duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: impozit cifra de afaceri

3 articole
Eveniment

PNL acuză PSD că vrea naționalizeze Pilonul II pensii

PNL acuză PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii și să dubleze impozitul pe cifra de afaceri a băncilor. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu Deputatul PNL Florin Roman a declarat marţi, despre articolul privind naţionalizarea ”mascată” a Pilonului 2 de Pensii, care a apărut în lista amendamentelor depuse de coaliţie la proiectul de asumare a răspunderii Guvernului, că propunerea a venit de la secretarul de stat al PSD, Daniela Pescaru, şi doar vigilenţa parlamentarilor PNL a făcut să observe acest lucru. Daniela Pescaru a mai fost secretar de stat la Finanțe și pe vremea când ministru era Eugen Teodorovici. Daniela Pescaru Foto: Inquam/ Octav Ganea Adjuncții lui Boloș trec peste deciziile șefului lor „Acest lucru s-a mai discutat pe la colţuri, nimic asumat, tocmai de asta astăzi am fost vigilenţi pentru că ne aşteptam ca o asemenea surpriză, în ghilimele, să apară”, a arătat Florin Roman. Întrebat cum este posibil ca ministrul de Finanţe să nu fi ştiut de acest articol, Roman a spus: „Eu nu am spus că domnul Boloş ştie sau nu ştie, vă spun că autorul acestui amendament este doamna secretar de stat. Asta trebuie să lămurim şi cu dânsul. Ca să fie un amendament transformat în lege trebuie să fie asumat de un parlamentar”. „Autorul acestui material trimis la Parlament este doamna Pescaru”, a mai arătat Roman. Deputatul PNL a fost întrebat dacă premierul Ciolacu ştia de acest amendament. ”Nu ştiu dacă domnul Ciolacu ştia dar nici nu cred că era străin de acest subiect, dar nu vreau să fac acuzaţii fără acoperire”, a răspuns el. PNL acuză PSD că vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii Potrivit news.ro, liderii coaliţiei s-au reunit marţi, la Palatul Victoria, înainte de şedinţa de Guvern, pentru a stabili ce amendamente aprobă în proiectul de lege privind asumarea răspunderii Guvernului pe măsurile fiscale. Apariţia unui articol nou, care practic prevede o naţionalizare a Pilonului doi de pensii, potrivit unor surse politice, a provocat scandal în interiorul şedinţei, liberalii nefiind de acord cu acesta. În plus, taxarea băncilor se modifică în sensul în care acestea ar trebui să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, dublu faţă de prevederea iniţială de 1%. Articolul nou apărut prevede că ”persoanele care până la data de 1 ianuarie 2024 au aderat la un fond de pensii pot opta individual, în scris, pentru a rămâne participant la fondul de pensii unde figurează în evidenţe până cel târziu la data de 31 martie 2024. În plus, persoanele prevăzute la alin.(1) şi (2) ale art. 30 în vigoare la data de 31 decembrie 2023, care nu îşi exprimă opţiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidenţe rămân asigurate în sistemul public de pensii”. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân O altă nouă prevedere se referă la taxarea băncilor, care ar trebui să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025. În varianta iniţială a proiectului de asumare, impozitul pentru bănci era de 1%.

PNL acuză PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Critici dure către „pachetul Ciolacu” dinspre decanul FABIZ, Tănase Stamule Foto: Facebook
Economie

Critici dure către „pachetul Ciolacu”

Tănase Stamule (PNL), decanul Facultății de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ), a formulat o serie de critici dure către „pachetul Ciolacu”, prin care fiscalitatea va fi majorată substanțial: „Pachetul Ciolacu riscă să devină o piatră de moară pentru ţara noastră”, a scris el, în Ziarul Financiar. Citește și: George Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. AUR, de acord cu unele din măsuri Articolul său se intitulează „Impozitul de 1% pe cifra de afaceri din pachetul Ciolacu este o măsură antieconomică”. Critici dure către „pachetul Ciolacu” Potrivit lui Stamule, Ciolacu, „consiliat de neocomuniştii din jurul său”, riscă stabilitatea locului de muncă pentru circa un milion de români. El s-a referit la impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii, arătând că „nicio ţară din Uniunea Europeană nu are un impozit similar şi nici nu are de gând să introducă”. El arată însă, la finalul articolului publicat în Ziarul Financiar că „deşi pachetul Ciolacu este necesar pentru a rezolva criza bugetară provocată de gaura lui Câciu, este nevoie de foarte mare atenţie politică pentru a nu afecta masiv iremediabil mediul de afaceri”. Stamule face distincția între „firmele ce au ca piaţă România şi unde valoarea adăugată rămâne în ţară (...) au ca obiectiv principal profitul în România şi e firesc să fie urmărite cu atenţie pentru a ne asigura că plătesc taxe” și cele care „care produc în România pentru pieţe externe”. Economistul liberal a arătat că această a doua categorie de firme, care exportă, vor fi afectate de impozitul pe profit și există riscul să-și mute producția. Un milion de locuri de muncă ar putea fi periclitate „Ele nu îşi vând produsele în România şi valoarea adăugata pe care o realizează la noi e foarte mică. Implicit, aceste firme au marje de profit intre 0 si 3%, obiectivul lor nefiind de a face profit ci de a optimiza costurile de producţie pentru produsul final. Aceste companii vor fi direct afectate de impozitul pe cifra de afaceri, multe urmând să treacă pe pierdere. În acest fel şi atractivitatea României ca destinaţie de investiţii va scădea masiv, iar multe firme vor decide să plece in ţări vecine cu taxe mai mici. Companiile care produc in special pentru alte pieţe angajează peste 1 milion de români. Desigur că putem spune că nu ne interesează viitorul acestor oameni iar ura faţă de corporaţii e mai importantă politic decât stabilitatea locului lor de muncă”, a scris Tănase Stamule. Citește și: Anghel (PwC România): „Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate. Ritmul de creștere va încetini” „Din păcate, din cauza sfaturilor proaste primite de premier din partea consilierilor neocomunişti, România riscă să intre într-o aventură economică ce nu ştim cum se va sfârşi”, a mai afirmat el.

Ritmul de creștere va încetini după ce guvernul Ciolacu va supraimpozita industria auto Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Ritmul de creștere va încetini

„Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate (...) Ritmul de creștere va încetini”, a declarat, azi, Daniel Anghel, Partener, coordonator servicii fiscale şi juridice PwC România, la conferinţa "Get ready for the fiscal new wave". Citește și: EXCLUSIV Dealer-ul de Fentanil și Oxicodonă de la Catena le-a vândut Fentanil polițiștilor sub acoperire pe strada Icoanei din București. În birou avea en gros Fentanil, Oxicodonă, morfină El a mai arătat că ministerul Finanţelor ar urma să încaseze 6,2 miliarde de lei din impozitul minim pe cifra de afaceri. „Ritmul de creștere va încetini” „Dintre toate modificările, aş spune, cel mai important este impozitul minim pe cifra de afaceri, care va avea, după cum vedeţi şi cel mai mare impact. Este o estimare pe care am făcut-o împreună cu colegii mei. Aţi auzit, impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate, tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă implicit şi profituri pe măsură. Marjele de profit diferă, evident, de la un sector economic la altul, dar şi în funcţie de contextul economic. Conform estimărilor noastre, vedeţi, vor fi 756 de companii eligibile la plata acestui impozit pe cifra de afaceri, 20 dintre acestea fiind instituţii de credit, iar 335 de companii ar urma să plătească în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul de Finanţe o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde de lei în plus la bugetul statului", a declarat Daniel Anghel. El a menţionat că aceste estimări iau în calcul doar cifrele bilanţiere ale companiilor, aşa cum ele au fost publicate în 2022 pe site-ul Ministerului Finanţelor, nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege, care, în anumite situaţii pot fi chiar mai mari. Industria auto, deja afectată de criza semiconductorilor, va fi lovită „Aceasta este poza, să spun, a impactului pe care noi cel puţin la acest moment, luând în calcul şi discuţiile din perspectiva veniturilor totale, care credem că se vor contura în jurul acestui impozit. Principalele sectoare afectate sunt energie auto, sectorul tutunului, farmaceutic şi construcţii. O parte importantă dintre aceste companii sunt deja supra-impozitate, precum cele din sectorul de petrol şi gaze sau producătorii şi furnizorii de energie electrică. Companii din sectorul automotive sunt cele care, ştim foarte bine, au contribuţie semnificativă la exporturile României, cu marje de profit reduse sau cu pierderi din cauza crizei semiconductorilor la nivel global. 27% spre exemplu, din exporturile României, sunt generate de industria auto. Sectorul construcţiilor, ştim la fel de bine, a avut cea mai mare contribuţie la creşterea reală a produsului intern brut în anul 2022, ca urmare a investiţilor în infrastructură. Însă în trimestru II 2023 vedem deja o încetinire, în special pe zona rezidenţială. Nu este surprinzător că foarte multe dintre aceste companii sunt şi companii reglementate, fie că vorbim de energie sau farma şi, evident, putem spune că lucrurile acestea vin să schimbe regulile jocului în timpul jocului", a spus Daniel Anghel. Potrivit reprezentantului companiei de consultanţă, impozitul pe cifra de afaceri, ca şi consecinţe la care ne putem aştepta, va încetini ritmul de creştere economică într-un context oricum volatil. Acesta descurajează investiţiile, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt şi mediu. Inflația va fi plătită de consumatorii finali „Deşi la prima vedere putem spune că impozitul pe cifra de afaceri poate părea, cel puţin din perspectiva bugetară, un instrument atrăgător, totuşi această măsură poate avea un efect contrar, respectiv migrarea activităţilor unor companii către alte state sau amânarea intenţiilor de investiţii. Şi asta în contextul în care România, în ultimii 2 ani de zile, a avut cifre record din perspectiva investiţiilor străine directe, undeva la 9-10 miliarde de euro pe an şi tocmai redevenisem atractivi pentru investitorii străini. Sperăm să rămânem în continuare aşa. După cum bine ştiţi, din păcate aceste modificări nu au fost însoţite şi de o analiză de impact, costuri versus beneficii. De aceea am încercat să facem o simulare măcar pentru impozitul pe cifra de afaceri. Va genera cu siguranţă presiuni inflaţioniste prin transferul costurilor către consumatorii finali. Şi nu în ultimul rând, credem că va reduce competitivitatea României cu impact asupra exporturilor. Nu e un lucru surprinzător. Vom deveni mai scumpi şi, ca atare, mai puţin atractivi, cu potenţial efect asupra balanţei comerciale, care sperăm să nu devină iarăşi deficitară. În concluzie, România are o situaţie bugetară dificilă, dar credem că majorarea taxelor nu ar fi trebuit să fie singura soluţie", a declarat Daniel Anghel. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu „Nu ne așteptam la impozite noi” Potrivit acestuia, avem o colectare care ne plasează, din păcate, la coada clasamentului din Uniunea Europeană. „Şi da, susţinem şi am susţinut întotdeauna tot ce înseamnă reglajele din PNRR. Era nevoie de ele. Sunt necesare tocmai pentru echitatea fiscală, tocmai pentru lărgirea bazei de impozitare, cu mai puţine facilităţi, excepţii şi scutiri. Dar evident, nu ne aşteptam la impozite noi. Dar pentru că speranţa, nu e aşa, moare ultima, sper ca instituţia dialogului şi a consultării reale dintre autorităţi şi mediul de afaceri să-şi facă iarăşi loc în agendele noastre şi astfel de iniţiative fiscale să fie mai întâi discutate cu specialiştii, făcute nişte analize de impact temeinice şi apoi adoptate, pentru că, evident, nu este în avantajul nimănui această lipsă de consultare. Iar dacă semănăm incertitudine, cu siguranţă nu vom culege dezvoltare şi creştere sustenabilă", a mai spus Daniel Anghel.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră