marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

industrie

19 articole
Economie

Cădere dură a PIB-ului în primul semestru, reconfirmă INS. Industria a scăzut cu 2,9%

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că în semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025 cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier. Citește și: VIDEO Fritz, la podcastul „Cum e, de fapt?”: ce va face când nu va mai fi primar, din ce va trăi Anunțul INS vine la circa o oră după ce ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a scris pe Facebook: „Totuşi, în acest context de presiune ridicată asupra finanțelor publice, corecția deficitului nu s-a făcut prin tăieri de investiții şi nici prin sacrificarea dezvoltării pe termen lung - dimpotrivă, investițiile au continuat să crească. Aici este una dintre cele mai importante diferențe față de o ajustare fiscală făcută exclusiv prin reducerea cheltuielilor”.  Consumul gospodăriilor, redus cu 2,5% INS arată că reducerea PIB s-a datorat căderilor din comerț și industrie: „O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: - Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,9%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -3,9%; -  Industria (-0,5%), cu o pondere de 16,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu          -2,9%; - Informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a micșorat cu -3,5%; - Tranzacțiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,5% la formarea  PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -4,5%; - Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 12,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,7%.  La creşterea PIB, în semestrul I 2026 faţă de semestrul I 2025, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice: -  Construcţiile (+0,7%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +12,3%; - Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,4%), cu o pondere de 4,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +11,7%; -  Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,1%), cu o pondere de 1,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +3,5%.  Însă, potrivit INS, consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice s-a majorat cu +6.0%, contribuind cu +0,6% la creșterea PIB. În schimb, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a redus cu -2,5%, contribuind cu -1,5% la modificarea PIB. 

Cădere dură a PIB-ului în primul semestru, reconfirmă INS. Industria a scăzut cu 2,9%
Semne bune: cifra de afaceri în industrie și comenzile noi, în iunie, au crescut față de mai
Eveniment

Semne bune: cifra de afaceri în industrie și comenzile noi, în iunie, au crescut față de mai

Institutul Național de Statistică a anunțat, azi, că atât comenzile noi din industrie, cât și cifra de afaceri în industrie, au crescut în iunie 2026, față de mai 2026. Cifra de afaceri în industrie a crescut și față de iunie 2025, guvernul Bolojan fiind instalat la finalul acelei luni. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA Însă, în primele șase luni din 2026, comparativ cu primul semestru din 2025, atât comenzile noi, cât și cifra de afaceri din industrie au scăzut.  România nu mai are guvern cu puteri depline din 5 mai 2026, când cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost dat jos printr-o moțiune de cenzură votată de PSD și AUR.  Creștere puternică în industria extractivă Datele INS prezentate în această dimineață: În luna iunie 2026, comenzile noi din industria prelucrătoare pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut, în termeni nominali, față de luna mai 2026 cu 5,0%, iar față de luna iunie 2025 au rămas la același nivel.  În luna iunie 2026, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă şi piața externă) a crescut, în termeni nominali, atât față de luna mai 2026 cu 6,1%, cât și față de luna iunie 2025 cu 4,4%.  În perioada 1.I-30.VI.2026 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2025, comenzile noi din industria prelucrătoare pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut, în termeni nominali, cu 3,0%.  În perioada 1.I-30.VI.2026 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2025, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă şi piața externă) a scăzut, în termeni nominali, cu 0,5%.  Potrivit INS, cifra de afaceri în industrie a crescut în iunie, raportat la mai 2026, datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă (+29,1%) și în industria prelucrătoare (+5,1%). Industria energetică a scăzut cu 3,1%.  Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut, în iunie 2026, comparativ cu luna precedentă,  ca urmare a creșterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+8,3%), industria bunurilor de uz curent (+6,3%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (+2,8%).  Suveraniștii au susținut constant că România nu mai are industrie. „Este timpul să luăm lucrurile în mâinile noastre, iar Planul Simion pentru reindustrializarea României este simplu: trebuie să investim din nou în industrie, să construim fabrici și uzine, și să aducem locurile de muncă înapoi în țară (...) Este esențial să recuperăm companiile naționale care au fost privatizate sau lăsate să se ruineze. Acestea sunt active strategice, care pot contribui enorm la economia noastră dacă sunt gestionate corect. Voi lupta pentru ca aceste companii să redevină ceea ce au fost odată: mândria României”, susținea George Simion. 

CNSAS spulberă mitul industriei comuniste cu documentele Securității: Autocamioane Brașov raporta realizarea a 60% din planul de export, în realitate era 0,04%
Politică

CNSAS spulberă mitul industriei comuniste cu documentele Securității: Autocamioane Brașov raporta realizarea a 60% din planul de export, în realitate era 0,04%

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) publică o notă secretă a Securității, din septembrie 1989, în care arată blocajele din industria ceaușistă, precum și raportările false ale întreprinderilor socialiste. Uzinele de pe platforma Brașov, analizate de nota Securității, se confruntau cu lipsa materiilor prime sau a componentelor care trebuiau livrate de alte fabrici din România. „Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului”, scrie CNSAS. Consiliul explică situația: „Modelul comunist s-a bazat pe industria grea și petrochimie, dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a raporta îndeplinirea planului cincinal. De exemplu, prelucrarea țițeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă, procesul fiind un generator masiv de «muncă în zadar»”.  Raportări false ale întreprinderilor socialiste Ce arată nota Securității: La Autocamioane Brașov, „planul la export, în valoare de 13.013 mii ruble, compus numai din piese schimb și componente (întreprinderea neavând comenzi de autocamioane) din care s-a raportat o realizare în primele două decade în proporție de 60 %, în realitate până în prezent nu s-a realizat decât 0,04 %”. „Cauza principală care a condus la această stare de lucruri este lipsa de materii prime și materiale de la întreprinderile colaboratoare”, arăta Securitatea.  Lipseau: „oțelul pătrat 56 x 56 înalt aliat 41 MoC 11 X și profilul de jantă X 20 MUST 34-2 de la Întreprinderea „Laminorul” Brăila, oțeluri rotunde de 80 și 85 mm de la Combinatul Siderurgic Reșița, anvelope de la „Danubiana” București și Întreprinderea de anvelope Florești, grund 7003 A și 5630 de la „Policolor” București, email roșu, verde și negru de la „Azur” Timișoara, furtune de la C.A.T.C. Pitești și Jilava, precum și amortizoare de la Întreprinderea Mecanică Reșița” „La Întreprinderea „Electroprecizia” Săcele, care, din planul pe luna septembrie, în valoare de 160 milioane lei, a realizat până la 28.09 a.c. doar 37 %”.  „Aceasta se datorează neasigurării unor materii prime și materiale, astfel: din necesarul de 125 tone cupru, întreprinderii i-au fost repartizate doar 50 tone; aluminiu necesar 50 tone, repartizate 10 tone; argint, necesar 42 kg., repartizate 5 kg. Lipsesc de asemenea unele componente cum sunt: circuite flexibile (furnizor I.P.R.S. Băneasa, care din 8000 buc. contractate a livrat doar 50 %), componente electronice (furnizori I.P.R.S. Băneasa și „Electronica” Curtea de Argeș, livrate 50 %), contacte wolfram nesosite din import”. Electroprecizia Săcele nu a reușit să-și facă planul la export în RDG, Olanda și Thailanda. „O situație similară se înregistrează și la Întreprinderea Tractorul Brașov unde din planul de 765 milioane lei pe luna septembrie a.c. se estimează realizarea a numai 550 milioane lei (...) Principalele impedimente în realizarea integrală a planului sunt legate de lipsa unor materii prime, materiale și componente din colaborarea pe orizontală din care mai semnificative sunt cele 33 buc. motoare destinate echipării tractoarelor S.1501 – export U.R.S.S. – și 23 buc. autoșasiuri pentru combine care nu au fost livrate până în prezent de către Întreprinderea de Autocamioane Brașov, cele 29 tone vopsele de diferite calități și 12,4 tone grund, nelivrate de Întreprinderea „Azur” Timișoara și respectiv „Policolor” București, precum și cele 1325 buc. pompe de injecție și peste 7000 buc. injectoare ce nu au fost livrate încă de către I.M.F. Sinaia”.  „Principala problemă identificată de organele de securitate este degradarea accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice și de scăderile drastice ale veniturilor, cauzate la rândul lor de neîndeplinirea sistematică a planului impus de la nivel central. Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de faţă Întreprinderea de Autocamioane Braşov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare”, comentează CNSAS. 

Afacerile uriașe din industria cărnii din estul României, dominate de trei companii de familie
Eveniment

Afacerile uriașe din industria cărnii din estul României, dominate de trei companii de familie

Primele cinci companii din industria ieșeană a cărnii au depășit în 2025 pragul de un miliard de lei cifră de afaceri. Potrivit Ziarul de Iași, Ava Star, Fermador și Kosarom, trei afaceri de familie, realizează împreună aproape 80% din vânzările celor mai mari cinci firme din domeniu. Afaceri de peste un miliard de lei Cele cinci companii au înregistrat afaceri cumulate de peste 1,014 miliarde de lei, profituri nete de 90,1 milioane de lei și aproximativ 1.718 angajați. Citește și: Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea Ava Star conduce clasamentul, cu afaceri de 302,3 milioane de lei, urmată de Fermador, cu 264 milioane de lei, și Kosarom, cu 247,3 milioane. Marcel a raportat 173,6 milioane de lei, iar Interfood Processing, compania care produce inclusiv pentru rețeaua Mado, 27,2 milioane. Vânzările cresc, profiturile se subțiază Patru dintre cele cinci firme au avut profituri mai mici decât în 2024. Excepția este Ava Star, al cărei câștig net a crescut cu 68%. Fermador rămâne însă cea mai profitabilă companie, cu 37,6 milioane de lei profit net în 2025.

An greu pentru brutari și cofetari: profituri în scădere și o industrie aflată în impas
Eveniment

An greu pentru brutari și cofetari: profituri în scădere și o industrie aflată în impas

Cele mai mari zece firme de panificație și cofetărie din Iași au înregistrat în 2025 vânzări cumulate de peste 308 milioane de lei, însă rezultatele indică un an dificil pentru industrie. Panificația și cofetăriile, profituri în scădere Creșterea afacerilor, de doar 3%, a rămas sub rata medie a inflației, în timp ce profitul total s-a redus cu 27%, iar numărul angajaților a continuat să scadă. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Piața este dominată de Brio Group și Agropan Impex, companii care realizează împreună aproape 69% din cifra de afaceri a întregului top. În același timp, doar câteva firme din domeniul panificației și cofetăriei au reușit să își majoreze simultan atât veniturile, cât și profitul, într-un context economic tot mai dificil. Continuarea, în Ziarul de Iași

Drojdia românească, ingredientul discret care produce milioane în fiecare an
Eveniment

Drojdia românească, ingredientul discret care produce milioane în fiecare an

Producătorul de drojdie RomPak din Pașcani marchează al doilea an consecutiv în care profitul depășește pragul de 10 milioane de euro, confirmând o performanță mai bună chiar decât în perioada pandemiei. Drojdia, succes al industriei alimentare românești Compania, care produce sub licența Pakmaya și acoperă peste 50% din necesarul de drojdie pentru industria de panificație și cofetărie din România, rămâne un jucător esențial pe piață. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat În 2024, RomPak a raportat o cifră de afaceri de 227,1 milioane lei și un profit net de 53,6 milioane lei, cu un total de 233 de angajați. Rezultatele se mențin la nivelul anului anterior, când afacerile au atins 232,8 milioane lei, iar profitul net 53,9 milioane lei, compania având 226 de angajați. Continuarea, în Ziarul de Iași

Jocurile pe calculator aduc bani în viața reală: economia estului României, stimulată de companiile din domeniu
Eveniment

Jocurile pe calculator aduc bani în viața reală: economia estului României, stimulată de companiile din domeniu

Industria jocurilor stimulează economia estului României. Industria jocurilor pe calculator din Iași a înregistrat în 2024 o creștere spectaculoasă, urcând în premieră pe locul trei în topul veniturilor generate în sectorul IT&C, după software-ul la comandă și consultanța IT. Industria jocurilor stimulează economia estului României Cifra de afaceri a companiilor din domeniu a avansat cu peste 60%, marcând una dintre cele mai dinamice evoluții din regiune. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Creșterea a fost susținută de extinderea rapidă a numărului de angajați și de investițiile constante în dezvoltare. În total, piața locală IT&C din Iași a depășit în 2024 pragul de 860 de milioane de euro în venituri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Lovitură dură pentru ceasurile elvețiene: SUA impun taxe vamale de 39%
Eveniment

Lovitură dură pentru ceasurile elvețiene: SUA impun taxe vamale de 39%

Industria ceasurilor elvețiene, sub presiunea taxelor. Acțiunile marilor producători elvețieni de ceasuri de lux, precum Richemont și Swatch, au scăzut luni dimineață, în contextul noilor taxe vamale de 39% impuse de Administrația Trump asupra importurilor elvețiene, începând cu 7 august 2025. Industria ceasurilor elvețiene, sub presiunea taxelor Sectorul elvețian al ceasurilor de lux, cu exporturi de 26 miliarde franci elvețieni (aproximativ 33 miliarde de dolari) în 2024, se confrunta deja cu dificultăți, precum scăderea cererii globale sau contextul economic incert. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Însă analiștii avertizează că exporturile de ceasuri ar putea ajunge la cel mai scăzut nivel de la pandemia din 2020. Jean-Philippe Bertschy, analist la Vontobel, consideră că impactul noilor taxe vamale ar putea fi devastator pentru numeroase mărci elvețiene de ceasuri de lux, dacă acestea vor rămâne în vigoare pe termen lung. Scăderi pe bursă pentru Richemont și Swatch După redeschiderea piețelor, în prima zi de tranzacționare după Ziua Națională a Elveției (vineri, 1 august), acțiunile Richemont și Swatch au scăzut. Richemont: -3,4% inițial, revenind la -1% la ora 09:06 GMT; Swatch: -5% inițial, apoi ușoară revenire la -1%. Directorul Swatch cere intervenția autorităților În fața acestei crize, Nick Hayek, CEO-ul grupului Swatch, a solicitat președintelui elvețian Karin Keller-Sutter să aibă o întâlnire oficială cu Donald Trump, în încercarea de a renegocia măsurile impuse de administrația americană. Georges Mari, analist în cadrul firmei elvețiene de investiții Rossier, Mari & Associates, subliniază că impredictibilitatea politicii comerciale a Administrației Trump face imposibilă orice strategie pe termen mediu sau lung. „În orice moment, taxele vamale pot fi modificate. Nu putem face previziuni serioase într-un astfel de climat politic”, a afirmat el. SUA, principala piață externă pentru ceasurile elvețiene Conform Federației Industriei Elvețiene de Orologerie, Statele Unite reprezintă 16,8% din exporturile totale de ceasuri elvețiene, echivalentul a 4,4 miliarde de franci elvețieni. Astfel SUA este principala piață străină pentru industria de lux din Elveția. Industria orologeră, esențială pentru economia Elveției Ceasurile de lux nu sunt doar un simbol național, ci și un pilon economic. Reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveției. Asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă în industrie.

Culmea ipocriziei: ministrul Energiei anunță donații din salarii în sectorul energetic de 40.000 de lei
Eveniment

Culmea ipocriziei: ministrul Energiei anunță donații din salarii în sectorul energetic de 40.000 de lei

Șefii din energie, donații din salarii. Conducerile a trei dintre cele mai importante companii energetice de stat, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz, au fost de acord să doneze o parte din salarii într-un fond gestionat de Ministerul Energiei. Anunțul a fost făcut luni seara de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o emisiune difuzată de Antena 1. Șefii din energie, donații din salarii Ministrul a precizat că banii sunt virați într-un cont special, creat de Ministerul Energiei, și că până în prezent s-au strâns aproximativ 40.000 de lei. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Sumele urmează să fie direcționate fie către bugetul general consolidat, fie, în mod țintit, către proiecte strategice și sprijinirea tinerilor talentați din domeniul ingineriei. „Este nevoie de un act normativ sau o decizie guvernamentală pentru a stabili ca fondul să fie folosit în scopuri clare: investiții strategice în energie și sprijinirea tinerilor cu rezultate excelente în domenii tehnice, dar cu resurse materiale reduse”, a declarat Bogdan Ivan. Managerii, încurajați să urmeze exemplul Potrivit ministrului, deja patru manageri din companiile subordonate Ministerului Energiei au acceptat reducerea temporară a salariului cu 20%. Inițiativa a fost extinsă și către consiliile de administrație și consiliile de supraveghere. „E normal ca atunci când le ceri oamenilor un efort, să fii tu primul care îl face. De aceea, am propus colegilor să reducă salariile temporar. Este un gest de responsabilitate într-un context economic dificil”, a subliniat Ivan. Audit general în companiile de stat din energie În paralel, Ministerul Energiei a început un audit la toate companiile în care statul este acționar – fie unic, fie majoritar sau minoritar. Obiectivul este identificarea problemelor structurale și optimizarea cheltuielilor. „Unde statul este acționar majoritar, putem introduce limite pentru indemnizații, precum și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație. Sunt companii care pot funcționa eficient și cu cinci membri, nu neapărat nouă”, a explicat ministrul. Trei cazuri suspecte Ministrul a anunțat că, în urma sesizărilor primite în ultimele două săptămâni, Corpul de control investighează deja trei situații din companiile din subordine, unele dintre acestea aflându-se pe pierdere. „Colaborez cu experți din minister, din companiile de consultanță Big Four, dar și cu specialiști care vin din mediul privat și au experiență reală în conducerea unor proiecte majore”, a adăugat el. Salarii competitive pentru specialiști Bogdan Ivan a susținut că statul trebuie să ofere salarii competitive specialiștilor din sectorul energetic, pentru a evita pierderea lor către sectorul privat. „Nu putem coordona proiecte de miliarde de euro, precum cele hidro-nucleare sau Neptun Deep, cu oameni plătiți cu 1.000 de euro. Este nerealist și ineficient. Trebuie să păstrăm și să atragem profesioniști în zone strategice”, a declarat ministrul.

Tineretul Verzilor cere naționalizarea marilor companii energetice din Germania
Internațional

Tineretul Verzilor cere naționalizarea marilor companii energetice din Germania

Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane. Jakob Blasel, copreședintele organizației de tineret a Partidului Verzilor din Germania, solicită naționalizarea companiilor energetice și a marilor oțelării, ca măsură urgentă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane Într-un interviu pentru Der Spiegel, Blasel a numit direct trei dintre cele mai mari companii industriale din Germania care ar trebui naționalizate. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Este vorba despre RWE, LEAG (giganți din sectorul energetic) și Thyssenkrupp, cel mai mare producător german de oțel „Acestea sunt primele trei companii care afectează cel mai mult clima. Germania poate și trebuie să le naționalizeze”, a declarat Blasel. Critici la adresa modelului axat pe profit Tânărul lider verde acuză aceste companii că sunt motivate exclusiv de profitul pe termen scurt și cotațiile bursiere, în detrimentul sustenabilității. „Dar dacă sunt în mâinile consumatorilor și muncitorilor, stimulentul de a opera sustenabil crește. Nimeni nu vrea să lucreze pentru o companie care îi distruge propriul viitor”, a adăugat el. Blasel: Politica actuală nu este suficientă Copreședintele tineretului Verzilor recunoaște că propunerea sa depășește cadrul discuțiilor politice actuale din Germania. „Dar ceea ce se întâmplă în prezent la nivel politic nu este suficient pentru a combate schimbarea climatică”, a subliniat Blasel, criticând influența lobby-ului combustibililor fosili asupra deciziilor guvernamentale. Angajații din industrie ar trebui relocați fără pierderi Blasel propune ca lucrătorii din industriile poluante să fie transferați în domenii verzi, fără pierderi salariale sau de beneficii. „Oricine are acum un job permanent și beneficii în urma unor acorduri colective bune trebuie încadrat în sectoare care nu lucrează cu combustibili fosili, fără niciun fel de tăieri”, a precizat acesta. Aripa de tineret, mai radicală decât partidul mamă Organizația de tineret a Partidului Verzilor este în mod tradițional mai orientată spre stânga decât formațiunea principală. Aceștia promoveazză măsuri mai radicale în domeniul justiției sociale și al tranziției ecologice.

Un milion de dinți pe an: cum a ajuns un laborator de tehnică dentară din România să rivalizeze cu India și Pakistan
Eveniment

Un milion de dinți pe an: cum a ajuns un laborator de tehnică dentară din România să rivalizeze cu India și Pakistan

România devine hub al protezelor dentare. Un milion de dinți sunt produși anual la Iași, într-un laborator de tehnică dentară care rivalizează astăzi cu giganți din India, China și Pakistan. România devine hub al protezelor dentare Drăghici Dental, fondat de medicul stomatolog și antreprenorul Dan Drăghici, a devenit cel mai mare business de profil din România. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie După peste 20 de ani de eforturi și competiție acerbă, Drăghici a reușit să-și achite toate creditele și să își vândă compania liderului francez Minlay. Noua etapă a carierei sale începe cu o binemeritată pauză de câteva luni, după ce a pus România pe harta internațională a tehnicii dentare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni - INS
Economie

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni - INS

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai importantă cădere este în industria energetică. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni „Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, pe ansamblu, cu 0,2% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare cu 0,8%. Industria extractivă a crescut cu 17,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-14,7%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+13,4%), industria bunurilor de uz curent (+3,3%) și industria bunurilor de capital (+0,1%)”, arată comunicatul de azi al INS.   Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025, pe total, a scăzut cu 6,4% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-9,4%) și în industria prelucrătoare (-6,3%), mai arată Statistica. 

Industria HoReCa va fi devastată dacă va crește TVA fie și cu 1%, spun patronatele
Eveniment

Industria HoReCa va fi devastată dacă va crește TVA fie și cu 1%, spun patronatele

TVA mai mare, falimente în HoReCa. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) atrage atenția că orice majorare a TVA, chiar și cu un singur procent, ar putea duce la închiderea a numeroase afaceri mici și mijlocii din sectorul HoReCa. TVA mai mare, falimente în HoReCa Un comunicat al organizației subliniază că impactul va fi devastator pentru întreaga industrie. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Potrivit informațiilor vehiculate recent în spațiul public, TVA-ul pentru serviciile din domeniul HoReCa ar putea crește de la 9% la 15%. Reprezentanții FPIOR consideră că o asemenea decizie ar afecta profund capacitatea de funcționare a celor care activează în acest sector, obligându-i să reducă investițiile, să taie din cheltuielile cu personalul și, în cele din urmă, să majoreze prețurile pentru consumatori. "O dublă lovitură pentru turismul românesc" Corina Martin, secretar general al FPIOR și președinta Asociației Patronale Resto Constanța, subliniază că o majorare a TVA-ului, dublată de eliminarea tichetelor de vacanță, va pune o presiune enormă pe industrie. Aceasta atrage atenția că turismul românesc, cu toate atuurile sale culturale și gastronomice, riscă să-și piardă și puținii turiști străini atrași anual, în timp ce românii vor fi tot mai descurajați să călătorească intern. "30% din industrie ar putea dispărea" Președintele FPIOR, Valentin Șoneriu, estimează că până la 30% din afacerile din HoReCa vor dispărea dacă TVA-ul va fi majorat conform speculațiilor actuale. El face apel la o soluție de echilibru și susține că România riscă să-și saboteze propria industrie aflată într-un proces de maturizare. Studiile internaționale arată efecte negative majore ale creșterii TVA FPIOR prezintă date concrete din alte state europene pentru a susține poziția sa. În Grecia, în 2011, creșterea TVA de la 13% la 23% a dus la scumpiri de 4,7%, creșterea evaziunii fiscale cu 38% și migrarea afacerilor mici către plăți exclusiv cash. În Spania, în 2012, o majorare de doar 2% a dus la pierderea a 55.000 de locuri de muncă în HoReCa și o scădere cu 6,2% a vânzărilor în primele patru luni. Scăderea TVA aduce efecte pozitive Pe de altă parte, analiza FPIOR arată că reducerile de TVA au adus beneficii clare: mai multe locuri de muncă, creșterea salariilor, deschiderea de noi afaceri, creșterea competitivității și reducerea evaziunii fiscale. În plus, veniturile colectate la buget au crescut prin extinderea volumului de afaceri. Digitalizarea, soluția reală pentru creșterea colectării fiscale Lorin Drăgan, președinte executiv Hotrecc Iași, subliniază că digitalizarea practicilor fiscale este o metodă mult mai eficientă pentru creșterea încasărilor decât majorările de taxe. El atrage atenția că HoReCa este un sector cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă și orice schimbare fiscală va fi resimțită de un număr semnificativ de angajați și familii. Incertitudinile persistă, iar industria este în alertă Deși, potrivit FPIOR, reprezentanții industriei au fost asigurați la o întâlnire cu președintele Nicușor Dan că TVA nu va crește, zvonurile continuă să provoace îngrijorare în rândul antreprenorilor. Președintele Hotrecc Iași, Alex Costea, avertizează că, dacă TVA-ul va fi majorat, vor urma falimente în lanț, iar turismul românesc – deja fragil – va avea de suferit. În opinia sa, efectul va fi o reîntoarcere masivă în zona gri și neagră a economiei, alimentând concurența neloială și reducând, în loc să crească, veniturile la buget. FPIOR: vocea a peste 26.000 de angajați din HoReCa Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este cea mai mare organizație de profil din țară, reprezentând peste 1.000 de companii din 24 de județe și București, cu peste 26.000 de angajați. Aceasta îndeamnă autoritățile să protejeze sectorul în loc să-l sufoce fiscal, mai ales într-o perioadă în care turismul poate deveni o carte de vizită valoroasă pentru imaginea României în lume.

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024 - INS
Economie

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024 - INS

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Față de trimestrul I din 2024, creșterea PIB-ului a fost de doar 0,3% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier.  Citește și: Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei - raport Curtea de Conturi „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier -  estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447669,0 milioane lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat”, arată comunicatul INS.  „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a  înregistrat o scădere a volumului de activitate cu -3,0%”, mai arată datele statistice.  În schimb, „cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creşterea PIB”. „Creștere ZERO. 0%. Nimic. Nada! Niente! Stagnăm. Gheață la mal! Inflație de 5%. Adică, pierdem din prosperitate. Salariile nu au cum să crească cu o economie care stagnează. Cu vânzări care nu cresc. Cu producție care nu crește. Cu valoare adăugată care nu apare în economia reală. Sunt date semnal. Adică, dacă așteptăm puțin, corecțiile s-ar putea să fie pe real că am scăzut, nu am stagnat”, a comentat, pe Facebook, profesorul de economie Cristian Păun. „Taxarea pe proprietate înseamnă expropriere. Dacă plătești în 10-15 ani încă odată proprietatea, cam asta înseamnă. Jupuirea populației prin taxe mărite înseamnă o naționalizare a venitului tău.   Hai că se poate!”, a mai scris el. 

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II. Agricultura și industria, impact negativ asupra PIB-ului
Economie

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II. Agricultura și industria, impact negativ asupra PIB-ului

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Agricultura, tranzacțiile imobiliare și industria au avut un impact negativ asupra PIB-ului. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Față de trimestrul III din 2023, PIB-ul a înregistrat, în trimestrul III din 2024, o creştere cu 1,1% pe seria brută şi o scădere de 0,3% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I-30.IX 2024, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2023 cu 0,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, mai arată INS. O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: agricultura (-0,6%), industria (-0,1%) și tranzacțiile imobiliare (-0,1%). Creşterea economiei a fost sustinuă în primul rând de comert, transport, hoteluri (+0,4%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,9%. Un impact negativ la evoluția PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,8%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,0% corelată cu o majorare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,2%).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră