miercuri 23 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: inghetat

3 articole
Politică

Premieră: pensiile speciale ale magistraților au înghețat

Premieră: pensiile speciale ale magistraților au înghețat în 2025, arată datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Date privind pensiile speciale ale foștilor militari nu sunt publicate de casele de pensii ale Internelor, Apărării și SRI. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Ministrul Marcel Boloș a explicat că modificările aduse legii pensiilor speciale după ce aceasta fusese convenită cu Uniunea Europeană au blocat cererea trei de plată din PNRR, iar România riscă o tăiere a fondurilor.  Pensiile speciale ale magistraților au înghețat În decembrie 2024, erau 5.625 de magistrați cu pensii speciale, pensia medie fiind de 25.194 de lei, din care 21.945 de lei era subvenția de la stat. În ianuarie 2025, erau 5.622 de beneficiari cu o pensie medie 25.185 de lei, din care subvenția - 21.933. Februarie 2025 (ultimele date): 5.596 beneficiari, 25.197 pensia medie, din care subvenția de 21.953 lei.  Pentru comparație, în februarie 2024, pensia medie a magistraților era de 23.180 de lei.  În februarie 2025, pensia medie bazată pe contributivitate era de doar 2.811 lei.  Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în februarie 2025, de 916.293 persoane, cu 1.116 mai are în comparaţie cu luna precedentă.   

Pensiile speciale ale magistraților au înghețat Foto: CCR
Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 Foto: Poliția română
Politică

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017

Punctul de amendă rămâne înghețat la nivelul din 2017, deși România este pe primul loc în UE la decese în accidente rutiere, arată Asociația Pro Infrastructură. Punctul de amendă ar trebui să fie 10% din salariul minim brut pe economie, iar acesta a crescut constant, urmând să ajungă la 3.000 de lei pe lună în 2023. Menținerea valorii de 145 de lei pentru punctul de amendă, la nivelul din 2017, a fost anunțată de ministerul de Finanțe. Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 „Bizoneală ieftină în continuare în Țara lui Papură Vodă! Miercuri, Finanțele au anunțat că punctul de amendă rămâne înghețat și în 2023 la 145 de lei, încremenit în timp de la începutul lui 2017 chiar dacă, teoretic, el este 10% din salariul minim brut pe economie. La salariul minim brut actual, ar trebui să fie 255 lei, iar dacă acesta ar sări la 3000 lei de la 1 ianuarie 2023, punctul de amendă ar trebui să fie 300 lei. Să ne mai mirăm că vreo 2000 de oameni mor anual pe drumurile noastre? Că suntem primii în Europa la acest capitol? Infrastructura rutieră proastă și șoferii inconștienți ne vor ține în top și în 2023. Politicienii fără scrupule și conștiință, dar cu girofar albastru și mari iubitori de voturi, cu larga participare a Poliției Române care ridică din umeri, ascund în continuare coasa după fiecare curbă mai periculoasă. În van URLĂM de ani de zile să se ia măsuri nepopulare, dar necesare: creșterea amenzilor, pușcărie pentru faptele grave (precum intrarea intenționată pe contrasens pe drumurile cu parapet median), radare fixe și, bineînțeles, creșterea nivelului de siguranță a infrastructurii rutiere (de la 2+1 alternativ pe DN2 și până la separarea sensurilor pe bretelele bidirecționale în nodurile de autostradă). Degeaba. Soluțiile de bun simț, logice, simple și eficiente pe care le cerem obsesiv de ani de zile stau la sertar și sunt tergiversate din motive stupide. Iar pe drum tronează nesimțirea, ilogica, bizoneala și moartea. Somn ușor, România!”, a scris, pe Facebook, această asociație. „Punctul de amendă rămâne la fel ca în 2022, 1.45 de lei”, a precizat Adrian Câciu, la Digi24. În plus, amenzile de circulație luate în România pot fi reduse cu 50% dacă sunt plătite într-un interval de 15 zile. România, pe primul loc în UE Cu 92 de decese la un milion de locuitori, în 2021, România este pe primul loc în UE la capitolul morți în accidente rutiere, arată datele publicate recent de Comisia Europeană. În România, numărul deceselor din accidente rutiere a crescut cu 7% în 2021 față de 2020. În perioada 1 ianuarie – 30 august 2022, în toată țara, au fost înregistrate 2.878 de accidente, soldate cu decesul a 1.029 de persoane și rănirea gravă a altor 2.258. Citește și: Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO – nepopulară Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, au fost înregistrate cu 253 mai puține accidente (-8%), cu 88 mai puține persoane decedate (-7,9%) și cu 185 mai puține persoane rănite grav (-7,6%) .

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO în pericol (sursa: Facebook/Sanna Marin)
Internațional

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol. Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a avertizat marţi că aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar putea fi îngheţată dacă până la summitul de la Madrid, din 28-30 iunie, nu se ajunge la un acord cu Turcia, care blochează candidaturile celor două ţări nordice, informează AFP. Orice acord de aderare la Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie aprobat cu unanimitate de cele 30 de state membre. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol "Cred că este extrem de important să mergem înainte în acest stadiu. Dacă nu ne reglăm aceste chestiuni înainte de Madrid, situaţia riscă să treneze", a afirmat Sanna Marin. "Nu ştim pentru cât timp, dar situaţia ar putea fi îngheţată pentru o perioadă", a explicat ea în timpul unei vizite în Suedia. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Ankara acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare calificată drept "teroristă" de Turcia şi de aliaţii săi occidentali. Sanna Marin a subliniat că Suedia şi Finlanda iau în serios îngrijorările Turciei şi doresc să "corecteze neînţelegerile, dacă acestea există". Ea a spus că Turcia declarase că cele două ţări nordice vor fi binevenite în NATO, dar că Ankara şi-a schimbat discursul după ce au fost depuse cererile de aderare. În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră