duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: închisori

5 articole
Internațional

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv. Ministerul rus al Apărării intenţionează să recruteze în lunile următoare pentru războiul din Ucraina circa 20.000 de soldaţi selectaţi din rândul deţinuţilor aflaţi în arest preventiv, scrie marţi portalul rus de investigaţii "Istorii Importante". Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv În prezent sunt deţinuţi în închisorile ruseşti în aşteptarea procesului aproximativ 60.000 de bărbaţi acuzaţi pentru diferite fapte, afirmă pentru sursa citată o sursă din sectorul apărării. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Un grup de militari însărcinaţi cu recrutarea soldaţilor profesionişti vor trebui să-i selecteze din rândul acestor inculpaţi pe aceia care sunt apţi pentru a fi trimişi pe front şi dispuşi să semneze cu Ministerul Apărării contracte pentru a lupta în Ucraina. Acelaşi portal mai afirmă că doi avocaţi i-au confirmat că administraţiile centrelor de arest preventiv au primit permisiunea "să rupă lanţurile" celor puşi sub acuzare pentru a fi trimişi pe front. În Rusia există 210 astfel de centre, dintre care fiecare ar putea furniza aproximativ o sută de combatanţi. Pe de altă parte, selectarea de soldaţi din rândul celor aflaţi în arest preventiv sugerează epuizarea unor astfel de recrutări din rândul deţinuţilor condamnaţi, după ce zeci de mii de deţinuţi ruşi s-au oferit voluntari să lupte în Ucraina, profitând de o graţiere pe care preşedintele Vladimir Putin le-a oferit-o celor care acceptă să se alăture armatei pe front. Recrutarea din închisori, inițiată de Wagner Recrutarea de deţinuţi din închisori a fost iniţiată de gruparea paramilitară Wagner, care până la rebeliunea eşuată condusă în iunie anul trecut de liderul ei Evgheni Prigojin (decedat în august acelaşi an într-un misterios accident aviatic) a avut un rol central pe frontul din Ucraina. Acest model al transformării deţinuţilor în soldaţi a fost preluat între timp şi de Ucraina, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat în mai o lege care permite eliberarea condiţionată a deţinuţilor dispuşi să meargă pe front pentru a lupta în războiul cu Rusia. Preşedintele rus a dispus în septembrie 2022 mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucât cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susţinând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Numărul doritorilor a scăzut Însă în prima jumătate a acestui an numărul celor care s-au arătat dispuşi să semneze contracte cu armata rusă a scăzut dramatic, înregistrând totuşi o creştere după ce Ucraina a atacat în august provincia rusă Kursk. Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de completat. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv (sursa: united24media.com)
Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic

Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic. Disidentul rus Vladimir Kara-Murza a declarat luni Consiliului Europei că în Rusia, sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, există mai mulţi deţinuţi politic decât erau în URSS spre sfârşitul regimului comunist. Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic Kara-Murza, care a primit în 2022 din partea Consiliului premiul Vaclav Havel pentru drepturile omului, a fost invitat pentru decernarea aceleiaşi distincţii pe anul curent opozantei venezuelene Corina Machado. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii El a mulţumit instituţiei cu 46 de state membre pentru susţinerea democraţiei şi a drepturilor omului în Rusia. După ce a fost închis în ţara sa timp de peste doi ani, Kara-Murza a fost eliberat la 1 august în cadrul unui schimb de prizonieri între Moscova şi Occident; fusese condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trădare, după ce criticase invazia rusă în Ucraina. "Există peste 1.300 de deţinuţi politic în Rusia lui Putin, mult mai mulţi decât în ultimii ani în întreaga Uniune Sovietică", a afirmat la Strasbourg opozantul rus. El a adăugat că "trebuie să luptăm în continuare pentru eliberarea lor şi a tuturor celor închişi pe nedrept în întreaga lume". A aflat de premiu, cu cătușele la mână Kara-Murza a relatat că a aflat despre premiul primit în 2022 când se afla într-un tribunal din Moscova, iar un prieten l-a strigat pentru a-i da vestea "în timp ce eram escortat, în cătuşe, la o audiere". "A fost un moment destul de suprarealist", a apreciat el. În faţa Consiliului Europei, disidentul a insistat că "lumea liberă ştie că adevăraţii criminali sunt cei de la Kremlin, care au declanşat războiul din Ucraina, nu cei aflaţi în închisori pentru că s-au opus". El a condamnat "minciuna şi propaganda lui Putin conform cărora toţi ruşii îi susţin regimul şi războiul"

Putin a readus Gulagul în Rusia (sursa: The Sun)
Internațional

Putin a readus Gulagul în Rusia

Putin a readus Gulagul în Rusia. În 2021, Aleksei Navalnîi a intrat în greva foamei, denunțând actele de tortură la care era supus în închisoare şi lipsă de îngrijiri medicale. În ianuarie, 2024, vizibil slăbit, acesta le-a spus judecătorilor: "Primesc două căni de apă clocotită și două bucăți de pâine dezgustătoare. (...) Am zece minute la dispoziție. Și sunt obligat să mă sufoc cu această apă clocotită.". Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Navalnîi a murit în luna februarie, într-o colonie penitenciară, fost lagăr de muncă forţată în Uniunea Sovietică. Deși GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală în 2017. Neoficial, munca forțată a fost însă mereu parte a ecuației, aducând bugetului de stat milioane de euro. În 2023, Rusia o ordonat construirea a trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Navalnîi, înghițit de "Lupul polar" Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit în colonia penitenciară IK-3, cunoscută drept "Lupul polar". Colonia se află la 65 km în interiorul Cercului Arctic, la 1930 km nord-est de Moscova. Este una dintre cele 25 de "colonii corecționale cu regim special" rezervate criminalilor în serie, violatorilor și prizonierilor politici. Foști deținuți au descris condițiile inumane la care au fost supuși, în timpul detenției în IK-3. Erau bătuți, încă de la sosire. Printre pedepse, erau forțati să stea în picioare, fără să se miște, în frigul arctic, în timp ce erau stropiți cu apă. "Lupul polar" a fost pe vremuri un lagăr de muncă forțată în sistemul GULAG. Din 1947 până în 1953, deținuții de aici erau forțați să muncească la construirea unei linii de cale ferată care avea să treacă prin nordul Siberiei. Putin a readus Gulagul în Rusia Potrivit estimărilor, zeci de mii de deținuți și-au pierdut viața. În 1954, la un an după moartea lui Stalin, noul guvern sovietic condus de Nikita Hrușciov a început să elibereze prizonierii politici și să închidă lagărele. Până la sfârșitul deceniului, practic toate "lagărele de muncă corecțională" au fost închise. GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960. În 2017, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală. În 2023, Rusia o ordonat construirea a 25 de închisori și trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Deținuții nu primesc mai nimic în închisori Rusia este lider în Europa în ceea ce privește populația penitenciară, potrivit unui raport al Consiliului Europei. În 2020, Rusia avea unul dintre cele mai mari bugete pentru închisori din Europa: 3,72 miliarde de euro. Bugetul zilnic alocat prizonierilor era de 2,63 euro, media europeană fiind de 41,74 de euro. Potrivit ONG-ului "Russia Behind Bars", renovarea clădirilor este realizată chiar de către deținuți, cu materiale de construcție pe care rudele lor sunt obligate să le cumpere. În închisori nu este asigurată nici măcar hrana zilnică necesară. Prizonierii mănâncă din alimentele trimise de rude. Condițiile de igienă sunt deplorabile. Accesul la medici sau medicamente este îngreunat, chiar și când suferă de o boală foarte gravă. Rata mortalității în închisorile rusești se ridică la 46,6 decese la 10.000 de deținuți. Nivelul mediu european e de 5,3. Zeci de miliarde de ruble din muncă forțată Din cauza războiului, forța de muncă în Rusia a scăzut drastic iar Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe munca forțată din închisori. Potrivit ONG-urilor, de la începutul războiului din Ucraina, aproape 20.000 de persoane au fost arestate pentru că și-au exprimat opoziția față de război. Potrivit datelor Serviciului Federal al Penitenciarelor ruse (FSNI), în august, 2023, 26.000 de condamnați erau supuși muncii forțate. În 2022, Rusia a câștigat oficial aproximativ 20 miliarde de ruble, aproximativ 193 de milioane de euro, din munca forțată în închisori. Pe parcursul primelor cinci luni din 2023, trezoreria rusă încasase, oficial, 7,6 miliarde de ruble din munca forțată din coloniile penitenciare. S-a raportat că deținuții muncesc atât în marile companii de stat, precum Ozon și corporația de stat a Căilor Ferate Ruse, cât și în cele private. Navalnîi lucra uniforme pentru OMON Munca forțată în închisorile rusești a fost practicată însă și înainte de introducerea ei ca pedeapsă penală. Lagărele, construite în mare parte în timpul lui Stalin, sunt adesea situate în zone pe care Uniunea Sovietică dorea să le dezvolte economic, cu ajutorul muncii forțate. Drept urmare, lângă coloniile penitenciare erau construite ateliere de textile și fabrici de prelucrare a lemnului sau a metalului. Care funcționează și azi. Potrivit Olgăi Romanova, directorul organizației "Russia Behind Bars", în timpul detenției Navalnîi ar fi fost obligat să coasă uniforme sau veste de poliție pentru OMON, forțele speciale ale Ministerului de Interne. Munca forțată din penitenciare a fost și unul dintre mecanismele prin care oligarhii au strâns averi colosale în anii '90. Aceștia înființaseră case de comerț lângă fabricile coloniilor. Fabricile vindeau bunurile produse de deținuți către casele comerciale la prețuri extrem de mici. Casele de comerț le vindeau apoi cu suprapreț. Șefii închisorilor, mituiți gras Potrivit Olgăi Romanova, o parte din profiturile din munca condamnaților reveneau managerilor închisorii sub formă de mită. Datorită acestor fabrici, Serviciul Federal al Penitenciarelor a funcționat din totdeauna ca o mașină financiară puternică. Cu excepția a doi ani: înființarea unor comisii de supraveghere, cauzate de creșterea plângerilor privind condițiile de muncă, a provocat în 2008 și 2009 o prăbușire de 60% a producției din colonii. Profiturile au crescut apoi la loc. Potrivit unei anchete, în 2016, pe lângă subvenția bugetului federal, FSIN a câștigat aproximativ 50 de miliarde de ruble (în jur de cinci sute de milioane de euro), din producția din închisori. Cel mai mult, coloniile penitenciare produc alimente, îmbrăcăminte și textile. Oferă rar servicii de reparații pentru utilități publice sau lucrări de construcție. "Salariul" unui condamnat: vreo șase euro lunar Când Rusia a reintrodus munca obligatorie ca formă de pedeapsă penală, în 2017, autoritățile ruse au susținut că totul va fi în conformitate cu legile: deținuții vor fi angajați în specialitatea lor și vor primi salarii adecvate. Potrivit presei ruse, programul celor condamnați la muncă forțată a fost elaborat de oamenii de știință. Trezire la ora 6 dimineața, exerciții fizice, micul dejun și program de lucru de la 08:30 la 17:30, cu o oră de pauză de masă. După orele de lucru, deținuții au dreptul la "timp personal". Stingerea se dă la ora 22:00. Dacă salariul unei persoane care ispășește o pedeapsă într-o colonie rusă este în medie de aproximativ 13 mii de ruble (prin lege nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim), pentru munca forțată acesta va fi mult mai mare: de la 25 la 110 mii de ruble. Rapoartelor activiștilor pentru drepturile omului spun, însă, altceva: 27 de zile lucrătoare pe lună iar "salariile" variază de la 300 la 600 de ruble pe lună. Adică trei, respectiv șase euro pe lună. 80.000 de condamnați, sclavi Programul este neregulat și poate ajunge până la la paisprezece ore pe zi. "Unii lucrează douăsprezece sau paisprezece ore pe zi, ca sclavii, în fabricile coloniei", a decarat un tânăr trimis în colonia penală IK-2 (unde Aleksei Navalnîi și-a ispășit o parte din pedeapsă) pentru că a participat la demonstrații neautorizate. În plus, deţinuţii sunt ţinuţi într-o permanentă activitate. Când nu muncesc, sunt puși să-și facă și să-și desfacă patul, să-și împăturească și să-și desfacă hainele, sau să se uite ore întregi la televiziunea de stat. Cel mai mic pas greșit poate atrage o sancțiune. Anul trecut, Serviciul Federal de Penitenciare a raportat înființarea a 367 de centre corecționale cu capacitatea de a găzdui peste 40 de mii de condamnați pentru muncă forțată. În 2024, numărul acestor locuri este planificat să fie extins la 80 de mii.

Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor

Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor. Aglomerația din închisori poate asigura o sursă sigură de venituri pentru deținuți. Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor Trecut printr-un centru educativ și două penitenciare, un ieșean a cerut despăgubiri pentru condițiile în care trăiește de 11 ani, de când și-a început periplul. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Cea mai mare parte a nemulțumirilor acestuia au fost respinse de judecători ca nefiind susținute de probe. Înghesuiala din celule a fost recunoscută și de oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor și i-a asigurat deținutului o compensație bănească. Continuarea, în Ziarul de Iași.

De ce Oprescu nu face pușcărie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

De ce Oprescu nu face pușcărie

De ce Oprescu nu face pușcărie. Consiliul Europei a criticat într-un raport publicat vineri închisorile supraaglomerate din Grecia şi condiţiile de viaţă din acestea care reprezintă "un afront la adresa demnităţii umane", relatează AFP. De ce Oprescu nu face pușcărie Raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante (CPT) al Consiliului Europei a fost realizat în urma a două săptămâni de vizite, la sfârşitul anului 2021, la cinci închisori: la Korydallos - cea mai mare, lângă Atena -, la Nigrita (nord), şi în insulele Kos, Chios şi Corfu. Raportul, care evaluează condiţiile din închisori la zece ani după recomandările făcute de CPT, constată "o suprapopulare şi condiţii precare de detenţie, violenţe între deţinuţi, lipsa gravă de personal şi servicii de sănătate inadecvate". În timpul vizitei efectuate la sfârşitul anului 2021, "Grecia număra 11.182 de deţinuţi pe 10.175 de locuri, ceea ce reprezintă un grad de ocupare de 110%", notează raportul. Misterele deceselor din arest Din 34 de penitenciare, 24 erau supraaglomerate şi cincisprezece dintre ele aveau un grad de ocupare mai mare de 130%, se precizează în raport. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale CPT a subliniat progresul în îngrijirea medicală a deţinuţilor prin creşterea numărului de personal medical din penitenciare, însă şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu "lipsa unor investigaţii amănunţite cu privire la decesele produse în arest" şi cu lipsa "activităţilor constructive" oferite deţinuţilor în vederea reintegrării lor în societate. "Folosirea pedepselor alternative la închisoare" Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante al CoE recomandă Greciei să recurgă mai des la "folosirea pedepselor alternative la închisoare", "să adopte măsuri pentru a facilita reintegrarea socială" şi "o mai bună repartizare a deţinuţilor între penitenciare". Într-un răspuns adresat comitetului, guvernul elen a dat asigurări că va intensifica transferurile către închisorile mai puţin aglomerate şi va elabora un "plan strategic reevaluat" pe baza recomandărilor CPT. Autorităţile elene au explicat, de asemenea, că iniţiativele de reintegrare şi reeducare pentru deţinuţi au fost perturbate de pandemia de coronavirus.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră