sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: iliescu

11 articole
Eveniment

Geoană l-a înfruntat pe Ion Iliescu

Geoană l-a înfruntat pe Ion Iliescu. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, candidat la funcţia de preşedinte al României, a afirmat, miercuri, că a avut curajul să-l înfrunte pe Ion Iliescu "în cel mai democratic congres" PSD din perioada post-decembristă, în timp ce, în prezent, cei care conduc astăzi partidele importante din România "aleargă singuri, nu au contracandidaţi". Geoană l-a înfruntat pe Ion Iliescu "Vorbea un contracandidat deja, ieri, despre relaţia mea cu PSD. Eu am fost cinci ani preşedinte la PSD, nu mă ascund de asta. Dar dacă este ceva pe care - deşi am fost ambasador şi ministru de externe, fără să fiu membru de partid - dar eu am avut curajul să-l înfrunt pe Ion Iliescu, în congres de PSD, în cel mai democratic şi mai probabil disputat congres din istoria post-decembristă a acestei ţări", a declarat Geoană la Pro TV. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Când mă uit la cei care conduc astăzi partidele importante din România, îi văd că aleargă singuri, n-au contracandidaţi, iar în cazul unui alt partid la guvernare vine preşedintele şi impune preşedintele într-un congres de partid. Nu voi face niciodată acest lucru cu partidele, să-şi aleagă liderii, eu voi lucra cu cei care se angajează să facă un lucru bun pentru români", a adăugat acesta. Finanțarea campaniei electorale Întrebat ce părere are despre liderul USR, Elena Lasconi, el a spus: "Iniţial am privit-o cu simpatie, mi s-a părut ceva interesant, dar când am văzut-o cât de mult îl consideră pe Traian Băsescu modelul său de preşedinte, am început să fiu un pic mai rezervat. Asta este observaţia mea faţă de domnia sa". El a adăugat că finanţarea campaniei sale de independent constă în "donaţii şi contribuţii de la cetăţeni". "Nu avem subvenţii de la stat, ca partidele. (...) Promovarea cărţii mele "Bătălia pentru viitorul României", lansată în noiembrie anul trecut, a costat 8.000 de euro din partea editurii şi 25.000 de lei din partea fundaţiei platformei civice care mă susţine. Deci o carte a vândut 8.000 de exemplare pe bune, vorbind cu oamenii, dând autografe. Dacă mă uit la cât costă, cât ne costă pe noi, ca şi contribuabili, lansarea unei cărţi a unui alt candidat la preşedinţie, care se anunţă peste câteva zile, la milioane de euro, şi de asta sunt aici ca să spun către cei care eventual vor să voteze, că avem nevoie şi de semnături, avem nevoie şi de donaţii, avem nevoie şi de un click şi de un like, ne batem totuşi cu nişte partide care au foarte mulţi bani şi resurse nelimitate", a afirmat Geoană. Președinte "pro-business" El a dat asigurări că va fi "cel mai pro-business preşedinte din istoria României". "Şi eu m-am schimbat în anii ăştia. Nu mai fac politică de mai bine de 10 ani de zile. Am făcut "detox" cinci la NATO şi în clipa de faţă vreau să vă spun că sunt undeva într-o zonă oarecum de centru - radical. Eu voi fi cel mai pro-business preşedinte din istoria României. Pentru că, dacă nu ai o economie ţeapănă, dacă nu aduci bani - o să fie avioane pline cu oameni de afaceri care merg cu mine în delegaţii şi în deplasări câştigând contracte, făcând business, aducând investiţii - asta trebuie să facă un preşedinte. Dar sunt probabil şi cel mai social liberal în economie, foarte social, pentru că am cea mai mare rată de sărăcie din Europa. (...) Sunt şi foarte conservator, pe nişte valori, sunt şi modern şi progresist pe alte valori. (...) În clipa de faţă eu cred că mă adresez tuturor românilor. (...) România are nevoie de un proiect pentru o nouă etapă", a transmis Geoană. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunţat miercuri că intră în cursa pentru funcţia de preşedinte al României, în calitate de candidat independent.

Geoană l-a înfruntat pe Ion Iliescu (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul crimelor de la Revoluție: controversata Lia Savonea Foto: Q Magazine
Politică

Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul de la Revoluție

Cine vrea să-l scape pe Ion Iliescu de dosarul crimelor de la Revoluție: controversata judecătoare Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea, care a patronat achitări halucinante și care acum a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Număr uriaș de voturi anulate, cu circa 80% mai multe decât în 2019: aproape jumătate de milion de voturi aruncate la coș la europarlamentarele de anul acesta (analiză EFOR) Cu o majoritate de 2 la 1, judecătorii Lia Savonea și Mihail Udroiu au constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. Ei au dat 5 zile procurorilor să spună dacă solicită restituirea dosarului sau dacă mențin rechizitoriul. A treia judecătoare, Elena Barbu, a susținut ideea rejudecării primei faze a camerei preliminare de către ÎCCJ, nu de către CAB, pe motiv că Gelu Voican Voiculescu era membru al Guvernului. Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul de la Revoluție În iulie 2023, DeFapt.ro a arătat că judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea în perioada în care acesta era la putere, este acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie, a intervenit la Lia Savonea. Însă aceasta nu este singura relatare despre relația dintre Savonea și Mircea Minea. În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Fostul șef al CSM, șeful CSM, Daniel Grădinaru, este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate. „Savonea și Grădinaru au făcut, pentru un an, între 2015 și 2016, echipă în completul de judecată al dosarului FNI, ajutându-l pe Vîntu să-și scadă pedeapsa prin prescrierea unor fapte”, arăta Newsweek România, în mai 2022. În 2016, Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru au hotărât că frații Bogdan și Răzvan Măraru să fie eliberați și cercetați în arest la domiciliu, într-un dosar privind atentatul din cartierul bucureștean Vitan din 2012. Tot Savonea și Grădinaru sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Simonis, afacerist falit, dar cu Porsche și avere suspectă Foto: Facebook
Politică

Afacerist falit, dar cu Porsche și avere suspectă

Pe cine pune președintele PSD Marcel Ciolacu șef peste Timiș: Alfred Simonis, afacerist falit, dar cu Porsche și avere suspectă, absolventul unei universități dubioase și mare amator de excursii scumpe, una din ele fiind alături de interlopul „Tarzan”. Simonis va fi candidatul comun PSD-PNl la șefia Consiliului Județean Timiș. Citește și: EXCLUSIV Firea a plătit ca să fie lăudată pentru poeziile sale sute de mii de lei din bani publici și din bugetul Primăriei București, și din cel al Ministerului Familiei Simonis este de mai mulți ani „președinte interimar” al Camerei Deputaților, adică păstrează locul pentru Ciolacu, în cazul în care acesta pleacă de la Guvern. Președintele PSD și Simonis sunt atât de apropiați încât poartă același model de pantofi, italienești, de circa 1.000 de dolari. Alfred Simonis a absolvit liceul sportiv din Timișoara, după care ar fi făcut dreptul la Universitatea Tibiscus. ARACIS a evaluat această universitate „cu grad de încredere limitat”. La Las Vegas Afacerist falit, dar cu Porsche și avere suspectă În perioada 2006 – 2012, președintele Camerei Deputaților a fost director la SC BAYKOZ COM&DIST SRL. În acei șapte ani în care Simonis a fost directorul firmei, aceasta a avut un singur angajat și a fost mereu pe pierdere. Cu toate acestea, în 2012, Simonis ajunge director executiv în cadrul Aeroportului Internațional Timișoara. Așa că, după ce în 2012, aeroportul a avut profit, în 2013, a înregistrat o pierdere istorică, de peste 21 de milioane de lei. Presa a scris constant despre evidenta diferență dintre cheltuielile familiei Simonis și veniturile sale: Tranzacții stranii, declarații de avere incomplete Vacanțe extrem de lungi în Africa, America de Nord, Noua Zeelandă, Cuba sau Puerto Rico. În 2015, într-o vacanță la schi în Austria, el a apărut în fotografii alături de interlopii Lucian Boncu şi Flueirătoru Antim, cunoscut ca „Tarzan”. Simonis a susținut că ei l-au rugat să facă fotografii și nu a vrut să-i refuze „ca să nu se interpreteze”. „Unul din cei mai bogați deputați ai PSD, Alfred Simonis, nu are cum să-și justifice cele cinci apartamente și case, mașinile de lux și nici sumele din conturi. Așa că a apelat la un truc: a vândut o parte din acestea. Dar nu se știe cui. Poate fi bănuit că lui însuși?”, scria Newsweek România în decembrie 2020. Acesta vânduse două apartamente și două mașini (un Audi și un Porsche). Nici unul din cumpărătorii bunurilor nu a fost menționat în declarația de avere, deși legea cere expres pomenirea numelor în rubrici specifice din declarația de avere. În 2018, familia Simonis a creditat o firmă la care soția deține 30% din acțiuni cu peste 523.000 de lei, deși în conturile soților se găsesc peste 54.000 de lei și aproape 20.000 de euro. Salariile lor nu depășeau trei mii de euro lunar. Darurile de la nuntă și botez, inclusiv de la socrii, au însumat peste 130.000 de euro În 2015, într-un interviu unei publicații locale, viitorul candidat PSD la președinția Consiliului Județean Timiș spunea că a intrat în formațiunea social-democrată fiind inspirat de Ion Iliescu și Adrian Năstase.

Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD Foto: B1 TV
Politică

Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD

Cine sunt judecătorii CCR fotografiați alături de un senator PSD: Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, cu un dosar de Securitate dispărut în mod misterios, și o bogată ex-senatoare PNL, promovată în politică de Relu Fenechiu, fostul ministru liberal al Transporturilor, care a stat la pușcărie mai mulți ani, fiind condamnat pentru corupție. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD Marian Enache a fost consilier la Cotroceni al fostului președinte Iliescu, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador în Republica Moldova. În 2016, PNL a contestat numirea lui Enache la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și două pensii speciale. El avea și certificat de revoluționar, deși la Vaslui nu s-a tras un foc de armă, în decembrie 1990. O declarație de avere din 2018 arată că Marian Enache a încasat, în 2017, și pensie de avocat – 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar – 12.492 de lei. Fenechiu, creatorul politic al grupării de la Iași Judecătoarea CCR Iulia Scântei a ajuns în politică cu ajutorul controversatului Relu Fenechiu. Prima ei funcție publică a fost de consilier la cabinetul premierului Tăriceanu, după care a ajuns secretar general la ministerul Justiției,când ministru era un alt client al lui Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu „În timp ce era secretar general la Ministerul Justiției, Iulia Scântei obține calitatea de notar public, în urma unui concurs cu scandal, printre examinatori fiind un coleg de serviciu.În 2014, Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv la cinci ani cu suspendare pentru corupție. Tot în 2014, Tudor Chiuariu este condamnat la 3 ani și șase luni cu suspendare tot pentru corupție”, scria Ziare.com în 2022. Avere uriașă, contracte cu statul controlat de colegii de partid DeFapt.ro a arătat, tot în 2022, că biroul notarial al lui Scântei a făcut sume uriașe din contracte cu instituții de stat, controlate de PNL: „Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). cționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei”. „Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR). Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a cumpărat un parc eolian cu aproape 15 milioane de euro, bani publici, dar centralele eoliene sunt încă ipotecate pentru o datorie de aproximativ 667.000 de euro. Cu toate acestea, Bogdan Stănescu susține că a plătit toți banii și nu există vreo o ipotecă, deși documentele oficiale îl contrazic. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această afacere a fost legalizată la cabinetul notarului Iulia Scântei, fostă senatoare PNL, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională. Întâmplător sau nu, SAPE este deținută integral de Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al Iuliei Scântei”, a mai arătat DeFapt.ro. În tablouri, sculpturi, bijuterii și ceasuri, Iulia Scântei a investit, până în 2022, 180.000 de euro. Iar apartamente are nu mai puțin de patru, potrivit declarației de avere.

Ciolacu l-a reangajat la Guvern pe pensionarul Opaschi
Politică

Ciolacu l-a reangajat la Guvern pe pensionarul Opaschi

În timp ce propovăduiește interzicerea cumului pensie-salariu, premierul PSD Marcel Ciolacu l-a reangajat la Guvern pe Victor Opaschi (75 de ani), fost consilier al lui Iliescu și fost secretar de stat la Culte. Opaschi va fi consilier de stat - cu rang de secretar de stat - la cancelaria premierului. „În Guvernul Ciolacu, nu va exista nicio persoana care să aibă cumul, indiferent de decizia CCR”, spunea la 28 iunie 2023. Au trecut de atunci doar 26 de zile și Ciolacu și-a încălcat angajamentul. Ciolacu l-a reangajat la Guvern pe pensionarul Opaschi Născut în 1948, Victor Opaschi, a fost, din 1971 în 1982, potrivit informațiilor din CV-ul său, “cercetător științific“ la Institutul de Științe Politice - probabil că este vorba de “Institutul de Studii Istorice și Social-Politice“, subordonat secției de propagandă a PCR. Între 1982 și 1983, Opaschi a fost inspector la Departamentul Cultelor. După 1990, el a fost nedezlipit de Iliescu, fie în calitate de consilier al Administrației Prezidențiale, tot la Culte, fie în calitate de consilier senatorial, fie ca secretar general al Fundației “Clubul de la București“, condusă de Iliescu. În 2013, a publicat cartea “Ion Iliescu, om și lider“. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” În 2012, a fost numit de premierul Ponta la conducerea secretariatului de stat pentru Culte și, de atunci, n-a mai fost schimbat, până în 2022, când l-a demis premierul PNL Nicolae Ciucă. Potrivit ultimei declarații de avere, din 2022, în 2021 câștiga circa 10.000 de lei pe lună de la Guvern și avea o pensie de circa 5.000 de lei.

Probabil cel mai bine plătit bugetar: Marian Enache, încadrat în poză de foștii colegi de partid Năstase și Văcăroiu Foto: Pro TV
Politică

Probabil cel mai bine plătit bugetar

Probabil cel mai bine plătit bugetar este un revoluționar de Vaslui, lansat politic de Ion Iliescu și judecător la CCR din 2016. Avocatul Marian Enache este acum chiar președintele CCR. Probabil cel mai bine plătit bugetar Statul român îi plătește un salariu și două pensii, ambele speciale. În total, de la stat, el încasează circa 880.000 de lei pe an: salariu de judecător la CCR, 374.725 lei, pensia de judecător - 438965 lei și cea de deputat - 55.536 de lei. O declarație de avere din 2018 arată că el a încasat, în 2017, și pensie de avocat - 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar - 12.492 de lei. Marian Enache era avocat la Vaslui, dar, după 1990, a fost membru CPUN și a fost preluat de Ion Iliescu, care l-a susținut să fie parlamentar, consilier prezidențial și apoi ambasador în Republica Moldova. „Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat şi i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR”, a scris jurnalistul Sebastian Zachmann pe blogul său. Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Însă, în 1997 a părăsit PDSR și a trecut la ApR, formațiunea lui Teodor Meleșcanu. În 2012 a ajuns deputat din nou, de data aceasta pe listele UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Critic cu pensiile speciale ale altora „Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, a arătat Europa Liberă. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora „Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS. În septembrie 2022, el spunea, că, în afară de magistrați, „pentru restul pensiilor speciale, o decizie a CCR trebuie să fie și adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate și realităților socio – economice, fără a încălca prevederile constituționale și legile. În general, trebuie să avem decizii echilibrate și cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite. Și la adoptarea legilor și la pronunțarea deciziilor. Pentru militari, Legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizații”.

Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei Foto: PSD
Politică

Viitorul premier PSD, ziua comemorării mineriadei

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei: la 13 iunie 1990, regimul Iliescu a început evacuarea cu forța a ultimilor manifestanți aflați în Piața Universității. În consecință, au izbucnit confruntări în protestatarii anti-Iliescu și forțele de ordine. În seara zilei de 13 iunie, la apelul lui Ion Iliescu - „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită” - minerii au plecat spre București. Au urmat două zile de violențe, orchestrate și sprijinite de puterea politică, împotriva studenților, a partidelor de opoziție și a presei independente. La 15 iunie 1990, Iliescu le-a mulțumit minerilor, iar aceștia s-au întors în Valea Jiului. Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor - de câteva sute. Sute de persoane au fost reținute abuziv timp de mai multe zile. Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru tergiversarea acestui dosar. Potrivit deciziei CEDO, "toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante". La 33 de ani de la aceste fapte, procurorii încă lucrează la dosarul Mineriadei în care este pusă sub acuzare conducerea politică de la acel moment, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman. Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în 2017. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au hotărât că ancheta nu este completă și trebuie retrimisă magistraților de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Procurorul care instrumenta dosarul s-a pensionat în martie 2023 Dosarul se află în lucru la Parchet, după aproape trei ani. În februarie 2023, o victimă a minerilor scria pe Facebook că a fost rechemată la audieri, la Parchet. Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul Revoluției, s-a pensionat la 15 martie 2023, după trei ani la conducerea Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cătălin Pițu, fost șef al parchetelor militare, cel care a instrumentat dosarul Mineriadei „Sistemul nostru de justiție este construit, astfel încât astfel de cazuri nu pot fi judecate, într-un ritm atât de rapid… Nu știu ce să spun. Dumnezeu știe cât vor mai trăi inculpații și care este viitorul dosarului”, spunea el în aprilie 2023, pentru Euronews. Pițu este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice București și deține un master în ”Securitate Judiciară” obținut la Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Foto: Captură YouTube
Politică

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 este îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate. Au trecut 32 de ani de la acele evenimente și nici unul dintre liderii politici care au coordonat Mineriada nu a ajuns măcar în fața judecătorilor. Totuși, în decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Dosarul a fost ­restituit în mai 2019 procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule. Decizia a fost confirmată de ICCJ, fiind definitivă, în decembrie 2020. Un scurt istoric al acestui dosar: În iunie 2007, Ion Iliescu a fost pus sub acuzare de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa. În 2008, dosarul Mineriadei a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a decis neînceperea urmăririi penale. În 2014, CEDO obligă România să continue investigațiile. În 2015, procurorul general Tiberiu Nițu infirmă rezoluția de neîncepere a urmăririi penale. În 2017, parchetul finalizează dosarul și-l trimite în judecată. Dosarul staționează timp de doi ani în Camera Preliminară de la Curtea Supremă, care, în mai 2019, îl retrimite procurorilor. Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză. Cine sunt liderii politici și militari trimiși în judecată În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

După Valer Dorneanu, altă creație politică a lui Iliescu, Marian Enache, ajunge șeful CCR Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Politică

Altă creație politică Iliescu șeful CCR

După Valer Dorneanu, al cărui mandat a încetat, o altă creație politică a lui Ion Iliescu, Marian Enache, ajunge șeful CCR. Enache a fost consilier al fostului președinte, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. Presa scrie, citând surse CCR, că Enache ar fi fost ales președinte al acestei instituții, fiind succesorul lui Dorneanu a expirat. Altă creație politică a lui Iliescu, Marian Enache, ajunge șeful CCR În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Oficial, din 1977 în 1990, Enache ar fi fost avocat. Potrivit declarației de avere, Enache a beneficiat, în 2020, de două pensii speciale uriașe: una de peste 445.000 de lei și alta, de la Camera Deputaților, de peste 96.000 de lei. În total, Enache a beneficat, în 2020, de pensii în valoare de 9.000 de euro pe lună. La acestea se adaugă salariul de la CCR, de 322.000 de lei pe an. Până recent, el primea și indemnizație de revoluționar, care însă nu mai apare însă în ultima declarație de avere a judecătorului. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Enache a bifat de-a lungul carierei politice cinci partide: FSN (1990-1992), FDSN (1992-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012) și UNPR (2012-2016).

Marian Enache, Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR

După ce expiră mandatul lui Valer Dorneanu, în iunie 2022, o altă creație politică a lui Iliescu ar putea ajunge președinte al CCR, afirmă surse politice: Marian Enache, consilier la Cotroceni între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Potrivit declarației de avere, Enache a beneficiat, în 2020, de două pensii speciale uriașe: una de peste 445.000 de lei și alta, de la Camera Deputaților, de peste 96.000 de lei. În total, Enache a beneficat, în 2020, de pensii în valoare de 9.000 de euro pe lună. La acestea se adaugă salariul de la CCR, de 322.000 de lei pe an. În 2009, CNSAS arăta că numele lui Enache apărea într-un dosar „Fond rețea” a Securității, dar dosarul era de negăsit. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Marian Enache a trecut prin nenumărate partide, începând cu FSN, dar, în ultimii ani de activitate politică, el a fost membru în Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu și-n UNPR-ul înființat de Gabriel Oprea. Întrucât a participat, în decembrie 1989, la revoluția de la Vaslui, el a încasat, o vreme, și indemnizație de revoluționar, dar ea nu mai apare în ultimele declarații de avere. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Marian Enache a fost numit în CCR de Senat, în iulie 2016, deci mandatul său ar înceta abia în 2025.

Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului Foto: Inquam/ Octav ganea
Politică

Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului

Valer Dorneanu, președintele CCR, a dovedit în numeroase ocazii că este prietenul Kremlinului. În 2018, a vizitat Rusia, în pofida avizului negativ al ministerului de Externe. În decembrie 2019, organul de propagandă al Kremlinului l-a desemnat “personalitatea politică a anului“. Valer Dorneanu, dublu pensionar special și președinte al CCR, este creația politică a lui Ion Iliescu. Un banal exper juridic la uniunea sindicatelor, a ajuns, în 1990, membru în comisia juridică a Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), iar de aici a fost promovat consilier pe probleme de legislație al președintelui Ion Iliescu. Din această funcție, cariera sa evoluat spectaculos: a fost ministru pentru relația cu Parlamentul (1992-1995), președinte al Consiliului Legislativ (1995-2000), președintele Camerei Deputaților (între 2000 și 2004) și, din 2016, conduce CCR. Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului În 2018, Dorneanu a vizitat Rusia, deși ministerul de Externe i-a recomandat să nu facă această deplasare. "Vizita în Rusia are loc la invitația Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse cu prilejul aniversării a 25 de ani de la înființare și a Forumului Juridic Internațional de la Sankt Petersburg", a explicat Dorneanu. El a sugerat că i-a fost greu să anuleze biletele de avion, după ce MAE a transmis un aviz negativ: "Când s-a primit recomandarea MAE vizita era deja perfectată și biletele de avion cumpărate.” ”Omul de drept, fost om politic de prim rang, Valer Dorneanu, președintele CCR, este Personalitatea anului 2019 în România”, anunța, în decembrie 2019, Sputinik Romania. Cum explica Sputnik decizia din 2019: “Marcat de un joc ”nesportiv”, cu lovituri dincolo de ”regulament”, cu abuzuri și forțări nemaivăzute până acum, este de remarcat o instituție care a suportat greul acestui an, fiind adevăratul factor de echilibru în 2019: Curtea Constituțională a României”. Potrivit declarației de avere din 2021, președintele CCR, Valer Dorneanu, încasează de la contribuabili două pensii speciale și un salariu de președinte al CCR. Împreună, ele i-au adus în 2020 circa 920.000 de lei, adică aproape 190.000 de euro/ an. Dorneanu a fost numit în CCR la 26 martie 2013, de către Camera Deputaților, la propunerea PSD. Mandatul său expiră în luna iunie a acestui an. Până acum, n-a fost anunțat public vreun demers de înlocuire a sa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră