sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: inscop

18 articole
Eveniment

PSD, AUR, preferate pentru alegerile parlamentare

PSD, AUR, preferate pentru alegerile parlamentare. Potrivit unui sondaj INSCOP realizat între 11 și 18 octombrie, PSD se situează pe primul loc în preferințele de vot pentru alegerile parlamentare, cu 30,2%. Urmează AUR cu 21,4%, PNL cu 13,2% și USR cu 12,7%. PSD, AUR, preferate pentru alegerile parlamentare Potrivit cercetării sociologice, la alegerile parlamentare, PSD și AUR se situează pe primele locuri în preferințele alegătorilor. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Pe ultimele locuri se situează partidul SOS România, care ar obţine 8,1% din voturi, UDMR - 3,7%, REPER - 2,5%, PNCR (Partidul Naţional Conservator Român) - 2,3%, PER - 2,1%, PMP - 1,4%, iar Forţa Dreptei - 0,6%. De asemenea, 1,3% dintre respondenţi au indicat că ar vota un independent, iar 0,5% alt partid. În privinţa prezenţei la vot, sondajul arată că 68% dintre cei intervievaţi au declarat că se vor prezenta în mod sigur la vot, iar 10,5% că sigur nu vor merge la vot. Prezența la vot și estimările pentru turul I Sondajul indică faptul că 68% dintre cei chestionați au declarat că se vor prezenta în mod sigur la vot, în timp ce 10,5% au afirmat că nu vor participa la alegeri. Pe baza acestor date, se estimează o prezență de 59,2% în turul I al alegerilor prezidențiale. Preferințele de vot pentru cei care vin sigur la urne Raportat la cei care și-au exprimat clar intenția de a vota, 31,4% ar opta pentru PSD, 19,7% pentru AUR, 13% pentru USR și 12,7% pentru PNL. SOS România ar atrage 7,5%, iar UDMR 4,5%. REPER ar obține 3,2%, PNCR 2,3%, iar PER și PMP câte 1,5%. Forța Dreptei ar înregistra 0,7%, în timp ce 1,3% ar vota pentru un independent și 0,7% pentru alte partide. Orientări politice generale Sondajul arată că, pe categorii de orientare politică, 31,8% dintre respondenți ar vota pentru partide cu un profil radical-populist-suveranist (AUR, SOS România, PNCR). Partidele cu profil de dreapta (PNL, USR, REPER, Forța Dreptei și PMP) ar atrage 30,4% din voturi, în timp ce PSD, cu profil de stânga, ar obține 30,2%. Totodată, 7,6% dintre respondenți ar opta pentru UDMR, PER, candidați independenți sau alte partide. Veritabil "cutremur politic" Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ştefureac, "intenţia de vot a românilor pentru alegerile parlamentare ar putea produce un veritabil cutremur politic în condiţiile în care partidele cu profil radical, populist, suveranist (AUR, SOS România, PNCR) obţin un scor cumulat de peste 30%, triplu comparativ cu rezultatele alegerilor de acum patru ani". "Modul în care voci din acest curent rezonează cu narativele subversive ale Rusiei ostile spaţiului euroatlantic de libertate, securitate şi dezvoltare ar putea crea dificultăţi sistemice României în cazul unei reprezentări parlamentare hipertrofiate. Mai mult, rezultatele alegerilor prezidenţiale din primul tur organizat cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare va influenţa masiv mobilizarea votanţilor fideli ai partidelor politice care vor avea candidaţi calificaţi în turul II. În acest context, intenţia de vot pentru partidele radicale, populiste, suveraniste ar putea creşte pe fondul calificării în finala prezidenţială a principalului său candidat. Dincolo de estimările actuale, rezultatele finale ale alegerilor parlamentare sunt marcate de incertitudini cauzate de calendarul electoral şi de problemele legate de prezenţa la urne pe 1 decembrie", a mai susţinut acesta. Sondajul INSCOP Sondajul de opinie INSCOP a fost realizat la comanda cotidianului Libertatea. Datele au fost culese în perioada 11 - 18 octombrie 2024, prin interviu prin intermediul chestionarului, în metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului simplu, stratificat este de 1.106 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,95%, la un grad de încredere de 95%.

PSD, AUR, preferate pentru alegerile parlamentare (sursa: Facebook/Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor)
Două treimi dintre antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit  Foto: Facebook
Economie

Două treimi antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit

După un an de guvernare Ciolacu, peste două treimi dintre antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit, arată un barometru INSCOP publicat azi și citat de news.ro. Sondajul fost realizat de INSCOP Research, la comanda revistei NewMoney.ro. Eșantionul a fost de 1.450 de antreprenori, iar datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Două treimi dintre antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit Întrebaţi cum apreciază situaţia economiei României faţă de acum 1 an, 1% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că situaţia este mult mai bună, 12.7% că este mai bună, iar 15.8% că situaţia este la fel. 44.7% consideră că situaţia economiei naţionale este mai proastă faţă de acum 1 an, iar 24% că este mult mai proastă. 1.7% dintre participanţii la sondaj nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund la această întrebare. Peste 61% dintre cei chestionați cred că situația va fi și mai rea. Astfel, 0.8% dintre antreprenorii intervievaţi cred că situaţia economiei în următoarele 12 luni va fi mult mai bună, 13.4% că va fi mai bună şi 21.1% că va fi la fel. Pe de altă parte, 35.3% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că situaţia va fi mai proastă, iar 26.1% că situaţia va fi mult mai proastă. 3.2% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0% nu răspund la această întrebare.

Intenția de vot pentru Lasconi, 80% peste Drulă Foto: Facebook
Politică

Intenția de vot pentru Lasconi, 80% peste Drulă

Intenția de vot pentru Elena Lasconi (USR) este cu 80% peste ceea ce ar fi obținut Cătălin Drulă, arată un sondaj INSCOP publicat de news.ro. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Astfel, intenția de vot pentru Lasconi este de 14,3%, iar cea pentru Drulă era, în mai, de 8,6%. Intenția de vot pentru Lasconi, 80% peste Drulă Actualul secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană se situează pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile prezidenţiale, cu o cotă de 26,7%, fiind urmat de preşedintele PSD, premierul Marcel Ciolacu - 17,8%, de liderul USR Elena Lasconi, de liderul SOS România Diana Şoşoacă, liderul PNL Nicolae Ciucă - 11,9% şi de liderul AUR George Simion - 11,2%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Dacă în turul aI II-lea al alegerilor prezidenţiale ar ajunge Marcel Ciolacu şi Mircea Geoană, 63.7% dintre respondenţi care au ales un candidat ar vota cu Secretarul General Adjunct al NATO, iar 36.3% cu liderul PSD. Elena Lasconi este candidatul USR la prezidenţiale după ce, la Congresul USR de sâmbătă, a obținut peste 94% din voturile delegaților. Lasconi a cerut forţelor de dreapta să susţină proiectul USR pentru prezidenţiale şi a spus că e deschisă la discuții cu președintele PNL, Nicolae Ciucă. „Fac apel la partidele de dreapta să vină să susţină proiectul la prezidenţiale al USR. Spun asta pentru că singura prosperitate pentru România este dreapta, din punctul meu de vedere. În ceea ce îl priveşte pe domnul Ciucă, este militar de carieră, este un om cumsecade. Aş vrea să cântărească bine ceea ce se întâmplă cu PSD în ţară şi, dacă nu vrea ca PSD să ajungă la Cotroceni, să vină să susţină un proiect de dreapta”, a declarat președinta USR.

Institutele care efectuează sondaje, controlate de clienții PSD Foto: captură video
Politică

Institutele care efectuează sondaje, controlate de clienții PSD

Aproape toate institutele mari care efectuează sondaje în campania 2024 sunt controlate de clienții PSD, ceea ce face ca publicul să fie neîncrezător în datele prezentate. Contribuie la această neîncredere și faptul că, la alegerile precedente, aceste institute au prezentat sondaje care s-au dovedit a fi cu mult diferite de rezultatele finale. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Institutele care efectuează sondaje, controlate de clienții PSD Care sunt principalele institute care efectuează sondaje în anul electoral 2024 și care sunt legăturile lor cu PSD: CURS: este controlat de Iosif Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Potrivit declarației de interese depusă de aceasta în 2023, CURS a avut contracte uriașe, de sute de mii de euro, cu PSD și PNL, în 2022 și 2023, dar și un contract mai mic, de 34.000 de euro, cu PMP. Compania a avut multiple contracte cu companii de stat, nefiind clar de ce acestea aveau nevoie de studii de piață: Transgaz a încheiat, prin achiziție directă, un contract de 75.000 de lei, deși această companie deține monopolul transportului de gaze. Dividendele încasate de Iosif Bubble de la Curs, pentru 2020, 2021 și 2022, au fost de circa șapte milioane de lei. Avangarde: institut controlat de sociologul Marius Pieleanu, a cărui soție a fost plasată de PSD la Curtea de Conturi. DeFapt.ro a arătat că firmele lui Pieleanu sunt abonate la contracte cu statul, deși acesta nu le trece în declarația de interese. De exemplu, în martie 2024 primăria Alexandria – condusă de pesedistul Victor Drăgușin – a plătit 80.000 de lei pentru un sondaj. Contractul a fost atribuit prin încredințare directă. Doar în 2023, firma lui Pieleanu a beneficiat de contracte cu statul (dar cele cu partidele nu apar în datele SICAP) de peste 600.000 de lei, dintre care două, în valoare de peste 50.000 de euro, cu Consiliul Județean Olt – fieful baronului Paul Stănescu. Firmele sociologului au adus dividende de circa 840.000 de lei, în anul fiscal 2022. Metro Media Transilvania: controlată de soția lui Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD. Firma este foarte lucrativă: în 2022, a obținut un profit net de aproape 1,3 milioane de lei. În 2023, profitul net a scăzut la puțin peste un sfert din cel al anului anterior: aproape 383.000 de lei. În declarația de interese a lui Dîncu nu apar contracte cu statul. Sociopol: controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. În mai 2024, a primit o sentință de 1 a și 8 luni cu suspendare. Palada mai are o condamnare din 2021. INSCOP: controlat de Remus Ștefureac, un apropiat al fostului director SRI George Maior. De altfel, Ștefureac l-a însoțit pe Maior la Washington DC, când acesta era ambasador în SUA. Maior a fost secretar de stat în guvernarea Adrian Năstase și senator PSD. „Remus Ioan Ștefureac este unul dintre cei șase administratori ai Niro Investment Group. Patronul NIRO, Dumitru Nicolae, a fost condamnat la 2 ani și 4 luni în dosarul Microsoft pentru trafic de influență”, scria Europa Liberă România, în 2023. INSOMAR: are acum ca acționar principal compania petrolieră PSV Company S.A., dar potrivit Europei Libere institutul ar fi controlat, printr-un offshore, de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru. Acesta din urmă a stat la pușcărie, pentru corupție. Nicușor Dan a apelat, în această campanie, la sondajele efectuate de firma Verifield.

Geoană câștigă președinția la pas Foto: Facebook
Politică

Geoană câștigă președinția la pas

Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II, arată un sondaj INSCOP efectuat la cererea news.ro. Potențialul candidat PNL, Nicolae Ciucă, este pe locul V, dar diferența dintre el și Simion și Șoșoacă este în marja de eroare. Citește și: Angajamentele lui Firea vs cele ale lui Nicușor Dan. Firea: „Spitalul Metropolitan va fi deschis în trei ani”. Dan: „Nu vom avea o nouă Sală Polivalentă în următorii patru ani” Față de sondajul realizat în ianuarie de INSCOP, Geoană are o ușoară scădere, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a crescut cu trei procente, iar liderul liberal cu doar 0,7%. Geoană câștigă președinția la pas Care este situația principalilor competitori la președinția Româniai, potrivit datelor INSCOP: Geoană: Intenție de vot de 23,7% față de 24,8% în ianuarie 2024. Ciolacu: 18,2%, față de 15,2% Simion: 13,5% față de 10,4% Șoșoacă: 12,5% față de 14,8% Ciucă: 11,5% față de 10,8% Drulă: 8,6% față de 4,7% Sondaj INSCOP mai 2024 În turul II: Geoană vs Ciolacu: 48% la 30,4% Geoană vs Ciucă: 51% la 28% Ciolacu vs Ciucă: 40,3% la 27,4% Datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%. Satele INSCP din ianuarie 2024

"Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD", spune sociologul Barbu Mateescu (sursa: stiripesurse.ro)
Politică

Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD

Sociologul Barbu Mateescu face, pe pagina sa de Facebook, o analiză a sondajelor INSCOP, arătând că: „Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD, renunțând la a mai susține, aproba și justifica orice face Ciolacu”. Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii, cu o cotă de 37%, urmat de Emil Boc, Victor Ponta, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Barbu Mateescu, absolvent al University of Pennsylvania, a comparat datele INSCOP de acum (culegere: 20-25 mai) cu cele ale INSCOP de acum patru luni (culegere: 16-24 ianuarie). Citește și: Dezastrul de după etatizarea de către guvernul PSD condus de Mihai Tudose a șantierului naval Mangalia: angajații în șomaj tehnic, Damen se pregătește să plece Foto: Inquam/Octav Ganea „Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD” La ce oconcluzii a ajuns sociologul: „Geoană: ianuarie 34%, acum 37%. Dacă vorbim de o creștere este mică și în marjă” „Ciolacu: ianuarie 20,5%, acum 24%. Idem, dar cu o probabilitate semnificativă să fie o creștere reală însă micuță de tot” „Ciucă: ianuarie 12%, acum 20%. Creștere indubitabilă. În ultima lună în special campania prezidențială a lui Ciucă a demarat serios. Tema stabilității a dispărut, i s-a făcut reclamă prin toată țara vizavi de cariera militară (cartea în sine e mai puțin relevantă decât titlul), a pus clipuri pe YouTube cu ceva vizualizări (100K+) în care vorbește mai coerent decât s-a văzut până acum, a început umanizarea personajului politic, temele tradițional-conservatoare pe care le enunță îl ajută la a căpăta simpatia unor votanți PSD sau AUR etc. În mod indubitabil din cauza alegerilor locale - în doar foarte puține locuri PSD și PNL având candidaturi comune - brand-ul PNL a fost revigorat de conflictul PSD. Foarte relevant e și faptul că Ciucă nu mai se joacă de-a Sancho Panza al PSD, renunțând la a mai susține, aproba și justifica orice face Ciolacu”. „Simion: ianuarie 15%, acum 20%. Creștere practic indubitabilă. Un mic mister, având în vedere că AUR e în derivă. L-o fi ajutat domnitorii”. „Diana Șoșoacă foarte stabilă: ianuarie 18,6%, acum 18,5%. Singurul politician care nu crește” „Drulă: ianuarie 6%, acum 9,5%. Ai crede că 90% din români n-au încredere în el, dar lucrurile stau altfel. Liderul USR nu este o persoană disprețuită, ci pur și simplu necunoscută”. „Sintetic spus, acum aproape toată lumea aleargă după Ciolacu și încearcă să-l tragă de guler în afara turului doi. Ciolacu aleargă și el (+3,5% încredere în patru luni), dar ceilalți din spatele lui aleargă un pic mai bine (Ciucă +8%, Simion +5%). Ciolacu duce de asemenea o luptă mai discretă pentru a fura procențele de vot de la Geoană. Lupta e necesară, întrucât el poate pierde accesul în turul doi din cauza diasporei care nu e inclusă în niciun sondaj”, este concluzia lui Barbu Mateescu.

PNL crește, PSD scade pentru locale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

PNL crește, PSD scade pentru locale

PNL crește, PSD scade pentru locale. Cel mai recent sondaj INSCOP arată că doar PNL, Alianța Dreapta Unită și UDMR au crescut în ultima lună. Este vorba despre intenția de vot la alegerile locale. PNL crește, PSD scade pentru locale Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (80,6% din total eșantion), 28,4% dintre alegători indică PSD (față de 30,6% în martie). Citește și: Geoană profită de haosul din PSD și anunță că este „tot mai aproape” de o decizie privind candidatura la prezidențiale. Anunțul, la postul lui Dan Voiculescu, cu care Geoană a fost aliat 26,7% ar vota PNL (față de 25,6% în martie), 14,4% - AUR (față de 17,4% în martie), 10,8% - Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei) (față de 9,8% în martie), 3,7% - SOS Romania (față de 4,3% în martie). 5,3% din voturi ar lua UDMR (față de 4% în martie), 3,3% - Alianța AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român) (față de 3,1% în martie), 1,9% - Partidul Pro România (față de 2,4% în martie), 1,9% - REPER, 1,6% - PUSL. 1,9% din respondenți indică alt partid (față de 2,7% în martie). PSD și PNL la locale, scor mai mare decât PSD-PNL la euro "PSD și PNL au un raport mult mai echilibrat la intenția de vot pentru alegerile locale, reflectând cel mai probabil structurile de primari ale celor două partide. Intenția de vot pentru PSD scade puțin, în timp ce pentru PNL crește foarte puțin comparativ cu măsurătoarea de luna trecută. Scorul cumulat al PSD și PNL la alegerile locale este de 55%, cu aproximativ nouă procente mai mare decât scorul pentru Alianța PSD-PNL măsurat la alegerile europarlamentare. Scade semnificativ și intenția de vot pentru AUR la alegerile locale, ceea ce confirmă tendința acestui partid înregistrată în ceea ce privește votul la alegerile europarlamentare.", a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Primarii nu prea duc voturi partidelor "Datele din aprilie confirmă faptul că aproximativ o treime dintre alegători vor avea o altă opțiune de vot la alegerile europarlamentare decât partidul din care face parte primarul preferat, ceea ce infirmă parțial teza privind transferul de voturi dinspre primari înspre partide. Bazinul de alegători PSD-PNL rămâne însă cel mai disciplinat. În ceea ce privește agenda locală, majoritatea românilor sunt interesați de crearea de locuri de muncă, atragerea de investitori în localitățile lor, construirea de spitale, dispensare, școli, grădinițe, creșe și abia apoi de infrastructura rutieră și utilități. Este o viziune matură a unei populații care începe să înțeleagă în mod corect ordinea priorităților pentru o dezvoltare sustenabilă, echilibrată și o calitate a vieții îmbunătățită.", a mai spus Ștefureac.

Rectorul SNSPA acuză sondajele de manipulare Foto: Facebook
Politică

Rectorul SNSPA acuză sondajele de manipulare

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, acuză sondajele de manipulare a opiniei publice, care „încalcă legislația”: AUR și SOS vor obține mult mai puține voturi decât se estimează acum, a apreciat el. Postarea sa de pe Facebook vine la o zi după ce INSCOP, institut condus de Remus Ștefureac, a publicat un sondaj în care se arată că intebția de vot pentru AUR, al europarlamentare, este de 20,6%, iar pentru SOS România, formațiunea condusă de Diana Șoșoacă, de 6,4%. Citește și: Parchetul European anchetează Curtea de Conturi, după ce a tocat milioane de euro pentru „transparență” – Context.ro. Instituția, condusă de un subofițer de poliție, client PSD Însă aceste partide ar obține rezultate mult mai slabe la alegerile pentru consiliile locale, potrivit INSCOP: 17,4% pentru AUR și doar 4,3% pentru SOS România. Pricopie apreciază că Alianța Dreptei Unite - USR, PMP și Forța Dreptei - ar putea atinge un scor electoral de 20-22% dacă ar avea o „locomotivă”, dar, neavând, vor colecta doar 15% din voturi. Rectorul SNSPA acuză sondajele de manipulare Ce a scris Pricopie despre sondajele din ultima perioadă: „Din păcate, uneori, sondajele de opinie sunt folosite ṣi ca parte componentă a unui proces de manipulare a opiniei publice. În acest caz, institutele de cercetare care se pretează la astfel de acţiuni încalcă nu numai etica profesională, dar ṣi legislația” „PSD, PNL, UDMR și ADU (USR, PMP, FD) au capacitatea să obțină mai multe voturi decât cele estimate în sondaje. În schimb, AUR, SOS și toate celelalte formațiuni care ar putea participa la alegeri vor obține mai puține voturi față de estimările pre-electorale. Lipsa de filiale în teritoriu ṣi asocierea lor cu oameni nereprezentativi, la nivel local, le va costa electoral foarte mult” „În cazul particular al AUR, estimarea mea este că procentul electoral va fi cu mult sub ceea ce indică acum sondajele de opinie. Președintele partidului este conștient de acest lucru. De aici vine și disperarea lui, pe care înregistrările apărute în presă o arată, de a stimula traseismul politic și de a racola în partid pe oricine, indiferent de „ce escroci sunt”. În plus, toate legăturile lui George Simion cu Putin, cu serviciile secrete (foste KGB) din Rusia, precum și mesajele sale de tip legionar vor îndepărta oamenii de bună-credință de acest pseudo-partid. Românii îl resping pe Putin, prin urmare nu vor vota cu AUR, partidul lui Putin în România” Pricopie crede că alegerile locale și prezidențiale vor duce la un eșec AUR și la parlamentare Potrivit lui Pricopie, faptul că PSD-PNL dețin peste 90% dintre primari va face ca alianța să obțină un scor de peste 50%. Ultimul sondaj INSCOP susținea că intenția de vot ar fi de 43,7%: „PSD ṣi PNL au ṣanse reale să obṭină peste 50-55% din mandate. Argumentele sunt simple: a) actualele cifre din sondaje, b) faptul că deṭin împreună peste 90% dintre primarii din România, adică o infrastructură politică în teritoriu greu de egalat, c) experienṭă politică, cu bune ṣi cu rele, de 34 de ani” „ADU (USR, PMP, FD) are nevoie de o «locomotivă» electorală, cineva care atunci când vorbeṣte, indiferent că este agreat sau nu, atrage atenṭia tuturor, «face ṣtiri», pentru că «are argumente». În acest moment, nu (mai) există un astfel de actor politic în ADU. L-au pierdut ṣi pe Traian Băsescu... Fără «locomotivă», rezultatul va fi sub 15%. Cu «locomotivă», se pot duce spre 20-22%” Pricopie mai crede că „pentru AUR, alegerile locale ṣi prezidenṭiale vor fi un eṣec major, care va conduce la o demobilizare totală a electoratului, cu efect devastator pentru alegerile parlamentare din decembrie. De altfel, cu cât iese George Simion mai des public, cu stilul său huliganic, cu atât AUR va scădea mai mult în preferinṭele românilor”.

Ștefureac și Dragic, agregator de știri (sursa: Facebook/Remus Ioan Stefureac, medium.com)
Investigații

Ștefureac și Dragic, agregator de știri

Ștefureac și Dragic, agregator de știri. Remus Ioan Ștefureac, fostul consilier al lui George Maior la SRI și Ambasada României în SUA, s-a asociat cu soția lui Sacha Dragic, fondatorul Superbet, pentru a lansa un proiect media. Noua platformă este un agregator de știri care utiliează instrumente de Inteligență Artificială. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Acesta este cel de-al doilea proiect media aflat în portofoliul familiei Dragic, după ce anul trecut a achiziționat 40% din agenția de știri news.ro. Sociologul Remus Ioan Ștefureac a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu", după ce anterior a fost consilierul directorului SRI, pesedistul George Maior. Ștefureac și Dragic, agregator de știri Politologul Remus Ioan Ștefureac, proprietarul casei de sondaje Inscop, a anunțat în urmă cu două săptămâni lansarea platformei informat.ro, un proiect media care folosește mai multe instrumente de Inteligență Artificială. Totodată, potrivit lui Ștefureac, proiectul este o "platformă independentă, echidistantă care te ajută să fii informat la minut despre tot ceea ce contează". Noul proiect media este deținut de Strategic Media Team SRL, societate deținută de Fundația Dragic (80%) și Remus Ioan Ștefureac (20%). Pe funcția de administrator al societății se află Mircea Marian Medaru, fost coordonator de programe la mai multe televiziuni și unul din partenerii de afaceri ai lui Silviu Prigoană. Fundația Dragic și cei mai puțin norocoși Fundația Dragic este condusă de Augusta Valeria Dragic, co-fondatoare a Grupului Superbet alături de soțul ei, Sacha Dragic. Din anul 2019, Augusta Dragic face parte și din Consiliul Director al Fundației Superbet. Conform unui interviu acordat Business Magazin, Augusta Dragic s-a declarat generoasă: "Prin Fundația Dragic am vrut să împărțim și cu cei mai puțini norocoși ceva din succesul nostru". Agenția de știri news.ro este un alt proiect media în care a investit familia Dragic. La începutul anului trecut, Sacha Dragic a cumpărat 40% din părțile sociale prin firma D Craig Holding. Ștefureac, cu Maior până la moarte Remus Ioan Ștefureac a avut o carieră publică strâns legată de cea a pesedistului George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și ambasador al României în SUA. În perioada 2008 – 2011, a fost consilierul directorului SRI George Maior. În 2013, a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” a Seriviciului Român de Informații. Totul părea că s-a sfârșit la începutul anului 2015, atunci când George Maior a fost obligat să "abdice" de la conducerea SRI. Moment în care Ștefureac i-a scris o odă demnă de ceaușism fostului său șef sub titlul "Demisia – protest a lui George Maior" în Adevărul. Din textul cu pricina aflăm că George Maior a fost cel mai bun șef al unui serviciu secret, dar și că plecarea sa era o pierdere pentru România. George Maior a fost numit ulterior ambasador al României în SUA. L-a urmat îndeaproape Remus Ștefureac în calitate de consilier diplomatic.

 Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu

Un sondaj INSCOP arată că Victor Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, premierul Marcel Ciolacu, iar Diana Șoșoacă l-a depășit pe George Simion. Pe de altă parte, sondajul arată că peste jumătate dintre cei chestionați nu au auzit de Cătălin Drulă. Citește și: Nicuşor Dan: Am încredere că publicul de dreapta va vota împotriva PSD; la alegeri cu un tur, doi candidaţi contează Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda News.ro în perioada 16 - 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului este de 1.100 de persoane, iar eroarea de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%. Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu Scretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană şi primarul Clujului Emil Boc au peste 30% cotă de încredere în rândul românilor, urmaţi de fostul premier Victor Ponta - 24,1%, de liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu - 20,5%, Gabriela Firea, Cristian Diaconescu, Diana Şoşoacă, George Simion, Nicolae Ciucă şi Cătălin Drulă. Klaus Iohannis este personalitatea cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 98.9% dintre respondenţi declarând că au auzit de el. Şeful statului este urmat de: Diana Şoşoacă cu o notorietate de 96.7%, Victor Ponta cu 95.7%, Marcel Ciolacu cu 93.9%, Gabriela Firea cu 91.7% şi Emil Boc cu 90.7%. 89.6% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de Mircea Geoană, 84.4% că au auzit de liderul liberal Nicolae Ciucă şi 82.3% de liderul AUR George Simion. Cristian Diaconescu beneficiază de o notorietate de 68.2%, liderul USR Cătălin Drulă de 43.6%, iar Remus Pricopie 23.5%. „În acest clasament, obsevăm că doar doi lideri politici trec pragul de 30% încredere foarte multă şi destul de multă. Atât Mircea Geoană, cât şi Emil Boc revin după perioade grele de prăbuşire politică, ambii trecând prin procese consistente de reinventare, departe de scena politică naţională, unul performând pe scena internaţională, iar celălalt în administraţia locală. Acest lucru confirmă faptul că majoritatea românilor sunt foarte exigenţi faţă de actualii lideri de partide politice, aflaţi în prim-planul dezbaterii publice, preferând în schimb personalităţi mai puţin active în politica naţională, dar cu rezultate în domeniile lor de activitate”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale

Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: un sondaj INSCP care măsoară intenția de vot la prezidențiale arată că Mircea Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Marcel Ciolacu, iar Nicolae Ciucă este sub Diana Șoșoacă și la o diferență nesemnificativă de George Simion sau Victor Ponta. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Sondajul INSCOP a fost realizat la comanda News.ro, a fost realizat în perioada 16-24 ianuarie prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1.100 de persoane și are o marjă de eroare de 3%. Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale Potrivit acestui sondaj, intenția de vot la prezidențiale este: 24,6% - Mircea Geoană (candidat independent), 15,1% - Marcel Ciolacu (PSD), 14,8% - Diana Şoşoacă (din partea SOS România), Nicolae Ciucă (PNL) - 10,8%, Victor Ponta (Pro România) - 10,7% şi George Simion (AUR) - 10,4%, Cătălin Drulă (din partea Alianţei Dreapta Unită) - 4,7% și Dacian Cioloş (REPER) - 4,1%. „În varianta de candidaţi testată inclusiv în septembrie şi noiembrie 2023, dacă duminica viitoare ar fi chemaţi să voteze noul preşedinte al României, din cei 78,3% dintre români care au o opţiune de vot, 26,5% l-ar alege pe Mircea Geoană, candidat independent, (25,3% în septembrie şi 26,2% în noiembrie 2023), 18,9% ar pune ştampila pe Marcel Ciolacu, candidat din partea PSD (19,5% în septembrie şi 20,8% în noiembrie 2023) şi 14% pe Diana Şoşoacă, din partea SOS România (10,1% în septembrie şi 14,4% în noiembrie 2023). În clasament urmează George Simion (AUR) cu 13,3% (18,7% în septembrie şi 14% în noiembrie 2023), Nicolae Ciucă (PNL) cu 11,4% (11,2% în septembrie şi 12,1% în noiembrie 2023), Cătălin Drulă (din partea Alianţei Dreapta Unită) cu 5,9% (5,6% în septembrie şi 4,2% în noiembrie 2023), Daacian Cioloş (REPER) cu 5,1% (4,1% în septembrie şi 3,9% în noiembrie 2023)”, arată news.ro. „Introducerea unui nou candidat în listă şi anume Victor Ponta (Pro România), modifică cifrele. Fostul premier, care păstrează un nivel ridicat de notorietate, pare a lua cele mai multe voturi de la candidaţii PSD, Marcel Ciolacu şi AUR, George Simon. De asemenea, pierde două puncte şi Mircea Geoană, ceilalţi candidaţi înregistrând schimbări minime în intenţia de vot”, a declarat Remus Ştefureac, director general al INSCOP.

PSD, PNL și AUR în ușoară scădere, Șoșoacă în creștere Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD, PNL și AUR în ușoară scădere, Șoșoacă în creștere

PSD, PNL și AUR sunt în ușoară scădere, în timp ce partidul Dianei Șoșoacă, SOS România, este în creștere, dar și aceasta se află în limita de eroare, arată un sondaj INSCOP publicat azi, prin comparație cu datele aceluiași institut. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” PSD, PNL și AUR în ușoară scădere, Șoșoacă în creștere Noua coaliție USR-PMP-Forța Dreptei, denumită Alianța Dreptei Unite, ar obține 12,9% din voturi, ceva mai mult decât în situația în care USR candida pe contpropriu. Potrivit sondajelor INSCOP, realizate la cererea news.ro, intenția de vot a evoluat astfel: PSD - 29,5%, față de 30,2% de sondajul INSCOP publicat la început de decembrie PNL - 18,8%, față de 20,1% AUR - 18,4%, față de 19,5% SOS România - 6,5%, față de 5,2% În decembrie, USR avea o intenție de vot de 11,9%. Acum, Alianța Dreptei ar colecta 12,9%. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 16 - 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun  Foto: Facebook
Politică

50% români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani, arată un sondaj INSCOP realizat pentru news.ro. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.3% sunt de părerea contrară (faţă de 44.7% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9.7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9.7% în noiembrie 2013). 46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (faţă de 15.6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5.7% din total eşantion (faţă de 6.4% în noiembrie 2013). Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade Foto: Facebook
Eveniment

Tot mai mulți români vor statul să le dea salarii mari

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, arată un sondaj INSCOP efectuat la cererea site-ul de știri news.ro. Doar 44,7% consideră că guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1550 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%. Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari Acum zece ani, în 2013, un sondaj INSCOP arăta că 36% dintre cei chestionați considerau că Executivul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, iar majoritatea, de 64%, se opunea unei astfel de măsuri. Grafică: INSCOP/ News.ro „Analiza socio-demografică indică faptul că femeile, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, gulerele albastre, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus, angajaţii la stat sunt de părere că «Guvernul trebuie să crească salariile chiar şi dacă economia scade» într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Consideră că «guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade» mai ales: bărbaţii, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, cei cu un venit mai ridicat”, explică news.ro. Grafica: INSCOP „Statul are datoria să ajute” Comparativ cu situaţia de acum 10 ani, a crescut numărul celor care cred că statul are datoria să îi ajute indiferent de situaţie, de la 42% la 50%, scăzând toată numărul celor care cred că statul trebuie să ajute doar când au nevoie, de la 58% la 50%. Conform analizei socio-demografice, sunt de părere că ”statul are datoria să îi ajute în orice situaţie” mai ales: tinerii, persoanele cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urban. Persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, angajaţii la stat cred într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie că ”statul nu trebuie să ajute decât atunci când au nevoie”. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine Numărul românilor care preferă un loc de muncă bine plătit dar instabil a scăzut uşor în septembrie 2023 comparativ cu februarie 2013, de la 52% şa 51,8%., crescând numărul celor care preferă un loc de muncă stabil, dar prost plătit, 48% - 48,2%.

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Foto: Tele M
Eveniment

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova

Majoritatea românilor sunt în disonanță cu cu liderul AUR, George Simion, care vrea ca România să nu mai sprijine Republica Moldova: potrivit unui sondaj INSCOP, circa 78% sunt de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență. Doar 20% se opun. Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Puțin sub 60% sunt de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre ale UE cu gaze naturale, în timp ce 38,7% se opun. Circa 51% dintre cei chestionați sunt de acord că ăzboiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa. Interesant este că doar 47,6% din „gulerele albe” sunt de acord cu această afirmație, arată datele sondajului. Pe de altă parte, 69,7% dintre repondenți identifică drept principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România „deciziile greșite luate de autoritățile din România”. Doar 28,2% dau vina pe evoluțiile prețurilor la nivel internațional. Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat INSCOP Research la comanda LARICS din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 13 -22 nov 2022, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleatoriu fiind de 1174 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.86%. Românii nu mai au încredere în sectorul energetic privat Pe de altă parte, sondajul arată că, pe fondul crizei energetice, majoritatea românilor are încredere în companiile de stat din energie, nu în cele private. Sondajul arată că: 84,3% din cei chestionați vor revenirea la o piață reglementată de energie, doar 13,3% se opun. 61,3% consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), față de 46,7% în mai 2021. Doar 29,7% cred că companiile private ar fi administratori mai buni, o scădere de peste 17%, față de mai 2021. Peste 67% consideră că, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni. Creșterea este de 15% față de mai 2021. Doar 25,6% mai au încredere în bunele servicii oferite de sectorul privat din energie. Puțin sub 51% dintre cei chestionați au o părere bună despre faptul că, după ce a cumpărat participația de la compania americană Exxon, compania românească de stat Romgaz este acum partener alături de OMV Petrom în proiectul Neptun Deep care vizează exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Puțin sub 30% au o părere proastă despre această asociere. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11%

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră