duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: holocaust

3 articole
Eveniment

Romii, atacuri instigatoare la ură online

Romii, atacuri instigatoare la ură online. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îşi exprimă îngrijorarea faţă de proliferarea discursului instigator la ură îndreptat împotriva membrilor comunităţii rome, în special în mediul online, şi condamnă cu fermitate acest fenomen, ca şi orice act rasist şi reafirmă necesitatea combaterii discriminării şi acţiunilor extremiste cu caracter etnic sau rasial. Romii, atacuri instigatoare la ură online Mesajul ministerului român este transmis de Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă "Anul acesta se comemorează 80 de ani de la evenimentele din 2 august 1944, când aproximativ 3.000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist", aminteşte MAE. Ministerul arată că susţine iniţiativele naţionale şi internaţionale de promovare a educaţiei, cercetării şi comemorării genocidului romilor. În acest sens, MAE salută adoptarea recentă a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură 2024-2027, document programatic care are în vedere promovarea studiului şi a memorializării genocidului romilor. Sute de mii de romi, uciși în Holocaust La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. În total, în Europa, circa 500.000 de romi au fost ucişi în evenimentele din perioada Holocaustului. Pentru a onora memoria victimelor, ziua de 2 august a fost declarată drept Ziua europeană de comemorare a genocidului romilor prin Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015. Ziua de 2 august a fost instituită în plan naţional ca Zi naţională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor - Samudaripen. Cuvântul "samudaripen" înseamnă "ucidere" în masă în limba romani. În 5 ianuarie 2021 a fost adoptată Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului. Conform Raportului final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, aproximativ 25.000 de romi din România au fost deportaţi de regimul Antonescu în Transnistria. Dintre aceştia, circa 11.000 au murit în Transnistria.

Romii, atacuri instigatoare la ură online (sursa: Facebook/MAE)
Negaționistul Vasile Zărnescu scapă de închisoare. Sursă imagine: incorectpolitic.ro
Eveniment

Negaționistul Vasile Zărnescu scapă de închisoare

Negaționistul Vasile Zărnescu scapă de închisoare. Ex-ofițerul SRI, prima persoană condamnată în România pentru negarea Holocaustului, în primă instanță, a scăpat de pedeapsa cu închisoarea și s-a ales doar cu un avertisment. Curtea de Apel București a decis „renunțarea la aplicarea pedepsei” și să aplice inculpatului „un avertisment”, „ca pe viitor să nu mai săvârșească alte infracțiuni”. Zărnescu a salutat decizia, scriind pe unul dintre site-urile conspiraționiste care îi publică opiniile că „mai avem justiție în România”. Directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a explicat, într-un punct de vedere la solicitarea defapt.ro, că decizia instanței reprezintă un gest de clemență, însă, dacă în următorii doi ani, Vasile Zărnescu va săvârși vreo faptă penală și va fi găsit vinovat, va sta după gratii. „La 20 de ani de la OUG 31/2002, justiția în România a confirmat, de o manieră echilibrată, existența negăriii Holocaustului în public”, a spus Alexandru Florian. Negaționistul Vasile Zărnescu scapă de închisoare. El a susținut că Holocaustul reprezintă „o născocire diabolică a organizațiilor sioniste” Curtea de Apel București a decis, joi, să desființeze parțial decizia Judecătoriei Sectorului 3, prin care Vasile Zărnescu a fost condamnat la un an și o lună de închisoare cu amânarea pedepsei și termen de supraveghere doi ani. Zărnescu a susținut, în două articole și o carte, că Holocaustul este „o născocire diabolică a organizațiilor sioniste pentru a strânge bani pe care i-au folosit pentru susținerea activităților sioniste”. Zărnescu a mai scris și că Holocaustul reprezintă „cea mai mare escrocherie imaginată de mintea jidanilor”. Condamnarea în primă instanță, din 4 februarie 2021, a reprezentat o premieră în România de la adoptarea Ordonanței de Urgență 31/2002, care vizează interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Procurorii au cerut atunci pentru Zărnescu o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare și retragerea de pe piață a cărții negaționiste a acestuia. Curtea de Apel București a decis, însă, după șase amânări, să dispună renunțarea la aplicarea pedepsei și să aplice inculpatului un avertisment „în sensul de a-l atenționa ca pe viitor să nu mai săvârșească alte infracțiuni”. Institutul „Elie Wiesel”: Justiția a confirmat existența negării Holocaustului în public. Avertismentul primit de Zărnescu va fi consemnat în cazier Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a transmis, într-un punct de vedere pentru defapt.ro, că, prin decizia Curții de Apel București, justiția a arătat clemență față de Vasile Zărnescu, dar că, dacă în următorii doi ani va săvârși vreo infracțiune, va sta după gratii. Alexandru Florian este de părere că, „la 20 de ani de la OUG 31/2002, justiția în România a confirmat, de o manieră echilibrată, existența negării Holocaustului în public”. „Institutul „Elie Wiesel" nu comentează deciziile definitive ale justiției. În dosarul privind acuzația de negare a Holocaustului de către Vasile Zărnescu, dorim însă să aducem câteva precizări, datorită caracterului inedit al soluției, dar și a reacțiilor manipulatoare ale împricinatului penal. De aceea, vom încerca să reformulăm decizia definitivă în termeni mai accesibili și mai puțin de specialitate. Vasile Zărnescu a săvârșit în publicistică trei fapte penale de negare a Holocaustului. Judecătorul a decis renunțarea la executarea pedepsei prevăzute la fond și înlocuirea ei cu avertisment. A fost un gest de clemență, prin care îi atrage atenția că, timp de doi ani, dacă săvârșește vreo infracțiune, va sta după gratii. Acest avertisment cu caracter penal va fi consemnat în cazierul judiciar al persoanei fizice, conform legii 290/2004, care la art. 9 menționează: În ceea ce priveşte persoanele fizice, în cazierul judiciar se înscriu date privind: b) renunţarea sau amânarea aplicării pedepsei, începerea, întreruperea şi încetarea executării pedepselor şi a măsurilor educative, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, înlocuirea, eşalonarea şi achitarea amenzii penale". Prin urmare, la 20 de ani de la OUG 31/2002, justiția în România a confirmat, de o manieră echilibrată, existența negării Holocaustului în public”, a transmis Alexandru Florian. Curtea de Apel București consideră că pentru negarea repetată a Holocaustului e suficient un avertisment Decizia Curții de Apel București din 31 martie 2022: „ Decizia penală nr. 326/A din data de 31.03.2022 - În temeiul art.421 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul ZĂRNESCU VASILE împotriva sentinţei penale nr.62 din data de 04.02.2021, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în dosarul nr.9749/301/2020. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată și în fond rejudecând: În temeiul art.396 alin.3 din Codul de procedură penală rap. la art.80 alin.1, 2 din Codul penal, dispune, faţă de inculpatul ZĂRNESCU VASILE, renunţarea la aplicarea pedepsei, sub aspectul săvâr?irii a trei infrac?iuni de negare a holocaustului, prev. de art.6 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002, cu aplic. art.5 din Codul penal (fapta din data de 28.04.2013, site www.altermedia.info, articol intitulat „Falsitatea noţiunii de holocaustolog”), art.6 alin.1, 3 din O.U.G. nr.31/2002, cu aplic. art.5 din Codul penal (fapta din data de 11.02.2014, site www.altermedia.info, articol intitulat „Înşelătoria secolului XX”), respectiv art.6 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002, cu aplic. art.5 din Codul penal (fapta din data de 24.11.2017, cartea intitulată „Sabin Orcan Suporter”, publicată la editura Tempus Bucureşti, expusă spre vânzare la librăria Eminescu din mun. Bucureşti). În temeiul art.81 alin.1, 2 din Codul penal, aplică inculpatului un avertisment, în sensul de a-l atenţiona ca pe viitor să nu mai săvârşească alte infracţiuni. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2022.Document: Hotarâre 326/2022 31.03.2022”. Zărnescu salută decizia instanței, scriind că „mai avem justiție în România” Într-un articol publicat pe site-ul incorectpolitic.ro, Vasile Zărnescu a scris că „am fost iertat” și că „Mai avem Justiție în România, dar, evident, este sub presiune politică!”. Zărnescu nu a scăpat prilejul ca să le ia apărarea și celor care au distribuit revista antisemită „Certitudinea” la Teatrul Național din București, la spectacolul lui Dan Puric, un fan al lui Vladimir Putin. Citește și: FOTO Publicație antisemită, distribuită la TNB înainte de spectacolul lui Dan Puric, sub ochii directorului interimar, Mircea Rusu În proces, Zărnescu s-a apărat tot negând Holocaustul În timpul procesului, Vasile Zărnescu s-a apărat de acuzațiile privind negarea Holocaustului susținând că el doar a făcut o cercetare, relativizând din nou Holocaustul. „6.000.000 de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, uciși în lagărele de concentrare. Sunt de acord cu prezentările și afirmațiile procurorului de caz. Sunt evenimente pe care domnia sa le cunoaște dintr-un anumit punct de vedere și nimeni nu poate să reproșeze pe această temă domniei sale ori Parchetului ori publiocului larg. Totuși, ținând cont de un alt punct de vedere, susținut cu argumente concrete în ambele lucrări și care răstoarnă propaganda favorabilă Holocaustului, mai avem oare de-a face cu infracțiunile indicate de OUG 31/2002?”. Într-un text publicat în 2021, în ziua când ar fi trebuit să primească prima sentință, a susținut că „escrocheria Holocaustului a fost demonstrată de multe articole chiar de presa din SUA”. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 3 a reținut că Zărnescu neagă Holocaustul în mod clar, evident și repetat Judecătoria Sectorului 3 l-a condamnat însă pe Zărnescu la 13 luni de închisoare. Instanța a reținut că Vasile Zărnescu neagă Holocaustul „în mod clar și evident”. „Contrar susținerilor inculpatului, instanța, în acord cu organele de urmărire penală, observă că faptele sale sunt tipice, că în articolele ce fac obiectul acuzațiilor formulate, existența Holocaustului este negată în mod clar și evident, iar autorul nu doar că tratează așa-zisa afacere dezvoltată pe memoria victimelor Holocaustului, ci chiar pune semnul egalității între Holocaust și această așa-zisă afacere, susținând, așadar, că Holocaustul nu este altceva decât o născocire în scopul strângerii de fonduri, echivalând cu cea mai mare escrocherie a secolului al XX-lea. Nici apărările inculpatului potrivit cărora în anumite articole publicate ar face doar trimitere la opiniile altor autori, că în realitate nu a negat Holocaustul, ci este vorba doar de o documentare științifică a acestui eveniment istoric, iar O.U.G. 31/2002 ar fi neconstituțională, întrucât ar încălca dreptul la liberă exprimare, nu pot fi argumente de natură să conducă la exonerarea de răspundere penală a persoanei acestuia. (...) exercitarea unei propagande naționalist-șovine reprezintă, în esență, o manifestare abuzivă a drepturilor și libertăților de mai sus. Dimpotrivă, tolerarea unor asemenea fapte ar contraveni tuturor dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției referitoare la libertatea conștiinței, libertatea de exprimare și tratatelor internaționale privind drepturile omului, precum și prevederilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind libertatea de gândire, de conștiință și de religie", se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Sectorului 3, consultată de jurnalistul Defapt.ro. În curs de actualizare

Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului. În imagine, fostul lagăr de la Auschwitz (sursa: spiegel.de)
Eveniment

Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului

În 2005, Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat data de 27 ianuarie ca Zi internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului (Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului). La 27 ianuarie 1945, forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare Auschwitz-Birkenau. Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului Rezoluţia îndeamnă toate naţiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului şi să încurajeze dezvoltarea de programe educaţionale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori, potrivit https://ec.europa.eu. Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate în fiecare an o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume. În 2022, tema care ghidează comemorarea şi educaţia despre Holocaust este "Memory, Dignity and Justice". ONU: comemorarea şi educaţia despre Holocaust, imperative globale Potrivit ONU, comemorarea şi educaţia despre Holocaust sunt imperative globale în al treilea deceniu al secolului XXI. Scrierea istoriei şi actul recunoaşterii aduc demnitate şi dreptate celor pe care autorii Holocaustului intenţionau să-i distrugă. Păstrarea evidenţei istorice, amintirea victimelor, contestarea distorsiunii istoriei exprimată adesea în antisemitismul contemporan, sunt aspecte critice de a pretinde dreptate după atrocităţi. Tema cuprinde aceste preocupări. Activităţile comemorative şi educaţionale vor atrage atenţia asupra acţiunilor întreprinse de supravieţuitorii Holocaustului în anii care au urmat acestuia, pentru a-şi revendica drepturile, istoria, moştenirea şi tradiţiile culturale şi demnitatea. Sprijinirea supravieţuitorilor Vor fi explorate rolul jucat de instituţii şi individual în sprijinirea supravieţuitorilor, impactul de lungă durată al Holocaustului asupra familiilor supravieţuitorilor, respectiv impactul Holocaustului asupra modelării politicii şi intervenţiilor privind drepturile omului. Tema încurajează acţiunea de a nega ura, de a întări solidaritatea şi a promova compasiunea. Programul de informare "Holocaustul şi Naţiunile Unite" este o expresie a angajamentului neclintit al ONU de a promova drepturile omului, de a combate antisemitismul şi rasismul şi de a preveni un viitor genocid, potrivit https://www.un.org. În 2021, tema privind comemorarea Holocaustului a fost "Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust". Aceasta a avut în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie. În 2020, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz şi, totodată, de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), tema aleasă a fost "75 years after Auschwitz - Holocaust Education and Remembrance for Global Justice''. Rolul statelor și al rețelelor sociale În 20 ianuarie 2022, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel prin care cheamă toate statele să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale, informează AFP. Textul "angajează cu putere toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric" şi "felicită" ţările care prezervă "siturile care le-au servit drept lagăre ale morţii, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie şi închisori naziştilor în timpul Holocaustului". Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să "elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid", şi le cere statelor, ca şi giganţilor reţelelor sociale "să ia măsuri active pentru a lupta contra antisemitismului şi negaţionismului sau a deformării Holocaustului".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră