Extrema dreaptă olandeză pierde alegerile, Geert Wilders recunoaște înfrângerea
Liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, a recunoscut marți înfrângerea în alegerile legislative anticipate, desfășurate miercurea trecută. Rezultatele finale, încă neoficiale, arată o diferență de aproximativ 28.000 de voturi între Partidul Libertății (PVV), condus de Wilders, și partidul liberal progresist D66, aflat sub conducerea lui Rob Jetten. Geert Wilders acceptă rezultatul și îl felicită pe Rob Jetten După ce a acuzat inițial nereguli în procesul electoral, Geert Wilders a decis să recunoască înfrângerea și să îl felicite pe Rob Jetten pentru victorie. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” „Șansele ca rezultatul să se mai schimbe sunt minime. Prin urmare, l-am felicitat pe Jetten pentru victoria sa”, a declarat Wilders presei. Rob Jetten, în vârstă de 38 de ani, este favorit să devină cel mai tânăr prim-ministru din istoria Olandei și primul premier deschis homosexual al țării. De la ascensiune radicală la retragerea din guvern Geert Wilders, liderul Partidului Libertății (PVV), a câștigat alegerile legislative din urmă cu doi ani, promițând o ruptură radicală față de Bruxelles. În campania din 2023, el a atacat Uniunea Europeană, a cerut reintroducerea controalelor la frontiere, expulzarea migranților, interzicerea Coranului și a moscheilor și chiar organizarea unui referendum pentru un posibil „Nexit” – ieșirea Olandei din UE. Totuși, presiunile interne și europene l-au forțat pe Wilders să tempereze discursul extremist. Pentru a putea forma o coaliție de guvernare, a fost nevoit să facă multiple compromisuri și să renunțe la postul de prim-ministru, care a fost ocupat de Dick Schoof, fost șef al serviciilor secrete. În iunie 2025, Wilders și-a retras partidul din coaliția de guvernare, provocând căderea guvernului și organizarea de alegeri anticipate. O nouă majoritate politică în formare Deși Rob Jetten pare să fi câștigat scrutinul, formarea guvernului olandez rămâne un proces complex și de lungă durată. Sistemul politic al țării nu impune termene limită, iar negocierile pot dura luni de zile. Primul pas este numirea unui „explorator”, care consultă partidele pentru a identifica posibile majorități. Ulterior, parlamentul desemnează un „mediator” însărcinat cu redactarea unui acord de guvernare între partidele compatibile ideologic. Abia după finalizarea acestor discuții sunt stabilite ministerele și numele viitorului prim-ministru. Posibilă coaliție de centru-stânga și centru-dreapta Pentru a atinge pragul de 76 de mandate din cele 150, cea mai probabilă formulă de guvernare ar fi o coaliție largă, formată din: D66 (26 de mandate) – partidul câștigător, condus de Rob Jetten VVD (22 de mandate) – partidul liberal al fostului premier Mark Rutte CDA (18 mandate) – formațiune de centru-dreapta Verzi/Laburiști (20 de mandate) – alianță socialist-ecologistă condusă până recent de Frans Timmermans, fost comisar european Această combinație ar putea asigura stabilitatea politică într-un parlament profund fragmentat, dar negocierile se anunță dificile din cauza diferențelor ideologice majore dintre partide. Schimbare de generație în politica olandeză Ascensiunea lui Rob Jetten marchează o tranziție generațională în politica Olandei. La 38 de ani, el devine simbolul unei noi generații de lideri europeni, care combină liberalismul progresist cu angajamentul față de valorile europene. În timp ce extrema dreaptă a lui Wilders rămâne o forță semnificativă în parlament, rezultatul acestor alegeri arată că majoritatea olandezilor optează pentru moderație și cooperare europeană, într-un moment crucial pentru stabilitatea Uniunii Europene.
