De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni
De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni, Kaupo Rosin, arată că acesta încearcă să încetinească eforturile de reînarmare a statelor din UE și NATO. Într-un interviu pentru radioul public din Estonia, Rosin apreciază că, la acest moment, Rusia nu mai plănuiește să atace statele baltice. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Vorbind despre efortul Rusiei de a încetini procesul de reînarmare a statelor din Vest, șeful spionilor estonieni menționează că Kremlinul se folosește de partide care susțin că alocarea de resurse pentru apărare este inutilă sau deturnează banii pentru programe sociale. De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest „Ceea ce observăm este că interesul Rusiei constă în încetinirea ritmului de reînarmare al Europei. Există diverse modalități de a realiza acest lucru, iar gama de instrumente disponibile este probabil destul de largă. Pe de o parte, vedem deja eforturi de a transmite Europei un mesaj calmant, axat pe pace. De exemplu, Putin a declarat public că Rusia ar putea chiar să includă în legislația sa faptul că nu are intenția de a ataca Europa. Aceasta face parte din discursul «linștitor», menit să dea impresia că totul este în regulă, că Rusia nu reprezintă o amenințare și că nu este nevoie să ne grăbim cu reînarmarea. Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistența socială, și că, în ultimă instanță, este dăunătoare pentru Europa însăși. Scopul este de a diviza societatea și de a exercita presiune politică asupra factorilor de decizie. Este o abordare pe mai multe niveluri, pe care o putem vedea deja în mod clar în acțiune. Dar, în cele din urmă, Rusia este îngrijorată de reînarmarea Europei. Dacă Europa va continua pe această cale, este foarte posibil ca în următorii ani să câștigăm această cursă a înarmării, dacă alegem să o numim astfel, împotriva Rusiei”, a explicat Rosin. Șeful spionajului estonian a arătta că termenul de război-hibrid i se pare neadecvat: „«Hibrid» este un cuvânt care sună bine. Dă o impresie vagă și neclară asupra activităților implicate. Dar, în realitate, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic. Adevărata întrebare este cum îl clasificăm? De exemplu, definim sabotajul ca terorism sponsorizat de stat? Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea și dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt”. Rosin a susținut și că sancțiunile împotriva Rusiei dau rezultate. „Pentru a da o idee despre amploarea fenomenului: fiecare variație de 1 dolar a prețului unui baril de petrol echivalează cu aproximativ 120-140 de milioane de dolari pe lună în câștiguri sau pierderi pentru Rusia. Așadar, atunci când sancțiunile scad prețurile, deoarece cumpărătorii percep un risc mai mare și Rusia este forțată să vândă la un preț redus, acest lucru reduce direct veniturile sale. Drept urmare, impactul economic al pachetului global de sancțiuni este în continuă creștere. Rusia se confruntă cu tot mai multe probleme. Nu va intra în colaps în următoarele câteva luni sau chiar în următoarele șase luni până la un an, dar presiunea începe să-și spună cuvântul. Este posibil ca acest impact să nu ajungă pe front în următoarele șase luni, dar după aceea, va trebui să vedem cum se vor dezvolta lucrurile”, a arătat el.