sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: infrastructură

15 articole
Eveniment

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești. Kosarom, un lider în industria cărnii din România, este una dintre companiile care așteaptă autostrăzile promise de Guvern. Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești Președintele companiei, Lucian Apostol, subliniază importanța infrastructurii moderne, exprimând speranța că guvernanții vor prioritiza construcția de autostrăzi. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Aceste inițiative strategice poziționează Kosarom ca un jucător cheie în sectorul agroalimentar. Compania își consolidează astfel competitivitatea, răspunzând cerințelor pieței interne și internaționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Ciolacu vrea investiții în infrastructura şcolară (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu vrea investiții în infrastructura şcolară

Ciolacu vrea investiții în infrastructura şcolară. Investiţiile în infrastructura şcolară reprezintă calea sigură pentru educaţia copiilor, afirmă premierul Marcel Ciolacu, care a vizitat duminică două şcoli din Capitală alături de primarul Daniel Băluţă. Ciolacu vrea investiții în infrastructura şcolară "Investiţiile în infrastructura şcolară reprezintă calea sigură pentru educaţia copiilor noştri",a scris Ciolacu pe Facebook. Citește și: Cancelarul german spune că trebuie găsită o soluție pentru încheierea războiului în Ucraina: E nevoie de o conferință pentru pace care să includă și Rusia "Părinţii şi copiii nu cred că aşteaptă de la politicieni discursuri sforăitoare în prima zi de şcoală, ci să îşi facă treaba şi să asigure condiţii bune de studiu. De aceea, am decis astăzi să merg la două şcoli din sectoarele 4 şi 6 ale Capitalei. Primarul Daniel Băluţă mi-a spus că aici - la Colegiul "Mihai Eminescu", un liceu de elită al Capitalei, înainte era o clădire care risca să se prăbuşească la primul cutremur. Astăzi s-au investit 35 de milioane de lei prin CNI şi a fost refăcută din temelii. Peste 1.300 de copii au cele mai bune condiţii de învăţare, mai ales că domnul primar a obţinut alţi bani prin PNRR pentru dotarea acestei şcoli cu toate materialele necesare", a adăugat acesta. Primarul sectorului 6, felicitat El l-a felicitat şi pe primarul sectorului 6 şi a adăugat că "speră ca lucrurile să se schimbe rapid şi în sectoarele 1 şi 2". "La fel şi în sectorul 6, unde îl felicit pe primarul Ciucu pentru implicare. Şi acolo vorbim de o şcoală modernă, la cele mai înalte standarde educaţionale. Sunt exemple de succes care demonstrează că atunci când ai o viziune şi un proiect clar în minte obţii rezultate. Bani sunt. Avem şi bani de la Guvern, dar şi fonduri europene. Este nevoie doar de viziune. Iar în sectoarele 4 şi 6, la fel ca în 3 şi chiar 5, avem primari implicaţi care au înţeles nevoile comunităţilor. Sper ca lucrurile să se schimbe rapid şi în sectoarele 1 şi 2", a transmis liderul PSD.

Infrastructura sportivă, abandonată de statul român (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Infrastructura sportivă, abandonată de statul român

Infrastructura sportivă, abandonată de statul român. Ca în cele mai multe orașe din țară, la Iași nu există prea multă infrastructură sportivă. Infrastructura sportivă, abandonată de statul român Indiferent că ne raportăm la tenis, înot sau handbal, statul nu investește, astfel încât să vorbim despre performanță, fără sacrificii din partea sportivilor sau familiilor acestora. Citește și: Cine este președintele Senatului SNSPA: are 72 de ani și un gol de 13 ani în CV între 1978 și 1991. A semnat un acord de cooperare cu Universitatea Havana Dacă ne referim strict la înot, în Iași nu există nici măcar un bazin simplu, de stat, ci doar bazine private, care nu depășesc 15-25 de metri. Iar de un bazin olimpic nici nu poate fi vorba în cel de-al doilea oraș ca mărime al țării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România a căzut în indicele competitivității globale Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Economie

România a căzut în indicele competitivității globale

România a căzut două locuri în indicele competitivității globale și se află acum pe locul 50 din 67, potrivit clasamentului anual alcătuit de una din cele mai puternice școli de afaceri din lume, International Institute for Management Development, din Lausanne, Elveția. Citeste și: Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri Pentru comparație, Polonia a crescut cu două poziții și a ajuns pe locul 41, iar Letonia a sărut șase poziții, fiind acum pe locul 45. În schimb, Ungaria, condusă de guvernul populist și pro-rus al lui Viktor Orban, a căzut opt poziții și este pe locul 54, după România. România a căzut în indicele competitivității globale Clasamentul arată o cădere a României în ceea ce privește situația infrastructurii, de pe locul 47 în 2020 pe 51 în 2024. În ceea ce privește infrastructura pentru Sănătate, România este pe locul 52 din 67 (căderea fiind de patru locuri), iar cea pentru educație ne plasează pe locul 53. Raportul recomandă României: Măsuri de control al ratei inflației. Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar. Accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare. Acordarea de sprijin companiilor pentru implementarea transformării digitale însoțită de actualizarea competențelor digitale ale forței de muncă. Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație pentru a răspunde provocărilor societății românești. Podiumul: Singapore, Elveția, Danemarca Singapore este cea mai competitivă economie din 67 din cele opt regiuni majore ale lumii, potrivit clasamentului IMD 2024 World Competitiveness Ranking (WCR). Elveția ocupă locul al doilea și Danemarca locul al treilea, în timp ce Nigeria, Ghana și Puerto Rico și-au făcut debutul în acest clasament. WCR oferă acestor economii „un indicator de performanță în timp util care se cuplează ca un instrument unic adaptat nevoilor și provocărilor lor specifice”, a declarat Arturo Bris, directorul Centrului pentru competitivitate mondială IMD, care realizează clasamentul anual. „Acest clasament servește drept punct de referință pentru ca aceste țări să își măsoare progresele și să identifice domeniile de îmbunătățire, oferind o cale clară către dezvoltarea lor economică, dar și sprijinind obiective globale precum ODD", a mai spus Bris, citat de site-ul IMD.

Bolojan, curs scurt despre infrastructură rutieră (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bolojan, curs scurt despre infrastructură rutieră

Bolojan, curs scurt despre infrastructură rutieră. Primarul Oradei timp de 12 ani, iar acum preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan explică într-un interviu de ce infrastructura rutieră aduce mai multe beneficii dincolo de mobilitatea urbană. Bolojan, curs scurt despre infrastructură rutieră De la centuri ocolitoare la drumul expres spre Arad, de la proiectul trenului metropolitan, la amenajarea unor parcuri industriale la marginea judeţului. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Pentru comparaţie, la Iaşi nu e nicio centură ocolitoare măcar în şantier, trenul metropolitan merge doar pe hârtie, iar parcuri industriale găsim doar la Miroslava. Bolojan este un edil atât de eficient încât, la un moment dat, s-a vehiculat scenariul unei eventuale candidaturi a lui la Cotroceni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Oradea se laudă că nu au fost ambuteiaje Foto: Facebook
Eveniment

Oradea se laudă că nu au fost ambuteiaje

Oradea se laudă că, în zi de început de an școlar, nu au fost ambuteiaje în oraș, scrie presa locală. În luna mai 2023, în oraș era 60 de șantiere „mari” de refacere a străzilor, construire a unor pasaje de trecere sau modernizare a infrastructurii de transport a energiei termice. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Oradea se laudă că nu au fost ambuteiaje „Prima zi a anului şcolar a început fără ambuteiaje şi claxoane în centrul Oradiei. În Piaţa Emanuil Gojdu, unde circulaţia tramvaielor a pornit după o pauză de un an, s-a circulat în condiţii de şantier, dar fără blocaje”, scrie Bihoreanul. Publicația laudă viteza cu care a fost refăcută linia de tramvai din centrul orașului. „Viteza de reacţie a constructorilor care au refăcut linia de tramvai în weekend a surprins inclusiv muncitorii de la pasaje. «Când naiba au reuşit să pună linia la loc? Vineri pe aici era drum bătătorit...», s-a mirat un muncitor înainte de a intra în şantier la capătul Parcului 1 Decembrie. De altfel, pentru a face posibilă reluarea circulației tramvaielor angajații OTL au lucrat non-stop întreg weekendul. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Duminică noaptea, spre exemplu, echipele de intervenție montau încă firul de contact și făceau ultimele verificări pe calea de rulare”, scrie Bihoreanul.

General american desființează ministerul lui Grindeanu Foto: Army.mil
Eveniment

General american desființează ministerul lui Grindeanu

Un general american în rezervă desființează ministerul lui Grindeanu: starea drumurilor defavorizează trupele NATO, dacă Rusia invadează România. Citește și: VIDEO Jandarmul care a bătut cu mâinile goale pe plajă la Costinești trei bărbați agresivi, propus pentru avansare de către public General american desființează ministerul lui Grindeanu „Cred că infrastructura din România este într-o stare jalnică, ca să fiu sincer. Este foarte greu să transporți lucruri în interiorul României. Drumurile și căile ferate nu vor ajuta forțele române sau cele NATO să se deplaseze rapid pentru a putea respinge un atac rusesc. Sau o vor face, dar cu costuri mari. E multă muncă în ceea ce privește șoselele și căile ferate pentru a permite deplasarea rapidă a vehiculelor grele”, a spus generalul Ben Hodges, într-un interviu pentru Digi 24. Foto: PSD Hodges a comandat trupele americane în Europa, între 2014 și 2018. El a participat la războiul din Irak, în calitate de șef al diviziei aeropurtate 101. Generalul Ben Hodges Foto: Facebook Hodges a mai indicat câteva domenii în care România trebuie să investească: „În primul rând, (România) nu are o apărare antiaeriană suficentă. Nimeni, nici măcar SUA, nu are suficiente rachete antiaeriene” „De ani de zile, îi încurajez pe colegii și prietenii mei din Marina militară română să investească în drone. Uitați-vă ce reușesc să facă ucrainenii cu astfel de drone. Cu niște bărci dirijate de la distanță sunt în stare să atace nave, să atace poduri. Astfel de sisteme navale sunt bune și la descoperirea minelor ori a submarinelor. Și sunt mult mai ieftine, nu ai cheltuieli mari cu ele. Cred că România ar trebui să se gândească foarte serios să investească în drone” „La final: producția de muniție. Cu toții suntem în urmă, inclusiv SUA, nu am mai produs muniții și acesta cred că este un domeniu în care România trebuie să investească -în producția de muniție, artilerie” Potrivit lui Hodges, marina românească nu este slabă, dar trebuie să își mărească nivelul de pregătire și să coopereze mai intens cu Turcia.

S5: infrastructura de colectarea gunoiului, înjumătățită (sursa: Facebook/Rareș Hopincă)
Mediu

S5: infrastructura de colectarea gunoiului, înjumătățită

S5: infrastructura de colectarea gunoiului, înjumătățită. Valoarea proiectului privind dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deşeurilor în Sectorul 5 scade de la aproape 291,5 milioane de lei cu TVA la circa 143,4 de milioane de lei cu TVA. S5: infrastructura de colectarea gunoiului, înjumătățită "Se aprobă Studiul de fezabilitate actualizat şi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deşeurilor în Sectorul 5", prevede actul normativ adoptat de Consiliul local al Sectorului 5 cu 20 de voturi "pentru". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În urmă cu câteva zile, aţi trimis de la primărie o adresă către majoritatea cetăţenilor prin care va dădeaţi mari că veţi atrage 700 de milioane de lei fonduri europene. Prin acest proiect (...) scădeţi acest proiect de la 300 de milioane de lei, cât ne-aţi propus, o sumă cu care am fost de acord, am şi votat acest proiect în noiembrie, la 143 de milioane de lei, deci, dintr-o bătaie de deget, printr-o şedinţă de îndată, fără absolut nicio dezbatere, dumneavoastră tăiaţi din cele 700 de milioane de lei cu care va dădeaţi mari 150 de milioane de lei. (...) Deşi aţi înjumătăţit fondurile europene pe care le solicitaţi pentru primăria şi pentru sectorul nostru, majoraţi contribuţia de la bugetul local cu 12 milioane de lei", a spus liderul grupului USR din Consiliul Local Sector 5, Alexandru Dimitriu. Creștere enormă a costurilor publicitare De asemenea, el a atras atenţia asupra creşterii sumei alocate publicităţii la 18 milioane de lei de la circa 4 milioane de lei în forma proiectului din noiembrie 2022. "În ultimele două săptămâni am avut zilnic negocieri cu JASPERS şi cu AM POIM cu privire la fazarea acestui proiect, pentru că POIM se încheie pe 31 decembrie 2023, începe un nou program operaţional, PODD, care va avea timp de implementare șapte ani. Citește și: Cât plătea Dan Diaconescu pentru sex cu minore gemene: 300-400 de lei pe partidă. Fostul jurnalist a fost prins din întâmplare: s-au găsit înregistrări într-un telefon dintr-o speță de furt Am decis împreună cu cei de la JASPERS şi de la MIPE şi AM POIM fazarea proiectului. Asta înseamnă că o parte din cheltuieli vor fi decontate prin POIM anul acesta, o altă parte din cheltuieli vor fi decontate prin PODD, în baza altui proiect depus anul viitor", a afirmat City managerul Sectorului 5, Rareş Hopincă.

Mecanicii conduc trenul sub influența alcooluluim scire Asociatia Pro Infrastructură
Eveniment

Mecanicii conduc trenul sub influența alcoolului

Asociația Pro Infrastructură explică ce condiții au favorizat ciocnirea a două trenuri, în Teleorman, unda dintre cauze fiind: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Însă asociația indică și numeroase probleme în infrastructura căilor ferate. Pro Infrastructură arată că șeful CFR a mințit în legătură cu incidentul de la Roșiori și doar pentru acest motiv trebuia demis. Foto: Facebook Asociatia Pro Infrastructura Mecanicii conduc trenul sub influența alcoolului „Pe lângă starea proastă a infrastructurii, există un lung pomelnic de probleme legate de mecanicii de locomotivă (...) Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului. Exemple: accidentul de la Fetești din 2021 cu plecare de la locul faptei "chipurile" ca să bea o bere (...) Merișor-Bănița în 2017 (http://bit.ly/3LxFeGB) și distrugerea viaductului Cârcea în 2018 (http://bit.ly/3Tks4hS). Timpii de odihnă nu se respectă (Fetești 2021, Merișor-Bănița 2017), iar asta înseamnă zeci de ore pe locomotivă. Foile de drum ale mecanicilor sunt scrise pe hârtie și astfel nu pot fi verificate de la distanță”, arată, pe Facebook, această asociație. În ceea ce privește problemele de infrastructură, Pro Infrastructură explică de ce sistemele automate nu funcționează. Citește și: Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj – analiză Club Feroviar. „Un grup infracțional care pune în pericol securitatea românilor”, spune un ceferist Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960 „Spre deosebire de Grecia, CFR are un sistem de autostop funcțional chiar și pe liniile aflate în proces de modernizare. Asta e bine pentru că reconstrucția unui tronson poate dura și un deceniu (ca în Grecia). Din păcate, sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960 și îi lipsesc funcții la care ne-am aștepta în secolul 21. I-am văzut limitele (și) la accidentul de la Roșiori: poate fi dezactivat de mecanici la orice viteză, iar dacă trenul din față este aproape de semnal, frânarea indusă de autostop poate fi tardivă. Nefiind digital, sistemul din cale nu transmite coduri de diagnostic în cazul unei defecțiuni. La fel ca Grecia, la insistențele Comisiei Europene, CFR se chinuie să implementeze un sistem contemporan de oprire automată și control continuu al vitezei numit ETCS (European Train Control System), componenta principală din ERTMS (European Rail Traffic Management System). ETCS este digital și wireless, cu semnalizare pe display-ul mecanicului (nu pe stâlpi laterali exteriori) și controlează frânarea lină, din timp. Poate fi dezactivat dar în cazuri excepționale și la viteze mici. A fost contractat pe 1150 kilometri începând cu anii 2010, din care ~500 km au calea ferată recepționată dar, la fel ca în Grecia, ETCS/ERTMS nu este funcțional nicăieri în România, nefiind văzut ca o prioritate. Operatorii feroviari nu au primit niciun termen limită până la care să-și doteze locomotivele cu ETCS”, explică asociația. Grindeanu își protejează clienții din fruntea CFR „Transportul feroviar este cenușăreasa politicienilor, de unde și tăcerea ministrului Grindeanu care s-a mulțumit doar să-i ceară public (prin consilierul de imagine, firește) șefului CFR Călători să iasă la declarații, să mai dreagă busuiocul și să influențeze un pic ancheta. CFR Călători a comunicat în mod IRESPONSABIL că trenul de marfă lovit era deja deraiat la momentul impactului. Chiar și numai din cauza asta, dar și pentru carențele în pregătirea mecanicilor evidențiate la Roșiori, directorul CFR Călători TREBUIE DEMIS!”, mai scrie Pro Infrastructură. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj, arăta o analiză recentă din Club Feroviar. Recent, Grindeanu a fost audiat ca martor, la DNA, după ce doi dintre clienții săi politici, plasați în conducerea CFR, au fost puși sub acuzare de către procurorii anticorupție. Dar PSD încearcă să convingă PNL ca, după ce Marcel Ciolacu preia conducerea Guvernului, Grindeanu să rămână ministru al Transporturilor.

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele (sursa: Twitter/Dmitri)
Eveniment

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, adăugând că acestea sunt în continuare represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii. Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele "Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeii? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus - n.r.)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?", a spus Putin la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi. Insistând asupra opririi aprovizionării cu apă în regiunea separatistă prorusă Doneţk, Putin a acuzat Ucraina de un "act de genocid". El le-a reproşat de asemenea politicienilor occidentali că închid ochii în faţa acţiunilor responsabililor ucraineni. În schimb, "când noi începem să facem ceva ca răspuns, zgomotul, gălăgia, pocnetele se aud în tot universul", a ironizat liderul de la Kremlin reacțiile publice. Drunk putin explains why strikes against Ukrainian infrastructure will continue because "they started first by attacking the Crimean bridge" pic.twitter.com/fQeRuNo4Pu— Dmitri (@wartranslated) December 8, 2022 După explozia ce a avariat podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, explozie atribuită de Moscova unui sabotaj ucrainean, a urmat de o serie de raiduri ruseşti cu drone şi rachete ce au ţintit infrastructurile energetice ucrainene, provocând întreruperi în furnizarea energie şi apei în plină iarnă. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Circulaţia rutieră pe pod a fost restabilită luni, când preşedintele rus a condus demonstrativ un autoturism pe acest pod.

Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume

Președintele Rusiei, Vladimir Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume, folosind ca pretext sabotarea Nord Stream: „Orice obiectiv important este sub amenințare”. Însă, pe de altă parte, el a spus că Rusia este gata să reia livrările de gaze, însă prin Nord Stream 2. Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume „Atacurile au fost un act terorist care a creat „cel mai periculos precedent”, a declarat miercuri președintele rus la un forum energetic de la Moscova. „Arată că orice obiectiv de importanță critică al infrastructurii de transport, energie sau utilități este sub amenințare”, indiferent de locul în care se află sau de cine este gestionat, a mai spus el. Putin a pus sabotajul pe seama SUA, Ucrainei și Poloniei, numindu-le „beneficiari” ai exploziilor care au provocat scurgeri majore de gaz în Marea Baltică. SUA și aliații săi au respins aceste acuzații și sugerează că Rusia ar fi putut fi în spatele exploziilor subacvatice”, scrie Bloomberg. La începutul acestei luni, un act de sabotaj a oprit serviciile feroviare în nordul Germaniei, iar guvernul a spus că nu poate exclude o implicare a unei puteri străine. Marți, s-a descoperit că o conductă care transportă petrol rusesc prin Polonia avea scurgeri. Investigațiile continuă, iar cel mai înalt oficial al Poloniei responsabil cu infrastructura energetică strategică a declarat că a presupus că a fost un accident. Pe de altă parte, Putin a spus azi că Rusia este gata să înceapă furnizarea de gaze spre Europa prin Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică. First, create the excuse Then, use the excuse to make everything else fair game"Any critically important object of transport, energy or utilities infrastructure is under threat" -- Putin speaking todayMy earlier @opinion note on Nord Stream is belowhttps://t.co/wifJS6qs5V— Javier Blas (@JavierBlas) October 12, 2022 Acest gazoduct, avariat în seria de explozii care a afectat și Nord Stream 1, este încă parțial funcțional, potrivit lui Putin. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Mingea este în curtea Uniunii Europene. Dacă vor, să deschidă robinetul și asta e", a declarat președintele rus.

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă. Rusia a lovit aproximativ 30% din infrastructura energetică a Ucrainei în atacurile cu rachete efectuate luni şi marţi, a anunţat ministrul ucrainean al energiei Herman Haluşcenko. 30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă "Trimitem acest mesaj către partenerii noştri: trebuie să protejăm cerul", a declarat Haluşcenko într-un interviu acordat postului american de televiziune CNN. El a atenţionat că Rusia ignoră regulile internaţionale. "Ruşilor nu le pasă de niciun fel de acorduri sau convenţii internaţionale", a spus ministrul ucrainean. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Autorităţile de la Kiev le-au cerut marţi civililor să nu utilizeze aparate electrocasnice, precum maşini de spălat, pentru a economisi energia electrică, după ce în jur de 300 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki au rămas fără curent electric din cauza bombardamentelor masive ruse, soldate cu cel puţin 25 de morţi şi peste 100 de persoane rănite. Ucraina anunţase luni că trebuie să-şi consolideze apărarea aeriană, în urma atacului intens cu rachete lansat în dimineaţa aceleiaşi zile de armata rusă asupra unor ţinte din Kiev şi din regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov, Ternopil şi Jitomir.

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm oricărui atac împotriva infrastructurii (sursa: nato.int)
Internațional

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm. Orice atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un "răspuns unit şi ferm", a avertizat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm Aliaţii din NATO îşi sporesc securitatea în jurul instalaţiilor esenţiale după atacurile asupra gazoductelor din Marea Baltică, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă. Încă nu este clar cine s-a aflat în spatele exploziilor de la gazoductele Nord Stream. Comentând ameninţările voalate cu utilizarea armelor nucleare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie forţele nucleare ale Rusiei şi nu a observat schimbări în poziţia lor, dar rămâne "vigilentă". El a confirmat totodată că NATO va organiza săptămâna viitoare exerciţiul său anual de descurajare nucleară, "Steadfast Noon", aşa cum era prevăzut. "Este un exerciţiu de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menţine capacitatea de descurajare eficientă şi în siguranţă", a explicat şeful NATO. "Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat", a mai afirmat el. "Putin eşuează în Ucraina" Stoltenberg a declarat de asemenea că Ucraina a câştigat teren în războiul cu Rusia şi că NATO va fi alături de Kiev atât timp cât e nevoie. "În timp ce Rusia apelează tot mai mult la atacuri îngrozitoare şi nediscriminate asupra civililor şi infrastructurii critice, preşedintele Putin eşuează în Ucraina", a spus Stoltenberg, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din NATO la Bruxelles. NATO este în discuţii cu companii de apărare şi cu statele membre pentru a-şi consolida producţia de arme şi a-şi completa stocurile care au fost golite de livrările de materiale militare către Ucraina, a mai subliniat el. Citește și: Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Germania a accelerat livrările după bombardamentele rusești de luni Stoltenberg a precizat că reuniunea miniştrilor Apărării din NATO din această săptămână va analiza eforturile necesare pentru creşterea producţiei de arme şi muniţie şi va adopta decizii suplimentare pentru a menţine nivelurile stocurilor statelor membre. "Dar, bineînţeles, cu cât războiul din Ucraina va continua, cu atât această colaborare cu industria va fi tot mai importantă", a spus el, adăugând că NATO va trebui să transmită companiilor de apărare care este necesarul său.

Podurile urbane, bombe cu explozie întârziată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Podurile urbane, bombe cu explozie întârziată

Podurile urbane, bombe cu explozie întârziată. Prăbușirea unui pod în județul Neamț readuce în atenție starea acestor construcții – numite și lucrări de artă – din municipiul Iași. Podurile urbane, bombe cu explozie întârziată Le putem pune în două categorii: podurile peste Bahlui și pasajele peste calea ferată (sau superioare). Căile de acces peste râul care străbate orașul au fost modernizate o dată cu refacerea căilor de rulare pentru tramvaie. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar Podul din Tudor Vladimirescu a avut cele mai consistente intervenții în acest sens. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin taie accesul Ucrainei prin România (sursa: gov.ro)
Internațional

Putin taie accesul Ucrainei prin România

Putin taie accesul Ucrainei prin România. În faţa intensificării ajutorului militar occidental către Kiev, Rusia şi-a ajustat strategia în Ucraina, vizând noduri de aprovizionare strategice - hangare de armament distruse, poduri şi căi feroviare ţintite - în timp ce îşi urmăreşte în continuare obiectivul de a prelua sub control o parte a teritoriului ucrainean, notează France Presse într-o amplă analiză miercuri. Putin taie accesul Ucrainei prin România A doua zi după o reuniune în Germania a circa 40 de ţări dedicată creşterii sprijinului militar destinat Ucrainei, armata rusă a afirmat miercuri că a distrus dintr-o lovitură o "mare cantitate" de arme livrate Kievului de către SUA şi de ţări europene. În ajun, un tir de rachete al forţelor ruse avariase podul rutier şi feroviar care traversează gura limanului în care se varsă râul Nistru şi care leagă Ucraina de România, potrivit lui Oleksandr Kamîşin, director al Căilor ferate ucrainene. Citește și: Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei și de România, distrus – probabil de rachete rusești Ruşii au lovit din nou acest pod miercuri. Instalaţiile feroviare din regiunea Vinniţa (centru-vest), un important nod ferovirar atât pentru liniile interne ale Ucrainei, cât şi pentru conexiunile cu străinătatea, fuseseră ţinta loviturilor ruseşti luni. Rușii vor să distrugă ajutorul occidental "Se intră într-o nouă etapă: ţările occidentale au anunţat o consolidare a sprijinului lor militar, deci din partea rusă trebuie lovite aceste capacităţi de întărire şi capacitatea ucrainenilor de a se aproviziona cu arme", subliniază Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS). "Ajutorul occidental are ca obiectiv să permită trupelor ucrainene să reziste sub bombardamentele ruseşti, deci pentru ruşi este o veste proastă şi ei încearcă să-i reducă amploarea", adaugă Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei mediteraneene de studii strategice (FMES). În acest context, distrugerea podului care leagă România de Ucraina este departe de a fi un fapt lipsit de importanţă. Tăierea căilor de aprovizionare "Ei au vrut să taie fluxul de ajutor, de carburant în special, pentru Ucraina, trimis de ţările occidentale care tranzita prin România", remarcă George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think tank român. O perspectivă care fusese schiţată încă din 21 aprilie de Richard D.Hooker, de la Centrul de studii american Atlantic Council, care prevedea o apropiată tăiere a căilor de comunicaţii, în special a celor utilizate pentru reaprovizionarea forţelor ucrainene. Rămâne de văzut acum până unde vor merge ruşii. Pentru moment, "ei lovesc infrastructuri feroviare, nu se constată că lovesc convoaie", notează o sursă militară franceză. Atu-ul Ucrainei: frontiera lungă Marja de manevră rusească ar putea de asemenea să fie limitată din motive geografice, Ucraina având "o frontieră lungă cu mai multe puncte de trecere", potrivit lui Benjamin Jensen, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale (CSIS) din Washington. "În cel mai rău caz", ţările occidentale se vor adapta, mizând pe "expedieri mai mici care sunt mai dificil de urmărit", estimează analistul, chiar dacă "aceasta ia ceva mai mult timp pentru a fi apoi regrupate într-un singur loc în cazul unei operaţiuni de mare amploare". Ruşii îşi urmăresc astfel principalul lor obiectiv: să-şi asigure câştiguri teritoriale în estul Ucrainei, aflat în centrul conflictului. "Ei luptă pe două fronturi, ţintind în acelaşi timp noduri strategice şi preluând controlul asupra unei părţi a ţării", subliniază Maulny. Bombe puține, efect maxim Bombardarea nodurilor rutiere şi feroviare de aprovizionare face ca Moscova să câştige timp, afirmă Ausseur. "Aceasta nu necesită prea multe bombe, este mult mai rapid decât să reducă la cenuşă Harkovul, de exemplu, şi este eficient: izolezi teatrul de operaţiuni, demoralizezi trupele care sunt izolate şi le împiedici să aibă mijloace de a rezista cât mai mult timp posibil", a apreciat acelaşi expert. "Unităţile ucrainene care sunt desfăşurate în Donbas sunt expuse unei forme de întindere a liniilor lor logistice şi aceste linii sunt puternic expuse", relevă sursa militară franceză. Căderea Harkovului ar fi catastrofală La 63 de zile după începerea ofensivei ruse, problema unui ajutor semnificativ în materie de apărare aeriană, cerută aproape în fiecare zi de Kiev, rămâne în continuare în suspans, fără a se şti pentru cât timp. "Dacă la vară Harkovul cade şi va exista o înaintare rapidă, cum să fii sigur de crearea unui nou front care să reziste?", se întreabă Ausseur. "Totul se va baza pe fortificarea malului de vest al Niprului şi această fortificare nu se va putea realiza fără o capacitate de apărare aeriană întărită de partea ucraineană", adaugă el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră