luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iesire

16 articole
Internațional

Ieșirea EAU din OPEC și paradoxul petrolului ieftin: de ce prețul mic nu e întotdeauna o veste bună

Decizia Emiratelor Arabe Unite de a părăsi OPEC zdruncină echilibrul pieței globale a petrolului și marchează o ruptură deschisă cu Arabia Saudită, într-un moment deja tensionat pentru regiunea Golfului. Pe termen scurt, nu sunt așteptate efecte imediate, însă pe termen mediu se conturează perspectiva unor prețuri scăzute la petrol. Aparent benefic, un petrol mai ieftin creează pe termen lung un paradox geopolitic: avantajează marile economii consumatoare, dar slăbește statele exportatoare și poate amplifica tensiunile globale, transformând o veste, pe fond bună, într-un factor de instabilitate. Moment critic pentru OPEC Decizia Emiratelor Arabe Unite de a părăsi OPEC marchează un moment critic pentru cartelul petrolier și evidențiază tensiunile tot mai vizibile cu Arabia Saudită, liderul de facto al organizației. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Anunțul făcut pe 28 aprilie 2026 prevede retragerea din OPEC și din OPEC+, alianța extinsă care include și Rusia, începând cu 1 mai. Astfel, organizațiile pierd unul dintre cei mai importanți producători – al treilea la nivel OPEC și al patrulea în cadrul OPEC+. O decizie anticipată: ani de tensiuni și nemulțumiri Deși aparent bruscă, ieșirea Emiratelor din OPEC era pregătită de mai mult timp, fiind rezultatul unor ani de nemulțumiri față de politicile cartelului. Relațiile dintre Abu Dhabi și Riyadh s-au deteriorat treptat, pe fondul diferențelor de viziune privind piața petrolului și echilibrul regional. Ruptura a devenit evidentă în decembrie 2025, când viziuni diferite privind securitatea din Yemen au amenințat să reaprindă conflictul din această țară. Chiar dacă statele din Golf au afișat unitate în fața atacurilor iraniene, această coeziune nu a eliminat tensiunile de fond. OPEC, cartelul care a modelat piața petrolului OPEC a fost fondată în 1960 pentru a coordona producția de petrol și a influența prețurile la nivel global. Emiratele Arabe Unite sunt membre din 1971, iar Abu Dhabi, care deține 95% din rezervele țării, face parte din organizație încă din 1967. În anii ’70, OPEC a avut un rol esențial în reechilibrarea raportului de putere dintre producători și consumatori, într-un context global marcat de naționalizarea resurselor. Deși și alte state au părăsit organizația, precum Qatar în 2019 și Angola în 2024, impactul retragerii Emiratelor este mult mai mare. Ieșirea EAU afectează aproximativ 12% din producția totală a OPEC și elimină un producător capabil să ajusteze rapid oferta, slăbind capacitatea cartelului de a reacționa la fluctuațiile pieței. Divergențe majore între EAU și Arabia Saudită Primele semnale clare ale rupturii au apărut încă din 2020, înaintea summitului OPEC+, și s-au accentuat în 2021. Pe când Emiratele au dorit creșterea producției, Arabia Saudită a preferat limitarea producției pentru menținerea prețurilor ridicate. Această divergență reflectă realități economice diferite. Arabia Saudită depinde puternic de veniturile din petrol pentru a finanța proiecte majore, precum Vision 2030. În schimb, economia Emiratelor este mai diversificată și mai puțin dependentă de petrol. Strategia Emiratelor: producție mai mare, risc mai mic Abu Dhabi a investit masiv pentru a-și crește capacitatea de producție, de la 3,4 milioane de barili pe zi la 5 milioane până în 2027. Această strategie urmărește valorificarea rapidă a resurselor și evitarea riscului ca acestea să devină neutilizate în contextul tranziției energetice globale. Eliberate de constrângerile OPEC, autoritățile emirateze vor putea crește producția în funcție de interesele proprii, mai ales după reluarea completă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Reconfigurări geopolitice după războiul cu Iranul Decizia reflectă o repoziționare strategică mai amplă a Emiratelor, care își consolidează relațiile cu Statele Unite și, probabil, cu Israelul. Tensiunile cu Arabia Saudită nu au fost rezolvate înainte de lansarea operațiunilor militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului, în februarie 2026. Oficialii emiratezi au sugerat că au analizat atent care state le-au sprijinit în momentele de criză și care nu. O posibilă ruptură mai amplă în regiune Ieșirea din OPEC ar putea fi doar primul pas. Emiratele ar putea reevalua și alte alianțe internaționale, precum: Liga Arabă, Organizația Cooperării Islamice, Consiliul de Cooperare al Golfului Ce impact va avea ieșirea EAU asupra prețului petrolului Pe termen scurt, nu se așteptă un impact imediat asupra prețului petrolului. Pe termen mediu însă, decizia Emiratele Arabe Unite de a ieși din OPEC ar putea avea efecte directe asupra pieței globale a petrolului, în special prin creșterea ofertei. Decizia permite Abu Dhabi să depășească limitele de producție impuse de cartel. Creștereea producției ar putea duce la scăderea prețului petrolului în viitor. Oferta de petrol ar crește Goldman Sachs subliniază că ieșirea EAU „crește riscul unei majorări a ofertei de petrol pe termen mediu” Mai mult, analiștii avertizează că, în anumite scenarii, piața ar putea ajunge chiar la un exces de ofertă („supply glut”), ceea ce ar împinge prețurile în jos. O evaluare realizată de Investing.com indică faptul că o astfel de dinamică ar putea remodela piața petrolului și ar putea menține prețurile la niveluri mai reduse decât în scenariile controlate de OPEC. Prețuri mai mici, îngrijorare pe termen lung În aparență, perspectiva unor prețuri mai mici la petrol poate părea o veste bună, mai ales pentru consumatori. Carburanții pot deveni mai ieftini, transportul costă mai puțin, inflația poate scădea. Însă, dincolo de acest avantaj imediat, decizia Emiratelor deschide o perioadă de incertitudine pentru piața globală a energiei. Un petrol mai ieftin poate însemna, în același timp, o piață mai instabilă, tensiuni între marii producători și o competiție care riscă să scape de sub controlul mecanismelor tradiționale. Impact geopolitic: cine câștigă și cine pierde din petrol mai ieftin O eventuală scădere a prețului petrolului nu are doar efecte economice, ci poate redesena echilibre geopolitice. Marile economii consumatoare, precum Statele Unite, Uniunea Europeană și China, sunt principalii beneficiari: un petrol mai ieftin reduce costurile de producție, temperează inflația și susține creșterea economică. În schimb, pentru statele dependente de exporturile de hidrocarburi, scăderea prețurilor poate însemna pierderi bugetare și vulnerabilitate politică, întrucât veniturile din petrol sunt esențiale pentru stabilitatea internă. În același timp, prețurile mai mici pun presiune pe industriile cu costuri ridicate, precum petrolul de șist din SUA, proiectele offshore sau exploatările din zone arctice, unde rentabilitatea depinde de un nivel ridicat al prețului barilului. Creșterea ofertei globale, inclusiv din surse neconvenționale, poate contribui la menținerea unui ciclu de prețuri scăzute, cu implicații directe asupra investițiilor și asupra echilibrului global al producției . Riscuri de instabilitate regională Studiile arată că scăderea prețurilor petrolului poate accentua tensiunile interne în statele dependente de resurse, mai ales acolo unde bugetele publice și stabilitatea socială depind de aceste venituri. Cu alte cuvinte, dacă statul vinde petrol scump, primește mai mulți bani, din care plătește salarii (funcționari, profesori, militari), pensii, subvenții (energie ieftină, combustibil ieftin). proiecte (drumuri, spitale). Dacă petrolul se ieftinește, statul va câștiga mai puțin. În cazul în care cheltuielile rămân aceleași, apare un gol în buget. Dacă veniturile se micșorează, încep dezechilibre sociale și chiar instabilitate politică, cu efecte care pot depăși granițele naționale.

Ieșirea EAU din OPEC, consecințe geopolitice (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Ieșirea PSD de la guvernare, impact economic (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum

Retragerea PSD din coaliția de guvernare readuce în prim-plan un episod similar care a avut loc în octombrie 2009. Atunci, în plină criză economică globală, PSD a părăsit coaliția de guvernare, ceea ce a declanșat un lanț de evenimente care a amplificat instabilitatea și a întârziat măsurile de redresare. În prezent, Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a avertizat că această decizie ar putea avea un impact „crâncen” asupra economiei României. Ieșirea PSD de la guvernare, impact economic Eugen Rădulescu consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, a criticat PSD, acuzând partidul că a ales cel mai prost moment pentru a se retrage din Coaliție, într-un context economic fragil, riscând să arunce România într-un „haos de proporții” cu efecte pe termen lung. Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II În contextul actual, marcat de tensiuni internaționale, deficit bugetar ridicat și presiuni legate de fondurile europene, economistul avertizează că decizia PSD „poate avea urmări crâncene pentru economia României”. Mai mult, acesta subliniază că momentul ales pentru o posibilă destabilizare politică este unul extrem de nefavorabil, afirmând că „cu greu ar fi putut găsi PSD un moment mai nenorocit pentru a risca un haos de proporții”. Presiuni pe piețele financiare Potrivit lui Eugen Rădulescu, situația globală rămâne extrem de volatilă, chiar dacă prețul petrolului a scăzut temporar sub pragul de 100 de dolari pe baril. Această instabilitate continuă să afecteze piețele financiare internaționale. Consecințele sunt directe: costurile de finanțare cresc, iar țările considerate vulnerabile — cum este și România — resimt cel mai puternic scumpirea creditelor. Într-un astfel de climat, orice criză politică internă ar amplifica neîncrederea investitorilor. Deficitul bugetar, problemă majoră Un alt punct critic semnalat de consilierul BNR este deficitul bugetar, care, deși a scăzut de la nivelul alarmant de 9,3% din PIB, rămâne la un nivel ridicat. Rădulescu a atras atenția că, pentru stabilitatea economică este esențială continuarea reformelor. Oprirea acestora ar pune în pericol atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB. De asemenea, trebuie luate în continuare măsuri privind restructurări în sectorul public și eficientizarea companiilor de stat. În lipsa acestor ajustări, finanțarea deficitului — atât de pe piața internă, cât și de pe cea externă — ar putea deveni tot mai dificilă, crescând riscul unei crize economice. PNRR: România riscă să piardă miliarde de euro Un alt element esențial în ecuația economică este Planul Național de Redresare și Reziliență. România mai are la dispoziție doar câteva luni pentru a adopta măsurile necesare deblocării a aproximativ 10 miliarde de euro din acest program. Economistul subliniază că aceste fonduri sunt esențiale pentru dezvoltarea economică, că banii nu presupun costuri suplimentare pentru stat, iar condiția principală este implementarea reformelor și finalizarea proiectelor asumate. Blocarea acestor fonduri ar însemna nu doar pierderea unor resurse importante, ci și încetinirea modernizării economiei românești. 2009: criză economică globală și blocaj instituțional Retragerea Partidul Social Democrat de la guvernare în 2026 readuce în atenție un precedent important: ieșirea din coaliție din octombrie 2009, în plină criză economică globală. În 2009, România era deja afectată de consecințele crizei financiare globale din 2008. Economia intra în recesiune, iar statul depindea de finanțarea externă, inclusiv de acordul cu FMI. În acest context, ieșirea PSD de la guvernare a amplificat instabilitatea. Coaliția PSD–PDL s-a rupt în urma conflictelor politice interne și a tensiunilor legate de alegerile prezidențiale. Guvernul a căzut prin moțiune de cenzură, iar România a intrat într-o perioadă de interimat politic. Bugetul de stat a fost blocat, iar tranșe de finanțare externă au fost întârziate. Analizele din acea perioadă arată că suprapunerea crizei politice peste cea economică a accentuat vulnerabilitățile României, afectând capacitatea statului de a răspunde coerent la recesiune. Efecte concrete Retragerea PSD din coaliția de guvernare în octombrie 2009 nu a fost doar un episod politic, ci a avut consecințe economice directe, într-un moment în care România era deja vulnerabilă din cauza crizei financiare globale. Suprapunerea celor două crize, politică și economică, a amplificat efectele negative. Întârzierea acordului cu FMI și blocarea finanțării externe În 2009, România avea un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, esențial pentru stabilitatea macroeconomică. După căderea guvernului: - misiunea FMI a fost suspendată temporar; - tranșa de aproximativ 1,5 miliarde de euro a fost amânată; - incertitudinea politică a ridicat semne de întrebare privind capacitatea României de a respecta condițiile acordului. Impact: statul român a rămas fără o sursă crucială de finanțare exact când avea cea mai mare nevoie. Creșterea costurilor de împrumut ale statului Instabilitatea politică a dus la pierderea încrederii investitorilor. Randamentele obligațiunilor de stat au crescut. România a fost percepută ca mai riscantă pe piețele internaționale. Costul finanțării deficitului bugetar s-a majorat. În consecință, statul s-a împrumutat mai scump, ceea ce a pus presiune suplimentară pe buget. Blocaj bugetar și întârzierea adoptării bugetului pe 2010 După căderea guvernului Boc, România a intrat într-o perioadă de interimat. Bugetul pentru anul următor nu a putut fi adoptat la timp. Instituțiile publice au funcționat cu resurse limitate și fără predictibilitate. Investițiile publice au fost întârziate, iar administrația a funcționat în regim de avarie. Presiuni pe cursul valutar și instabilitate financiară Criza politică a afectat și stabilitatea monedei naționale: - leul s-a depreciat în fața euro în perioada de incertitudine; - volatilitatea pe piața valutară a crescut; BNR a fost nevoită să intervină pentru stabilizare. Deprecierea leului a dus la scumpirea importurilor și a creditelor în valută. Întârzierea reformelor și a măsurilor anticriză În contextul lipsei unui guvern stabil, reformele asumate în acordul cu FMI au fost întârziate. Măsurile de ajustare fiscală au fost amânate. Reacția statului la criză a devenit incoerentă. Aceste întârzieri au contribuit ulterior la necesitatea unor măsuri mai dure (ex: tăieri de salarii în sectorul public în 2010).

Grindeanu pregătește ieșirea PSD de la guvernare (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu accelerează ieșirea de la guvernare printr-un turneu prin filiale județene PSD

Liderul Sorin Grindeanu a transmis un mesaj ferm din teritoriu, sugerând o posibilă schimbare de direcție pentru Partidul Social Democrat. Aflat la Târgoviște, în cadrul unei reuniuni importante a aleșilor locali, acesta a vorbit deschis despre nemulțumirile din interiorul coaliției de guvernare și despre presiunea venită din partea electoratului. PSD, între compromis politic și nemulțumiri interne În discursul său, liderul Partidul Social Democrat a evidențiat poziția delicată a formațiunii în actuala coaliție, subliniind că ponderea partidului nu se reflectă în influența reală asupra deciziilor guvernamentale. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România "Nu pot să nu spun că cele 45% cât reprezintă PSD în interiorul acestei coaliţii (de guvernare - n.r.) nu ne pun pe poziţia de prim partid în această coaliţie. Da, a fost acea negociere anul trecut în care USR împreună cu PNL au venit şi au spus că ei împreună au această propunere de prim-ministru şi atunci am făcut acest protocol ca, începând de la anul, PSD să vină să preia funcţia de prim-ministru. Dar, vă spun încă o dată, nici eu, nici colegii din conducerea partidului n-am anticipat că lucrurile vor merge în această formă şi, vă repet, noi am venit cu bună-credinţă, încercând să guvernăm pentru oameni, cu proiecte la Anghel Saligny, cu proiecte pentru pensionari, pentru persoanele vulnerabile", a afirmat Grindeanu. Presiunea din partea electoratului: „voi îl țineți” Grindeanu a subliniat că percepția publică asupra guvernării devine tot mai apăsătoare pentru PSD, în condițiile în care cetățenii consideră că partidul susține actualul executiv, chiar dacă nu controlează deciziile majore. "Ştiu, îmi spune mama, îmi spun oamenii cu care mă întâlnesc: am înţeles, ştim că majoritatea deciziilor le ia primul ministru, dar voi îl ţineţi. Eu vă propun să facem schimbări. Aşa că vă mulţumesc. În 20 aprilie ne vedem la vot", le-a transmis Grindeanu aleşilor PSD din Dâmboviţa. Posibilă ieșire de la guvernare: PSD nu mai acceptă compromisuri Mesajul liderului social-democrat sugerează clar că partidul ar putea reconsidera participarea la guvernare, dacă aceasta nu aduce beneficii concrete pentru cetățeni. "O coaliţie cu Partidul Social Democrat în parte îşi are rostul atâta timp cât aduce bunăstare românilor, cât românii trăiesc mai bine. Altfel, n-avem de ce să mai facem parte dintr-o coaliţie care guvernează în acest mod. Şi vă spun răspicat acest lucru, fără niciun fel de, să spunem, de nuanţă", a mai spus Sorin Grindeanu.

Grindeanu, posibilă demisie din Camera Deputaților (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu va demisiona de la conducerea Camerei Deputaților dacă PSD iese de la guvernare

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că ar putea face „un pas în spate” din funcția de președinte al Camerei Deputaților, în cazul în care protocolul actualei coaliții de guvernare nu va mai fi valabil. Declarația vine în contextul speculațiilor privind o posibilă ieșire a PSD de la guvernare, scenariu care ar duce automat la anularea acordului politic dintre partidele aflate la putere. Funcțiile din Parlament, dependente de protocolul coaliției Grindeanu a subliniat că actualele funcții de conducere din Parlament au fost stabilite în baza protocolului semnat între partidele din coaliție. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Acesta a explicat că pozițiile-cheie, precum cea de prim-ministru, dar și funcțiile de președinți ai celor două Camere, au fost rezultatul unui acord politic între formațiuni. „Trebuie să faci un pas în spate” – poziția liderului PSD Întrebat direct dacă va demisiona din funcția de președinte al Camerei Deputaților în cazul ruperii coaliției, Sorin Grindeanu a oferit un răspuns clar: "Orice protocol care are la bază alianţe între patru partide politice a însemnat funcţie de prim-ministru şi toate celelalte, împărţire în cadrul coaliţiei pentru funcţia de preşedinte la Senat, preşedinte la Cameră, toate aceste lucruri au fost urmarea unui protocol. (...) Dar de unde ştiţi ce va urma după consultarea din PSD? (...) Nu evit, că nu mă cheamă Ţoiu să evit răspunsul la întrebări de acest tip. Evident că, în momentul în care tu ai fost ales într-un anumit mod, trebuie să faci un pas în spate, ceea ce mă include şi pe mine şi pe toţi ceilalţi" Decizia finală depinde de consultările din PSD Liderul social-democrat a precizat că o eventuală decizie privind viitorul său politic depinde de rezultatul consultărilor interne din partid. În acest moment, rămâne incert dacă PSD va continua în actuala formulă de guvernare sau va alege să iasă din coaliție, scenariu care ar putea genera schimbări majore în structura de conducere a Parlamentului.

PSD își decide luni viitorul la guvernare (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

PSD își decide luni soarta la guvernare: ședință crucială pentru posibila ieșire din Executiv

Biroul Permanent Național al PSD se reunește luni, la sediul central al partidului, pentru a stabili calendarul unei consultări interne decisive privind rămânerea sau ieșirea de la guvernare. Ședința, programată pentru ora 10:00, se va desfășura în format hibrid, cu participare fizică și online. Consultare internă în PSD: membrii vor decide direcția partidului Anunțul vine după adoptarea bugetului de stat pentru 2026, moment pe care conducerea PSD îl consideră esențial pentru evaluarea activității guvernamentale. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a precizat că membrii partidului vor analiza atât rezultatele guvernării, cât și modul în care PSD a fost implicat în procesul decizional. Evaluarea guvernării: plusuri și minusuri în analiză Liderul social-democrat a subliniat că discuțiile interne vor include o evaluare onestă a activității din ultimele luni. Potrivit acestuia, vor fi analizate: modul în care au fost luate în considerare propunerile PSD relația și colaborarea în cadrul Guvernului rezultatele concrete ale guvernării Grindeanu a transmis că partidul va începe această analiză cu o autoevaluare, urmând să evidențieze atât punctele forte, cât și problemele întâmpinate. Schimbarea premierului, una dintre opțiunile discutate În cadrul consultării interne, membrii PSD vor decide dacă este oportună o eventuală schimbare a premierului. „Toate variantele sunt pe masă”, a declarat Sorin Grindeanu, sugerând că partidul ia în calcul mai multe scenarii politice. PSD își stabilește liniile roșii: fără alianță cu AUR Liderul PSD a precizat clar că partidul nu va susține un guvern minoritar și exclude orice formă de alianță cu AUR. Această poziționare vine în contextul speculațiilor privind posibile reconfigurări politice. Sorin Grindeanu a anunțat că va merge la Bruxelles în perioada următoare pentru a prezenta Partidului Socialist European rezultatele evaluării interne și direcția pe care PSD o va urma.

Grindeanu sugerează ieșirea de la guvernare (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu dă iar semne că vrea să iasă de la guvernare: Bolojan ne cere încredere oarbă

Liderul Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat sâmbătă că PSD va realiza o analiză „serioasă, responsabilă și fără menajamente” a participării sale la guvernare, subliniind că niciun partid matur nu rămâne la putere din inerție. Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului Național al PES activists, organizat în Capitală, într-un moment în care se apropie nouă luni de la intrarea social-democraților în actuala formulă guvernamentală. „Un gest de responsabilitate, nu de revoltă” Sorin Grindeanu a insistat că demersul nu trebuie interpretat drept un gest de revoltă politică, ci ca un act de responsabilitate față de actul de guvernare. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea „Niciun partid serios nu rămâne la guvernare din inerție. Rămâne doar dacă guvernarea produce rezultate pentru cetățeni”, a afirmat liderul PSD. „Nu avem o obligaţie faţă de un premier vremelnic, credem care vedem că se victimizează şi cere până la urmă încredere oarbă", a adăugat Grindeanu. Potrivit acestuia, după peste șase luni de la intrarea la guvernare – în curând nouă luni – este „obligatoriu” să fie evaluat ce a funcționat și ce nu în actuala coaliție. Evaluarea începe cu miniștrii PSD Grindeanu a precizat că analiza va debuta cu propriii miniștri, subliniind că un partid responsabil nu caută vinovați în exterior înainte de a-și evalua propriile decizii. „Un partid serios nu caută vinovați în exterior înainte de a-și evalua propriile responsabilități”, a spus liderul social-democrat. PSD anunțase deja, în urmă cu câteva săptămâni, că va începe o evaluare a miniștrilor săi din Guvern, urmând să fie analizate deciziile și performanța acestora. „Responsabilitatea noastră este față de români” Sorin Grindeanu a subliniat că legitimitatea PSD vine din votul cetățenilor și că analiza guvernării trebuie raportată exclusiv la impactul asupra românilor. El a menționat că partidul are obligația să le spună transparent cetățenilor dacă actuala guvernare le îmbunătățește viața sau dacă presupune doar sacrificii fără rezultate concrete. Printre așteptările românilor enumerate de liderul PSD se numără investiții consistente; locuri de muncă; spitale și școli funcționale; siguranță economică. Analiza vizează întreaga coaliție, nu doar PSD Deși evaluarea începe cu miniștrii social-democrați, Grindeanu a subliniat că analiza nu se va limita la PSD, ci va viza ansamblul guvernării. „Suntem parte a unei coaliții, iar coaliția presupune responsabilitate comună, nu doar o autoritate unilaterală”, a declarat liderul social-democrat.

Polonia ar putea părăsi UE, avertizează Donald Tusk (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia ar putea părăsi Uniunea Europeană, avertizează premierul Donald Tusk

Premierul polonez Donald Tusk a lansat miercuri un avertisment ferm privind un „risc real” ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană, pe fondul confruntărilor politice dintre guvern și președintele Karol Nawrocki. Declarațiile au fost făcute la Varșovia, după o ședință a Consiliului de Miniștri. Confruntarea guvern–președinție, risc de destabilizare europeană Șeful executivului de la Varșovia a subliniat că nu este vorba despre simple speculații, ci despre „fapte” care indică o posibilă deteriorare gravă a relației Poloniei cu Bruxellesul. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Donald Tusk a descris conflictul politic dintre guvern și președinție drept „inutil, lipsit de sens și dăunător”, avertizând că această dispută nu este doar rezultatul unor neînțelegeri interne. În opinia premierului, opoziția față de anumite inițiative europene reprezintă „o încercare de a destabiliza întreaga Europă” și de a limita rolul Poloniei în cadrul Uniunii Europene. Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru politica internă poloneză, în care tensiunile dintre executiv și președinție afectează inclusiv decizii strategice în domeniul apărării. Disputa privind fondurile europene SAFE pentru apărare Conflictul politic vizează în special programul european SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre. Liderii partidului de opoziție Lege şi Justiţie (PiS) au criticat dur programul, calificându-l drept „o escrocherie uriașă” care ar lega achizițiile militare poloneze de industriile din Germania și Franța. Fostul ministru al apărării, Mariusz Błaszczak, a susținut că aceste achiziții ar genera „datorii greu de plătit” și ar fi lipsite de transparență. Poziția președintelui Karol Nawrocki Președintele Karol Nawrocki, aliniat ideologic cu partidul Lege și Justiție, și-a exprimat public opoziția față de programul SAFE. El a descris mecanismul european drept „un colac de salvare pentru economia germană” și a afirmat că o parte semnificativă a fondurilor pentru achiziții militare „sfârșesc în mâini străine”. Semnătura președintelui este esențială pentru aprobarea aderării Poloniei la programul SAFE. În cazul în care Nawrocki ar decide să își exercite dreptul de veto — așa cum a făcut anterior în cazul unor legi importante, inclusiv privind securitatea cibernetică — situația ar putea deveni extrem de complicată. Majoritatea parlamentară insuficientă pentru anularea unui veto Constituția poloneză permite Parlamentului să anuleze veto-ul prezidențial cu o majoritate de trei cincimi (276 de voturi). Însă coaliția condusă de Donald Tusk dispune în prezent de doar 248 de mandate, insuficiente pentru a depăși un eventual blocaj prezidențial. Această realitate politică amplifică riscul unei crize instituționale, cu efecte directe asupra politicii externe și de securitate a Poloniei. Ministerul Apărării: Bugetul național nu este suficient Ministrul Apărării din coaliția guvernamentală, Władysław Kosiniak-Kamysz, a susținut urgența accesării fondurilor europene SAFE. Oficialul a subliniat că bugetul de stat nu poate acoperi integral nevoile de modernizare ale armatei poloneze. În ceea ce privește povara financiară, Kosiniak-Kamysz s-a declarat „sigur” că, pe viitor, Uniunea Europeană ar putea decide ștergerea unei părți din datoriile generate de creditele acordate prin programul SAFE.

PSD analizează rămânerea la guvernare (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Olguța Vasilescu anunță că PSD ar putea ieși de la guvernare: Ne consultăm colegii de partid

Partidul Social Democrat se află într-o procedură internă de consultare a membrilor privind menținerea sau retragerea de la guvernare, a declarat luni vicepreședintele PSD, Olguța Vasilescu. Potrivit acesteia, premierul Ilie Bolojan ar oferi „în fiecare zi” motive suplimentare pentru ca social-democrații să ajungă la concluzia că nu mai pot face echipă cu actualul Executiv. Olguța Vasilescu acuză lipsa de cooperare a premierului Invitată la Antena 3 CNN, Olguța Vasilescu a afirmat că relația dintre PSD și premierul Ilie Bolojan este tot mai tensionată. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Ea a sugerat că anumite decizii guvernamentale transmit un mesaj clar de excludere a social-democraților din actul de guvernare. „Suntem într-o procedură de consultare a membrilor de partid dacă mai rămânem sau nu la guvernare și pare că, în fiecare zi, domnul Bolojan ne dă motive să înțelegem că nu putem să facem echipă”, a spus liderul PSD. „Un fel de sabotaj” în cazul Craiova Vicepreședintele PSD a făcut referire și la situația de la Craiova, pe care a catalogat-o drept „un fel de sabotaj”. Olguța Vasilescu a acuzat faptul că, deși pentru alte programe guvernamentale au fost identificate fonduri, pentru Craiova nu s-au găsit resurse financiare, în ciuda sprijinului acordat anterior de Ministerul Energiei unei companii aflate în subordinea Guvernului. „Nu cred că s-a mai întâmplat ca un ministru al Energiei să sprijine o companie a Guvernului, iar apoi, pentru Craiova, să nu se găsească bani. Nu o iau personal, dar este o situație care ridică mari semne de întrebare”, a declarat Vasilescu. PSD exclude moțiunea de cenzură Întrebată în ce condiții PSD ar putea încerca schimbarea premierului Ilie Bolojan, Olguța Vasilescu a exclus depunerea unei moțiuni de cenzură. În schimb, ea a sugerat că retragerea PSD de la guvernare ar fi varianta cea mai probabilă. „Nu cred că va fi nevoie să depunem vreo moțiune de cenzură. Cred că ne retragem pur și simplu din Guvern. Și, în niciun caz, dacă se așteaptă cineva, nu vom susține din Parlament un Guvern al dreptei din Opoziție”, a subliniat liderul social-democrat. Ce se întâmplă dacă PSD iese de la guvernare Olguța Vasilescu a explicat că, în cazul retragerii PSD din coaliție, Cabinetul condus de Ilie Bolojan ar cădea automat, iar configurația politică ar trebui refăcută. Un nou Guvern ar urma să fie supus votului Parlamentului. „În momentul în care vom ieși de la guvernare, Cabinetul Bolojan va pica, se va schimba configurația politică și noul Executiv va trebui să treacă din nou prin Parlament”, a precizat ea. Decizia finală, după consultarea membrilor PSD Vicepreședintele PSD a insistat că, în acest moment, nu există o decizie finală și că partidul nu ia în calcul un scenariu clar înainte de finalizarea consultărilor interne. „O să vedem la vremea respectivă. Deocamdată nu luăm în calcul nicio variantă. Abia după ce ieșim de la guvernare vom face strategia. Nu aș vrea să dau vreo direcție înainte de a fi consultați toți colegii noștri”, a concluzionat Olguța Vasilescu.

PSD amenință cu ieșirea de la guvernare (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu amenință că PSD iese de la guvernare dacă Bolojan vrea să taie salarii la stat

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat ferm că PSD nu va face parte din nicio guvernare care reduce salariile. Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul evenimentului de lansare a candidaturii lui Daniel Băluță la Primăria Capitalei. „Dacă se taie salariile, PSD iese de la guvernare” Liderul social-democrat a criticat scenariile vehiculate privind eventuale reduceri salariale în educație, sănătate și alte domenii publice, catalogându-le drept „apocalipsa de dreapta”. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Acesta a transmis un mesaj tranșant: „Atâta timp cât PSD este la guvernare salariile cresc, nu scad. Noi nu vom face parte din nicio guvernare care scade salariile. Dacă are de gând cineva să facă acest lucru, PSD iese de la guvernare și nu girăm așa ceva.” Creșteri salariale și protecție socială Grindeanu a subliniat că formațiunea sa politică va continua să susțină măsuri de protecție socială, investiții în sănătate, educație și creșteri salariale pentru angajații din sectorul public. Liderul PSD a amintit și de experiențele trecute în care guvernele de dreapta au aplicat tăieri de venituri și austeritate. Mesaj pentru activul de partid: mobilizare pentru Daniel Băluță În cadrul evenimentului, Grindeanu a lansat și un apel politic către colegii din partid, cerând mobilizare în sprijinul candidatului PSD pentru Primăria Capitalei. „Vreau ca în perioada următoare toți oamenii noștri să fie în stradă, să vorbească cu bucureștenii, să explice proiectele lui Daniel Băluță, pentru că este cel mai bun. Daniel Băluță, în 7 decembrie, va deveni primarul general al Bucureștiului.”  

Rusia renunță la Convenția împotriva torturii (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia renunță oficial la măsurile împotriva torturii la cererea lui Putin

Rusia renunță la Convenția împotriva torturii. Președintele rus Vladimir Putin a transmis luni Dumei de Stat un proiect de lege prin care solicită denunțarea Convenției europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Inițiativa include și retragerea din cele două protocoale atașate convenției adoptate în 1987. Rusia renunță la Convenția împotriva torturii Camera inferioară a Parlamentului rus a confirmat depunerea proiectului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Convenția fusese ratificată de Rusia în 1996, odată cu aderarea la Consiliul Europei. La sfârșitul lunii august, premierul Mihail Mișustin i-a propus liderului de la Kremlin să denunțe documentul, argumentând că Rusia nu este reprezentată în comitetul antitortură al Consiliului Europei. Moscova susține că menținerea semnăturii nu mai are relevanță, din moment ce țara a fost exclusă din Consiliul Europei în martie 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Impactul retragerii: fără acces pentru inspectorii internaționali Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, denunțarea convenției va însemna că Rusia nu va mai fi obligată să permită accesul inspectorilor internaționali la sistemul său penitenciar. În practică, aceste vizite au încetat deja după anul 2022. Rusia a fost de ani de zile acuzată că mușamalizează abuzurile și cazurile de tortură din închisorile sale și că nu respectă deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului. Acuzații reciproce de tortură în contextul războiului Armata rusă a fost acuzată de Ucraina și de organizații internaționale că ar fi comis acte de tortură împotriva prizonierilor de război și civililor din teritoriile ocupate. Moscova a respins acuzațiile și a formulat, la rândul său, plângeri similare împotriva Kievului.

Premierul slovac vrea ieșirea din NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Premierul slovac ar vrea ca țara sa să iasă din NATO. Fico susține că "neutralitatea" e mai bună

Premierul slovac vrea ieșirea din NATO. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a sugerat marți că o politică de neutralitate ar putea aduce beneficii Slovaciei, exprimându-și scepticismul față de actuala tendință de înarmare accelerată în Europa. Declarația sa a fost făcută înaintea summitului NATO din 24-25 iunie, unde se va discuta majorarea cheltuielilor pentru apărare. Premierul slovac vrea ieșirea din NATO „În aceste vremuri de înarmare fără sens, când companiile de armament își freacă mâinile de bucurie, neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia”, a afirmat Robert Fico într-o conferință online. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Totodată, premierul a subliniat că decizia nu se află în mâinile sale, sugerând limitele puterii executive în această privință. Opoziția și președintele dezaprobă ideea Declarațiile lui Fico au fost imediat criticate de partidul de opoziție Slovacia Progresistă, care le-a catalogat drept „absurde, iresponsabile și periculoase”. Mai surprinzător, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, un aliat politic al lui Fico, s-a distanțat de această poziție și a atras atenția asupra costurilor ridicate ale neutralității. Neutralitatea mai costisitoare, decât apartenența la NATO Președintele Pellegrini a explicat că neutralitatea implică autoasigurarea completă a securității naționale, ceea ce ar însemna cheltuieli de apărare chiar mai mari decât cele propuse în prezent în cadrul NATO. „S-ar putea să nu ai nevoie de 3,5% din PIB, ci de 7, 8 sau chiar 10%”, a avertizat liderul slovac. NATO discută majorarea bugetelor pentru apărare În pregătirea summitului NATO, secretarul general desemnat, Mark Rutte, a cerut statelor membre să accepte o creștere a bugetelor de apărare la 3,5% din PIB, la care să se adauge încă 1,5% pentru investiții în infrastructură și domenii conexe. Între timp, președintele american Donald Trump susține o creștere chiar mai radicală – până la 5% din PIB pentru apărare, mult peste actualul angajament de 2%. Fico, tot mai apropiat de pozițiile lui Viktor Orbán Declarațiile lui Fico nu reprezintă o modificare oficială a politicii externe a Slovaciei, dar vin în linie cu o serie de poziții critice la adresa Occidentului, exprimate de liderul slovac în ultimele luni. Fico este perceput ca apropiat de premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru retorica sa eurosceptică și pro-neutralitate.

Orban vrea în UE pentru comerț (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orban nu vrea să scoată Ungaria din UE, deși Trump i-a sugerat asta

Orban vrea în UE pentru comerț. Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că nu intenționează să scoată Ungaria din Uniunea Europeană, ci dorește să contribuie, alături de alți conservatori, la transformarea UE pentru a redeveni „ceea ce a fost odinioară”. Orban vrea în UE pentru comerț Această declarație vine după ce premierul polonez Donald Tusk a sugerat că Orban ar plănui un „Hungexit”, mai ales în urma discuțiilor sale cu Donald Trump. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Într-un mesaj publicat pe platforma X, Viktor Orban i-a transmis lui Donald Tusk că Ungaria nu va părăsi UE, dar va încerca să o reformeze prin noul grup „Patrioți pentru Europa”. Orban a reafirmat că aderarea Ungariei și Poloniei la UE, în 2004, a avut loc într-un alt context, când „birocrații de la Bruxelles serveau poporul și nu propriile interese”. Discuțiile lui Orban cu Donald Trump despre viitorul Ungariei Orban a povestit că Donald Trump l-a întrebat în repetate rânduri dacă Ungaria va ieși din UE, însă premierul ungar a răspuns că nu va lua o astfel de decizie decât dacă va exista o ofertă mai avantajoasă. Orban a subliniat că 85% din exporturile Ungariei depind de piața europeană. Tensiuni permanente între Budapesta și Bruxelles Viktor Orban se află într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, acuzată de încălcări ale statului de drept, limitarea drepturilor comunității LGBT, control asupra presei și justiției și relații apropiate cu Rusia. Aceste conflicte au dus la suspendarea fondurilor europene pentru Ungaria, inclusiv Planul Național de Redresare și circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune. „Lupta” pentru fondurile europene Premierul ungar a anunțat că Ungaria a reușit deblocarea a circa 13 miliarde de euro, după intense negocieri cu Bruxelles-ul, și a promis că va continua să lupte pentru a recupera diferența rămasă. Orban a respins condițiile impuse de UE, precum deschiderea față de migranți și schimbarea politicii externe față de Ucraina, afirmând că preferă să continue „lupta” decât să facă concesii.

Patru benzi, cinci milioane euro/km (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Patru benzi, cinci milioane de euro

Patru benzi, cinci milioane euro/km. Lista proiectelor de hotărâre pe care consilierii judeţeni le vor parcurge în şedinţa de plen de miercuri a ajuns la 44 de propuneri. Patru benzi, cinci milioane euro/km Printre acestea se numără aprobarea unui împrumut de aproape zece milioane de euro, necesar acoperirii unor cheltuieli neeligibile. Dar şi plăţilor suplimentare pentru prelungirea peste măsură a execuţiei proiectului de modernizare a zeci de kilometri de drum judeţean din Axa rutieră Iaşi-Suceava. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni În fine, 20 de milioane de lei vor fi împărţite tuturor celor 98 de comune şi oraşe din judeţ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Americanii trebuie să părăsească "imediat" Rusia (sursa: voanews.com)
Internațional

Americanii trebuie să părăsească "imediat" Rusia

Americanii trebuie să părăsească "imediat" Rusia. Ambasada Statelor Unite ale Americii la Moscova a cerut cetăţenilor americani să părăsească "imediat" Rusia, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de internet a misiunii diplomatice. Americanii trebuie să părăsească "imediat" Rusia "Cetăţenii Statelor Unite nu trebuie să călătorească în Rusia şi cei care locuiesc sau călătoresc (în prezent) în Rusia trebuie să părăsească ţara imediat, dat fiind că există opţiuni limitate pentru călătorii comerciale", se menţionează în nota Ambasadei SUA la Moscova. În comunicat este amintit faptul că, la 21 septembrie, autorităţile ruse au declarat mobilizarea militară parţială pentru a-şi consolida trupele desfăşurate în Ucraina. Citește și: Date oficiale: rușii iau UE cu asalt. În ultima săptămână, 66.000 de cetățeni ruși au intrat în Uniune "Rusia ar putea refuza să recunoască cetăţenia americană în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie, (ar putea) să le interzică accesul la asistenţă consulară americană, să le interzică ieşirea din Rusia şi să-i recruteze pe cei care deţin două paşapoarte", se menţionează în comunicatul citat. Misiunea diplomatică americană adaugă totodată că, în prezent, opţiunile de a părăsi Rusia sunt "extrem de limitate" şi cel mai adesea nu sunt disponibile dacă rezervările nu se fac din timp. Asistența americană, foarte limitată "Rutele terestre pentru maşini şi autocare continuă să fie deschise", menţionează ambasada americană la Moscova. De aceea, americanii care decid să părăsească Rusia trebuie să o facă "cât mai repede cu putinţă", adaugă sursa citată. Misiunea diplomatică a SUA avertizează că se confruntă cu "limitări serioase" în a oferi asistenţă cetăţenilor americani şi menţionează totodată că posibilităţile de a părăsi Rusia se pot "diminua şi mai mult" în orice moment. Mobilizarea parţială decretată de Putin a provocat deja exodul unui număr mare de bărbaţi încorporabili care refuză să lupte în Ucraina şi care au decis să fugă din ţara lor în state precum Turcia, Georgia, Armenia, Mongolia, Kazahstan şi Finlanda, aminteşte EFE.

Bogdan Olteanu iese din închisoare prematur (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Bogdan Olteanu iese din închisoare prematur

Bogdan Olteanu iese din închisoare prematur. Curtea de Apel București a confirmat, joi, decizia Tribunalului București privind suspendarea executării condamnării la cinci ani de închisoare în cazul lui Bogdan Olteanu. Este vorba despre dosarul mitei de un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Bogdan Olteanu iese din închisoare prematur Decizia Curții de Apel București este definitivă. Bogdan Olteanu, fostul viceguvernator al BNR, a fost condamnat definitiv în octombrie 2020 la cinci ani de închisoare cu executare. DNA l-a acuzat de trafic de influenţă și a cerut o pedeapsă de zece ani închisoare în dosarul în care este acuzat că a primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. La ultimul termen al procesului, reprezentantul DNA a declarat că la dosar există numeroase probe care dovedesc vinovăţia lui Bogdan Olteanu, printre care declaraţiile date de Sorin Ovidiu Vîntu, ale unor oameni de afaceri şi ale fostului guvernator al Deltei Dunării Liviu Mihaiu, dar şi înscrisuri bancare şi interceptări telefonice şi ambientale. Liviu Mihaiu, guvernator al Deltei Bogdan Olteanu a fost trimis în judecată de DNA în octombrie 2016, fiind acuzat că, în perioada iulie – noiembrie 2008, pe când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Ulterior, ca urmare a diligenţelor depuse de Olteanu, Mihaiu a fost numit, la data de 18 septembrie 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, susţin procurorii. Potrivit acestora, suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăţi înregistrate în SUA şi apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vîntu, banii i-au fost remişi lui Olteanu la biroul unde acesta îşi desfăşura activitatea în sediul PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră