelepți, spun însă ca răul nu trebuie banalizat…“, a scris Ștefureac.   

Ștefureac, INSCOP: În caz de anticipate, AUR ar dubla scorul din 2024, PNL ar câștiga, dar nu mult
VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție
Politică

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu poate răspunde la întrebarea dacă partidul său va rămâne sau nu în opoziție. Emisiunea a fost înregistrată luni, 25 mai. Între timp, a apărut declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, numit în această funcție cu susținerea PNL, că ar putea face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare: „Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi”.  Pe de altă parte, surse politice susțin că o parte din miniștrii USR ar dori să rămână în Guvern, ignorându-l pe președintele USR, Dominic Fritz. Acesta va ști pe 5 iunie dacă pierde sau nu procesul de incompatibilitate cu ANI. Dacă pierde, el va trebui să plece din funcția de primar al Timișoarei, iar autoritatea sa în USR se va prăbuși. Miruță spune că USR a crescut fiind la guvernare, pin ceea ce au făcut miniștrii săi Înregistrarea discuției cu Radu Miruță începe la minutul 18.45: „Q: Unde se va termina pentru USR această criză? În opoziție sau la putere? Radu Miruță: Este o întrebare la care nu am să vă dau un răspuns, având în vedere dinamica politică din ultimele săptămâni. Însă, atunci când nu ai chestii cuantificabile despre a spune rămânem în guvern pentru că se va întâmpla asta, nu rămânem pentru că se va întâmpla asta, trebuie să ne uităm la ce a făcut USR în guvern. Pentru că, la urma urmei, oamenii în funcție de asta judecă. USR era acuzat, domnule, fac scandal, nu se poate lucra cu ei. Uite, am intrat în guvern, scandalul n-a fost de USR făcut deloc. Q: Dar vedeți că vă ia Bolojan voturi în ultimul sondaj din INSCOP. V-a luat vreo 2%, s-au mutat la PNL. Radu Miruță: Domnul Bolojan a făcut, în analiza mea, lucruri sănătoase pentru România în acest guvern. (...) Pe datele pe care le avem noi, pentru cum am făcut noi, bine, rău, lucruri și USR a crescut în urma participării în acest guvern. Faptul că oamenii văd că deciziile astea de a da la o parte tot felul de amiciții, de a face tot felul de combinații pe banul public, se suprapun și la USR, și la domnul Bolojan, nu-i ceva rău din asta. Eu îmi doresc să existe pe piață, pe piața politică, mai mulți decidenți care să meargă în direcția asta, că atunci creșc șansele ca România să ajungă pe o zonă, zic eu, mai bună. Adică eu nu văd nimic rău.  Dacă domnul Bojan a crescut, a crescut pentru modul în care a condus acest guvern. Dacă USR a crescut, a crescut pentru modul în care miniștrii s-au manifestat și au decis în acest guvern. Dacă a scăzut, de asemenea din motivele astea.”

Alegătorii PSD și AUR cred că statul trebuie să-i protejeze cu riscul de a nu putea plăti datoriile - sondaj
Politică

Alegătorii PSD și AUR cred că statul trebuie să-i protejeze cu riscul de a nu putea plăti datoriile - sondaj

Nu mai puțin de 83% dintre alegătorii AUR și 71% dintre cei ai PSD consideră că „statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Între alegătorii USR și PNL, 50% și respectiv 56% sunt de acord cu această afirmație.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Guvernarea Bolojan putea continua reformele, chiar și „nepopulare”, majoritatea populației era de acord Din totalul eșantionului, 46.9% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, în timp ce 23.1% sunt oarecum de acord. 9.6% sunt oarecum împotrivă, iar 15.8% sunt total împotrivă. Un procent de 4.6% nu știu sau nu răspund. Cu toate acestea, reformele par să aibă o susținere puternică: 45.6% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord cu afirmația „Reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare”, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.8% sunt oarecum împotrivă și 19.9% total împotrivă. Circa 95% din electoratul USR și 85% din cel al PNL susțin continuarea reformelor, chiar dacă sunt nepopulare. Circa o treime din pesediști și auriști nu susțin reformele „nepopulare”.  Afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întrunește acordul total al 68.7% dintre cei chestionați. 15.8% sunt oarecum de acord cu afirmația, 5.9% oarecum împotrivă, iar 6.3% sunt total împotrivă, iar 3.2% nu știu sau nu răspund. Un procent de 87.8% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, în timp ce 7.5% sunt oarecum de acord. 1.3% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 2% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%.

Corupția, cea mai mare problemă a românilor - sondaj. Reducerea taxelor, una din măsurile prioritare
Politică

Corupția, cea mai mare problemă a românilor - sondaj. Reducerea taxelor, una din măsurile prioritare

Aproape jumătate dintre cetățenii români consideră că „creșterea salariilor și pensiilor” trebuie să fie principala prioritate a în următoarele șase luni, arată un sondaj INSCOP. Măsira este puternic susținută de alegătorii PSD (70% indică această măsură drept principala prioritate) și de cei ai AUR - 62%. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice Ștefureac vede o Românie ruptă în două Însă 33,7% dintre cei chestionați spun că reducerea taxelor trebuie să fie prioritatea, 26,1% indică atragerea fondurilor europene, iar 25,8% prioritizează „reducerea cheltuielilor statului”.  Doar 16,4% spun că prioritatea următoarelor șase luni trebuie să fie stabilitatea politică și un acord între partide. Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% dintre cei chestionați spun „corupția”. Doar 14,9% indică „lipsa locurilor de muncă bine plătite”.  „Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât „curățenie”, cât și redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor «Românii» socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale”, comenetează pe Facebook directorul INSCOP, Remus Ștefureac.    Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.    Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.    

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate
Politică

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Prevzibil, alegătorii AUR își doresc cel mai mult alegerile anticipate, arată un sondaj INSCOP. Însă, pe locul II vine electoratul USR, deși acest partid a scăzut în intenția de vot, potrivit unui sondaj realizat tot de INSCOP.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Potrivit INSCOP, 50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%. Cu AUR pe primul loc în sondaje, alegătorii săi vor anticipate Din electoratul AUR, 62% vrea anticipate, doar 33% susține că este nevoie de un guvern format din actualele partide parlamentare. Circa 39% din alegătorii USR preferă anticipatele, 58% sunt pentru un guvern susținut de acest Legislativ. Un sfert din alegătorii PNL și 26% din cei ai PSD sunt pentru alegeri anticipate. Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai contiunue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnficativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători
Politică

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători

Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bolojan l-a zdrobit pe Grindeanu Ce arată sondajul INSCOP în ceea ce privește intenția de vot: AUR, 37%, față de 38,2% în aprilie PNL a ajuns la 20,3%, față de 15,5% în aprilie PSD a coborât la 17,5% față de 20,1% USR cade la 10% de la 12,7% UDMR este la o intenție de vot de 5%. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între trei puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste opt puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%. Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR - SOS - POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR - SOS - POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. 

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj
Politică

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova: 71.9% dintre cei chestionați declară că ar vota DA, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, arată un sondaj INSCOP publicat azi. 21,4% ar spune NU, 3,2% nu ar merge la vot, 2,1% sunt nehotărâți.  Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova Datele sondajului arată că alegătorii AUR sunt cei mai ostili reunificării: 26% dintre aceștia se opun, 69% sunt pentru. Doar 12% din alegătorii USR spun NU unirii, 20% din alegătorii PSD și 22% din cei ai PNL.  Alegătorii AUR sunt de acord și cu teza Moscovei, că „locuitorii din Rep. Moldova sunt un popor separat, cu o limbǎ diferitǎ de a noastrǎ şi cu propria lor soartǎ”. Circa 30% din alegătorii AUR sunt de acord că locuitorii dintre Prut și Nistru sunt un popor separat, 67% apreciază că sunt români. Și în rândul alegătorilor PSD, un procent foartre mare, de 28%, cred că în R. Moldova trăiește un popor separat, doar 9% din peneliști și 11% din useriști acceptând această teză rusească.  Pe întregul eșantion chestionat, 70.6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3.9% nu știu sau nu răspund. În plus, 67.6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrarie. 6.1% nu știu sau nu răspund. Datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Grindeanu, cotă de încredere dezastruoasă - sondaj INSCOP. Intelectualii, cei mai neîncrezători
Politică

Grindeanu, cotă de încredere dezastruoasă - sondaj INSCOP. Intelectualii, cei mai neîncrezători

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, beneficiază de o cotă cotă de încredere dezastruoasă, arată un sondaj INSCOP. Persoanele cu studii superioare sunt cele mai mefiente: dor 7% dintre acestea au încredere multă și foarte multă în liderul PSD. Citește și: Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă, susținător al unei cooperări cu AUR și critic al lui Bolojan Potrivit INSCOP, 66,1% dintre cei chestionați au încredere puțină/foarte puțină sau deloc în Grindeanu. Circa 12% au încredere multă sau foartă multă în el. Diferența până la 100%, adică 31,9% nu răspund sau nu stiu.  Grindeanu, cotă de încredere dezastruoasă - sondaj INSCOP În consecință, încrederea în liderul PSD este mult sub intenția de vot pentru PSD, care în același sondaj INSCOP era de 20,1%.  În rândul alegătorilor PSD, 49% nu au încredere în Grindeanu, 45% au. În ceea ce privește cota de încredere defalcată pe nivelul studiilor, 80% dintre cei cu studii superioare nu au încredere în Grindeanu. Pentru comparați, procentul celor care au încredere în Ilie Bolojan este de 25,1%, în timp ce intenția de vot pentru PNL este la 15,5%. Sondajul arată că 78% din alegătorii USR au încredere în Bolojan, în timp ce cota de încredere între peneliști este de doar 65%.  Liderul politic cu cea mai mare cotă de încredere este George Simion - 34,3%, urmat de Nicușor Dan - 27,6%. Intenția de vot pentru AUR este de 37%, potrivit INSCOP.  „În contextul celei mai inoportune furtuni politice prognozate începand de luni 20 aprilie, cu risc de turbulente economice severe pe întreg teritoriul patriei, aceste date sociologice pot fi niște repere utile pentru mai multă claritate si pentru orientarea acțiunilor urgente de prevenție și salvare… ”, a scris sociologul remus Ștefureac, directorul INSCOP, când a publicat datele privind notorietatea liderilor politici.   

Sondaj: alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran. Electoratul PNL, cel mai optimist
Politică

Sondaj: alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran. Electoratul PNL, cel mai optimist

Alegătorii USR sunt cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran, în timp ce electoratul PNL este cel mai optimist, arată un sondaj INSCOP publicat azi. INSCOP a întrebat: „În opinia dumneavoastră, Statele Unite ale Americii și Israelul vor avea succes sau nu vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului?”. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran La această întrebare, 46.7% dintre respondenți cred că Statele Unite ale Americii și Israel vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului, pe când 35.4% sunt de părerea contrarie. 17.8% nu știu sau nu răspund. Însă, în ceea ce privește alegătorii USR, 44% nu cred în succesul operațiunii, iar 44% sunt optimiști. Alegătorii PNL sunt cei mai încrezători: 56% cred în succesul americano-israelian, față de 49% dintre auriști și 46% dintre pesediști. Pesimiștii: 31% din auriști, 33% din alegătorii PNL, 37% din cei ai PNL.  În ceea ce privește efectele economice ale războiului din Iran, 7.2% dintre români consideră că efectele economice ale războiului din Iran, precum creșterea prețurilor la combustibili, vor dispărea rapid odată cu încheierea conflictului. 30.9% cred că efectele vor dispărea, dar treptat, în timp ce 56.1% sunt de părere că acestea vor persista o perioadă îndelungată. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.8%. Votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că efectele economice ale războiului vor dispărea, dar treptat. Sunt de părere că efectele economice ale războiului vor persista o perioadă îndelungată într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, bărbații, angajații din sectorul privat.

Sondaj INSCOP: USR și PNL, cel mai bun scor din ultimele șase luni. PSD crește, AUR scade
Politică

Sondaj INSCOP: USR și PNL, cel mai bun scor din ultimele șase luni. PSD crește, AUR scade

Un sondaj INSCOP publicat azi arată că USR și PNL au cel mai bun scor electoral din ultimele șase luni. PSD crește aproape constant, ajungând la o intenție de vot de 20,1%, față de 13,7% în iunie 2025. AUR scade, dar ușor, ajungând la o intenție de vot de 37%. În ianuarie 2026, partidul lui Simion strângea o intenție de vot de 40,9%, un varf.  Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Alte partide nu ating pragul de 5%. POT este la o intenție de vot de 3,6%, iar SOS România la 2,8%.  Sondaj INSCOP: USR și PNL, cel mai bun scor din ultimele șase luni. PSD crește, AUR scade Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar eroarea este de 3%.  „AUR atinge cel mai mic scor în măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%), pierzând față de începutul anului 2026, 4 puncte procentuale. În același timp, se observă un nou fenomen care, luna aceasta, pare mai amplu față de alte măsurători, și anume creșterea semnificativă a diferențelor între intenția de vot a respondenților care aleg un partid, respectiv a respondenților care aleg un partid și declară că ar veni sigur la vot (votanții mobilizați). De exemplu, în cazul PSD este o diferență de 3,5 puncte procentuale între cei care aleg PSD (20,1%) și votanții mobilizați ai PSD (16,6%). Spre comparație, PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați, în timp ce PSD și UDMR au alegători mai puțin mobilizați în acest moment”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac. 

Sondaj: Majoritatea zdrobitoare a electoratului PSD vrea ca partidul lor să rămână la guvernare, dar cea mai mare parte a celor chestionați îi vrea plecați
Politică

Sondaj: Majoritatea zdrobitoare a electoratului PSD vrea ca partidul lor să rămână la guvernare, dar cea mai mare parte a celor chestionați îi vrea plecați

Majoritatea zdrobitoare a electoratului PSD vrea ca partidul lor să rămână la guvernare, dar cea mai mare parte a celor chestionați îi vrea plecați, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Citește și: Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart” Întrebarea INSCOP a fost: „Credeți că PSD ar trebui să rămână sau să iasă de la guvernare?”. Majoritatea zdrobitoare a electoratului PSD vrea ca partidul lor să rămână la guvernare Din totalul celor chestionați, 37,3% vor ca partidul lui Grindeanu să rămână, 55,7% să plece, iar 7% nu stiu sau nu răspund.  Însă 81% dintre alegătorii PSD vor să fie la putere în continuare și doar 17% ar fi de acord să plece.  Alegătorii USR sunt cei mai critici cu prezența social-democraților în guvern: 46% i-ar vrea plecați, 46% i-ar păstra. Dintre votanții PNL, 52% consideră că partidul lui Grindeanu trebuie să rămână, 42% să plece.  Dintre alegătorii AUR, 79% sunt de părere că PSD trebuie să plece de la guvernare, 19% să rămână.  Datele au fost culese în perioada 2 - 6 martie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Un sondaj INSCOP explică de ce Ponta este mediatizat masiv: popularitatea sa, mult peste Grindeanu
Politică

Un sondaj INSCOP explică de ce Ponta este mediatizat masiv: popularitatea sa, mult peste Grindeanu

Un sondaj INSCOP explică de ce Victor Ponta este mediatizat masiv de presa apropiată (subvenționată) de PSD: popularitatea sa este mult peste cea a lui Sorin Grindeanu, actualul președinte al formațiunii social-democrate. Astfel, potrivit sondajului publicat azi, 20,8% dintre cei chestionați au încredere multă sau destul de multă în Ponta, iar 74,8% au încredere puțină sau foarte puțină în fostul premier PSD. În ultimele zile, toate televiziunile apropiate PSD au mediatizat neobișnuit de intens cazul fetei lui Victor Ponta, acuzând ministerul de Externe, condus de Oana Țoiu (USR), că nu a vrut să o evacueze din Dubai.  Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Un sondaj INSCOP explică de ce Ponta este mediatizat masiv: popularitatea sa, mult peste Grindeanu În schimb, doar 12% dintre cei chetionați au încredere în Grindeanu (66,1% nu au), acesta fiind sub Dominic Fritz - 14,9% și Ciprian Ciucu - 15,7%. Doar 82,7% din repondenții INSCOP știu cine este Grindeanu, iar 97,8% au auzit de Ponta.  Pe de altă parte, sondajul arată că George Simion a ajuns personalitatea politică cu cea mai mare încredere - 34,3% (62,7% nu au încredere). Pe locul doi este Nicușor Dan - 27,6% încredere (69,5% nu au încredere), iar pe trei este Ilie Bolojan cu o cotă de încredere de 25% și 71,6% care au încredere puțină/foarte puțină/deloc.  O mică parte din alegătorii AUR pare că se întorc la PSD, USR scade ușor, iar PNL crește puțin, arăta un sondaj INSCOP publicat ieri. Astfel, AUR era la o intenție de vot de 38%, față de 40,9% în sondajul INSCOP din ianuarie 2026, în timp ce PSD a crescut de la 18,2% la 19,2%. Datele au fost culese în perioada 2 - 6 martie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Sondaj: o mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor
Politică

Sondaj: o mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor

O mică parte din alegătorii AUR pare că se întorc la PSD, USR scade ușor, iar PNL crește puțin, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Astfel, AUR este la o intenție de vot de 38%, față de 40,9% în sondajul INSCOP din ianuarie 2026, în timp ce PSD a crescut de la 18,2% la 19,2%. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Dacă duminică ar avea loc alegeri, PNL ar atrage 14,5% din voturi - față de 13,5% în ianuarie - iar USR ar obține un scor de 11,4%, față de 11,7% în ianuarie. Însă toate fluctuațiile intenției de vot, pentru toate partidele, sunt în marja erorii de 3% a sondajului.  Sondajele INSCOP din iunie până acum sugerează că PSD este cel mai mare câștigător al guvernării Bolojan. De la un scor electoral de 13,7% în iunie 2025 a ajuns la 19,2%. În schimb, PNL, care avea 16% în mai 2025 și 17,2% în iunie a scăzut, pierzând aproape trei procente. USR avea 12,2% în mai 2025, când nu era la guvernare, 13,1% în iunie (guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie) și scade ușor din noiembrie 2025.  AUR pendulează între 38 și 40%, din mai 2025 în martie 2026.  SENS, SOS și POT atrag circa 3% din alegători.  Datele au fost culese în perioada 2-6 martie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

ANALIZĂ Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina
Politică

ANALIZĂ Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina

Un sondaj INSCOP piblicat azi arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina. În schimb, electoratul PNL și cel al USR au opinii apropiate în ceea ce privește conflictul din țara vecină.  Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac „Rezultate sunt tulburătoare și arată ca noi am pierdut net primul război informațional care a avut drept țintă populației României. Poate știind unde suntem, vom fi mai bine pregătiți pentru următorul. Pentru ca în această zonă, pacea nu va veni curând”, a scris, pe Facebook, directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, prin metoda CATI, pe un sondaj de 1.100 de persoane, iar sondajul are o marjă de eroare 3%.  Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina Care sunt elementele din sondaj care arată că alegătorii PSD și AUR au opinii asemănătoare, substanțial diferite de cei ai PNL și USR.  46% din alegătorii AUR și 30% dintre pesediști cred că Ucraina trebuie să facă concesii Rusiei pentru a pune capăt războiului. Doar 16% dintre useriști sunt de acordca Kievul să cedeze. În schimb, 79% dintre alegătorii USR consideră că Rusia ar trebui să se retragă din teritoriile ocupate pentru a se ajunge la pace - doar 43% din auriști sunt de acord cu afirmația.  Doar 43% dintre auriști cred că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina, urmați de 63% din pesediști, 76% - PNL, 85% - USR.  La întrebarea „Ce tip de ajutor credeți că ar trebui să acorde Ucrainei pentru a rezista în fața agresiunii Rusiei?”, 60% dintre auriști spun „niciunul”. Urmează electoratul PSD - 40%, în timp ce doar 11% din useriști și 14% dintre peneliști cred că România nu ar mai trebui să ajute Ucraina.  Numai 31% dintre auriști și 39% dintre pesediști cred că România trebuie să-și indeplinească obligațiile din cadrul NATO și „să ajute militar aliatul atacat”. Peste două treimi dintre useriști și 61% dintre peneliști consideră că România trebuie să-și îndeplinească complet obligațiile de stat NATO. Mai rău, 25% dintre auriști și 16% dintre pesediști cred că România ar trebui să rămână complet neutră dacă un stat NATO este atacat.  Ce arată studiul INSCOP Conform cercetării sociologice, 54,9% dintre cei chestionaţi sunt de părere că vinovată de declanşarea războiului este Rusia (faţă de 71,2% în mai 2022 şi 49,8% în noiembrie 2023). 14,1% indică Ucraina (faţă de 4,5% în mai 2022 şi 8,8% în noiembrie 2023), 7,7% SUA (faţă de 10,4% în mai 2022 şi 14,6% în noiembrie 2023), 9% Uniunea Europeană (faţă de 1,7% în mai 2022 şi 2,9% în noiembrie 2023) şi 3,5% alţii. Ponderea nonrăspunsurilor este de 10,8% (faţă de 8,3% în mai 2022 şi 19,4% în noiembrie 2023). Întrebaţi despre încheierea conflictului din Ucraina, 35,4% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă Rusiei concesii (faţă de 24,5% în noiembrie 2023). 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile (faţă de 64,7% în noiembrie 2023). Ponderea nonrăspunsurilor este de 11,3% (faţă de 10,8% în noiembrie 2023). În ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, 31,5% dintre participanţii la sondaj consideră că, pentru a rezista în faţa agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar, 10,5% ajutor militar şi 12,2% financiar. 42,6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor, în timp ce 3,3% nu ştiu sau nu răspund.  

SONDAJ AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament. PNL și USR scad constant
Politică

SONDAJ AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament. PNL și USR scad constant

AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Astfel, rezultatul AUR, plus SOS și POT, ar fi sub cel al actualei coaliții de guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR.  Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Pe de altă parte, PNL și USR scad din iunie 2025, când a fost instaurat guvernmul Bolojan. PSD este staționar, sub 19%. AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament Ce arată sondajul INSCOP:  intenția de vot pentru AUR a ajuns la 40,9%. A crescut cu 2% față de noiembrie 2025, dar este aproape egală cu cea din septembrie 2025, când era de 40,8%. PSD ar fi votat de 18,2% dintre cei chestionați. Este cu 0,7% mai puțin decât în noiembrie, dar cu 0,9% peste iunie 2025. Scorul PSD variază în marja de eroare. PNL a coborât la 13,5%, față de 17,3% în iunie USR este la un scor electoral de 11,7%, față de 13,1% în iunie „Raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%, după recului de la finalul anului trecut când ajunsese la 38%. Totuși, analiza riguroasă a evoluției intenție de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rare. Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război. Ne aflăm deocamdată într-un statu-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice majore”, a spus Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră