sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: impact bugetar

8 articole
Politică

Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor, afirmă surse politice citate de Știri pe surse. Azi, Guvernul va dezbate, în primă lectură, acest proiect, inițiat de ministerul Muncii. UPDATE 10.50: Președintele PNL, Nicolae Ciucă, pare că susține poziția lui Boloș - care nu este membru de partid, dar este sprijinit de liberali - și spune că noua lege a pensiilor este neaplicabilă: „La cifrele anunțate aseară, impactul este de aproximativ 3% din PIB, este enorm, trebuie să identificăm sursele de finanțare, nu putem să promitem oamenilor (...) Să nu venim cu promisiuni nesusținute financiar (...) Pe suma de 55,6 miliarde este imposibil!”. Citește și: Cât ne va costa campania electorală a PSD: impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 La 2 noiembrie, premierul Ciolacu părea că sugerează că Finanțele se opun acestei legi: „Fac apel către toți miniștrii implicați în procesul de avizare să trateze cu prioritate această lege, pentru a o putea trece prin Guvern în cel mai scurt timp. Renegocierea PNRR în privința eliminării pragului de 9,4% din PIB pentru pensii depinde de adoptarea acestei legi până pe 20 noiembrie. Nu aș vrea ca din cauza unor blocaje, mai ales în Guvernul României, pensionarilor să nu li se facă dreptate sau, și mai grav, pensionarii români să aibă pensiile înghețate, cum au trecut unii în PNRR, până în 2070”. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor Potrivit acestor surse, Boloș refuză să-și asume impactul bugetar uriaș, în 2024, a noii legi a pensiilor, percepută ca o mită electorală acordată exact înaintea alegerilor din toamnă. În plus, Boloș ar refuza să semneze revenirea la vechile plafoane de cash din cauză că această măsură a fost susținută de Ministerul de Finanțe și ar fi adus bani în plus la bugetul de stat. Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale. Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei.

Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor Foto: Facebook
Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 va fi cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 Foto: PSD
Politică

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024

Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale, prezentate ministerului Muncii și obținute de Agerpres. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, le-a prezentat, luni, deputaţilor din comisiile pentru muncă noul proiect al legii pensiilor, precizând că, potrivit calendarului asumat, acesta ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie de către Parlament. Noua lege, adoptată până la 20 noiembrie „Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim în faţa dumneavoastră pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat ministrul Muncii. Ea a făcut referire şi la impactul bugetar: „Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde lei, adică 55,36 miliarde lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie", a precizat Bucura-Oprescu. Ministrul a precizat că legea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei. „Pentru acordarea majorării de 13,8%, care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie", a spus Bucura-Oprescu. Demnitarul a explicat şi procedura majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Luni întregi pentru digitalizare și recalculare „Cu privire la «de ce aplicăm de la 1 septembrie» - este foarte simplu. Ne aflăm într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensii, peste 4 milioane de dosare sunt deja digitizate, după adoptarea legii de către Parlament avem nevoie de o perioadă în care să fie elaborate şi aprobate normele de aplicare a legii. După normele de aplicare avem nevoie de o perioadă atât de achiziţie, de procedură, cât şi de software a sistemului care să permită aplicarea noii legi. După care avem nevoie de o perioadă în care colegii de la casele teritoriale de pensii să aplice efectiv noua lege şi, pe baza datelor din sistem, să recalculeze toate pensiile românilor, să le transmită acestora deciziile, după care de la 1 septembrie fiecare român să îşi primească noul cupon de pensie", a mai afirmat ministrul.

Noua legislație nu desființează nici o pensie specială Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Noua legislație nu desființează nici o pensie specială

Noua legislație adoptată luni, de Camera Deputaților, nu desființează nici o pensie specială. Mai mult, ea nu face nici o referire la pensiile speciale ale aleșilor locali , deși se estimează că acestea vor avea un impact major, de circa două miliarde de lei pe an. Nu există, oricum, nici un calcul al impactului bugetar al prevederilor din actuala lege. În plus, recent, Parlamentul a votat pensii speciale și pentru magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională. Tot ieri, Parlamentul a votat desființarea pensiilor speciale, dar mai mulți lideri PNL au explicat că legea a fost făcută cu intenție astfel încât să pice la CCR. Citește și: Dan Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor: este în mod intenționat neconstiuțional. El critică presiunea lui Ciucă de a se vota proiectul PSD Noua legislație nu desființează nici o pensie specială În plus, chiar în raportul final al acestei legi privind toate pensiile speciale - inclusiv cele din sistemul militarizat - se arată că baza de calcul a pensiilor magistraților nu se modifică până în 2028, sub pretextul războiului din Ucraina și al „stopării exodului personalului specializat”. Nenumăratele anexe la lege arată că unele modificări la pensiile speciale se vor finaliza abia în 2043, peste 20 de ani. Practic, până în 2026, numărul lunilor care constituie baza de calcul a pensiilor magistraților, a militarilor și polițiștilor crește doar de la 12 la 17. La 300 de luni se ajunge în 2043. Guvernul nu a prezentat nici o evaluare a impactului acestei legi, în condițiile în care, în 2023, pensiile speciale - inclusiv cele militare - costă bugetul de stat circa 12 miliarde de lei. În cazul pensiilor pentru funcționarii parlamentari, s-a introdus în lege un artificiu prin care foștii deputați și senatori care n-au mai fost aleși, dar au fost angajați la Parlament, pot beneficia de pensie specială: „La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin.(3) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și perioada în care a îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici”. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Nu este clar ce impact va avea supraimpozitarea cu 15% a părții din pensie care depășește salariul mediu net. În prezent, acesta este de 4.254 de lei.

Raluca Turcan, atac la ministrul PSD Marius Budăi
Politică

Turcan atac la Budăi

Deputatul PNL Raluca Turcan, atac la Budăi în timpul dezbaterii moțiunii împotriva ministrului PSD: „Recunosc că şi pe mine m-a intrigat faptul că, după ce Ministerul Muncii a plătit anul trecut o consultanţă costisitoare, a fost transmis în Parlament un proiect fără impact bugetar calculat şi într-o variantă mult mai slabă decât cea pe care am lăsat-o la minister, elaborată de funcţionarii publici din minister, fără consultanţă externă”. Citește și: Turcan, atac la PSD: A alocat pensiilor doar 8% din PIB. Electoratul lor, „amăgit cu promisiuni cinice” Turcan, atac la Budăi Turcan a spus că nu va vota moțiunea împotriva lui Budăi, inițiată de USR și Forța Dreptei, dar a criticat, voalat, înârzierile în atingerea obiectivelor stabilite de PNRR. „Despre asta trebuie să fie, pe fond, dezbaterea de astăzi, dar şi despre miliardele de euro din PNRR în care toţi primarii din ţară şi-au pus speranţa; depre modernizarea comunităţilor locale şi a infrastructurii primare; despre proiectele care au nevoie ca finanţarea prin PNRR să vină la timp, nu cu întârziere. Oare cine îşi asumă riscul ca următoarea tranşă de fonduri să întârzie, firmele să-şi suspende lucrările şi numărul mare de angajaţi care lucrează astăzi în economie să fie pus în pericol? Oare cine îşi asumă riscul ca stabilitatea economică atât de greu câştigată să fie pusă în pericol? Soluţii pentru impasul în care au intrat unele reforme există! (...) Să nu se joace nimeni de-a reforma căci riscăm să pierdem bani din PNRR. Stimate domnule ministru, dse asemenea, ar trebui să vă preocupaţi ca toate jaloanele care ţin de competenţa ministerului dumneavoastră să fie îndeplinite cât mai curând, căci pe finanţările din următoarele tranşe din PNRR a fost construită întreaga arhitectură bugetară şi cea mai mare parte a calendarului investiţional pentru anul 2023. Cred că astăzi este un moment foarte bun în care ministrul muncii să explice motivele pentru care unele reforme din PNRR au intrat în impas şi, mai important, cum intenţionează să răspundă aşteptărilor oamenilor şi să elimine îngrijorările cu privire la următoarele plăţi din PNRR”, a spus Turcan, citată de news.ro.

Ministrul PSD Budăi refuză să spună impactul bugetar al pensiilor speciale
Eveniment

Ministrul refuză impactul bugetar pensiilor speciale

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), refuză să spună care va fi impactul bugetar al noii legi a pensiilor speciale. Deputatul PNL Alexandru Muraru - care este și consilier onorific al premierului Ciucă - i-a cerut, într-o interpelare parlamentară: „Vă rog să îmi transmiteți care este impactul bugetar al proiectul de Lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu”. Ministrul refuză să spună impactul bugetar al pensiilor speciale Acum două săptămâni, Eugen Rădulescu, director la Direcţia stabilitate financiară din Banca Naţională a României, afirma că „avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%”. Însă ministrul Marius Budăi refuză să facă orice precizare în legătură cu aceste cheltuieli. El spune doar că „actul normativ respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR, și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile de serviciu”. Budăi reia ceea ce se știa deja, din comunicatele de presă - se va majora vârsta de pensionare și se va reduce procentul de calcul raportat la venitul obținut - dar nu oferă nici un procent al reducerii cheltuielilor, nici o estimare a sumei brute. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, acum circa două săptămâni.

Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei, spune ministrul Adrian Caciu Foto: Facebook
Eveniment

Impactul bugetar pensiile speciale, 12 miliarde lei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, spune că impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. El a arătat că doar pensiile pentru militari au un impact de 11 miliarde de lei asupra bugetului. Câciu a făcut aceste declarații la Prima TV. La un PIB estimat la 1.552 miliarde de lei în anul 2023, ar însemna că aceste pensii reprezintă circa 0,8% din PIB. Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei „Impactul bugetar pentru pensiile speciale în 2022 este de 12 miliarde de lei. (…) Sintagma este, mă rog, pur politică sau pură de comunicare. Marea parte, de fapt, sunt pensiile militare, care nu au legătură cu pensiile speciale. Când am spus 12 miliarde, includ pensiile militare. Dacă dau pensiile militare jos şi alea încă o dată, nu au legătură cu pensii speciale, sunt nişte pensii care sunt stabilite şi prin tratate internaţionale şi sunt stabilite de Alexandru Ioan Cuza, pentru cine nu ştie, cred că au fost primele pensii din România înainte de sistemul de pensii pe model Bismark. Dacă le dau la o parte rămâne un miliard lei. Acolo trebuie vină această reformă cu care vine domnul ministru Budăi şi sunt convins că în zilele, săptămânile următoare lucrurile vor fi clarificate din perspectiva aceasta”, a declarat ministrul de Finanțe, citat de news.ro. El a fost întrebat dacă i se pare corect ca o persoană să iasă la pensie la 50 de ani sau să primească o pensie mai mare decât salariul. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) „Eu nu o să mă pronunț” “Nu mi se pare corect. Să stabilim pentru toată lumea acelaşi lucru. Mi se pare corect dacă suntem cetăţeni egali într-o ţară, să avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii”, a precizat ministrul Finanţelor. Însă el a refuzat să propună o soluție: „Eu nu o să mă pronunţ asupra acestui domeniu. Ştiu că s-a tot încercat şi sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi până la urmă este o chestiune de decizie politică, dar ceea ce ştiu este că avem o reformă a pensiilor speciale. Din ce am înţeles de la domnul ministru al Muncii este gata proiectul, trebuie să îl punem în dezbatere publică, iar acolo se va urmări…. Nici în PNRR nu se cere tăierea pensiilor speciale, ci o reformă, o reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, alte condiţii de pensionare”.

Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Guvernul majora personalul Internelor 8.000 persoane

La două zile după ce a promis, că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Tot azi, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că „statul va strânge cureaua”. Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern aflate pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Executivului, efectivul ministerului de Interne va fi suplimentat cu 7880 posturi, din care: 5654 de poliţişti, 975 de militari (391 ofiţeri şi 584 maiştri militari și subofiţeri), 201 personal civil (funcționari publici și personal contractual) și 1050 soldați și gradați profesioniști. Majoritatea celor angajați vor beneficia de pensii speciale și se vor putea retrage din activitate la circa 50 de ani. Mai mult, la Interne mai apar și noi funcții de conducere: un secretar de stat și un subsecretar de stat. Internelor ajung astfel la șase secretari de stat. Nota de fundamentare nu arată care este impactul bugetar. Luni, Guvernul a aprobat angajarea, în ministere, a încă 600 de funcționari, majoritatea urmând să aibă salarii între 13.500 și 17.800 de lei, brut. În plus, la ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a decis „majorarea numărului de secretari de stat de la 5 la 8 posturi, majorarea numărului de secretari generali adjuncti de la 2 la 4 posturi, respectiv înființarea a doua posturi de subsecretar de stat (cu cabinetele aferente)”. Luni, coaliția PNL-PSD-UDMR anunța „suspendarea angajărilor la stat” de la 1 iulie. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut, marți, că, prin măsurile sociale și economice anunțe de coaliție, este „pentru prima dată când statul strânge cureaua, nu românii”, iar instituțiile vor reduce cheltuielile prin tăieri de la „bunuri și servicii”. La final de martie, cheltuielile de personal au însumat 28,34 mld lei, în creștere cu 2,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Citește și: Ce a găsit procuratura de la Chișinău la perchezițiile la fostul președinte Dodon: îi plăceau șahul, bucătăria și banii cash. Moscova, îngrijorată de persecutarea acestuia

Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor Foto: Facebook Grindeanu
Eveniment

Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor

Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor cu 73, arată un proiect de hotărâre de reorganizare a acestui minister. Ministru al transporturilor este Sorin Grindeanu, PSD, care ocupă și postul de vicepremier în guvernul Ciucă. Grindeanu a fost premierul care, în regimul Dragnea, a emis controversata ordonanță de urgență 13/2017. Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor Proiectul de hotărâre arată că numărul de angajați ai ministerului crește de la 514 la 587. În plus, la Aeroclubul României vor fi angajate 336 de persoane, față de 312, cât erau prevăzute în HG 370/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Noile posturi de la Aeroclubul României sunt necesare pentru „asigurarea personalului necesar desfășurării activităților la cele două noi aerocluburi teritoriale, respectiv Buzău și Ianca-Brăila”. Organigrama nouă mai aduce și un secretar de stat, numărul acestora ajungând la șapte. În nota de fundamentare nu se precizează care va fi impactul bugetar. Citește și: Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești Proiectul de hotărâre de guvern mai arată că, urmare a unor procese pierdute, este nevoie de „alinierea salariilor de bază pentru toți salariații pornind de la salariul maxim pe instituție de 9.425 lei pentru funcția de consilier superior gradația 5”. Nici această „aliniere” nu are impact bugetar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră