vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: hidroelectrica

29 articole
Economie

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie” - presă

Hidroelectrica n-a găsit director până la termenul limită, așa că se va pierde o sumă uriașă din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie”, scrie, pe site-ul Hotnews, o jurnalistă specializată în Energie, după ce Consiliul de Supraveghere a anunțat că „a constatat ca niciun candidat nu se aliniază pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Termenul limită pentru desemnarea corectă, potrivit standardelor convenite cu Uniunea Europeană, a unui director la Hidroelectrica era 28 noiembrie. Dar fostul director, un apropiat al PSD și al UDMR, Karoly Borbely a fost convins să demisioneze abia la 19 septembrie.  Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR În septembrie, o notă a ministerului Energiei arăta că numirea incorectă a managementului Hidroelectrica a dus la suspendarea plăților din PNRR: „Prin Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28.05.2025 s-a constatat îndeplinirea jalonului 121 în procent de 65,5% și s-a dispus suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din sprijinul nerambursabil și a celei de-a treia tranșe din sprijinul sub formă de împrumut pentru România în valoare de 227.936.161 euro (...) Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare”. Suma suspendată - la pachet cu sancțiunea pentru numirile incorecte, cu încălcarea celor convenite cu UE, la Complexul Energetic Oltenia - era de 25 milioane de euro.  Miercuri seara, Hidroelectrica a anunțat: „Hidroelectrica informează acționarii și investitorii asupra faptului ca procedura de selecție transparenta si competitiva pentru poziția de Director General (CEO), efectuata de expertul independent selectat conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice, s-a încheiat fără propunere de numire a candidaților selectați de acesta pe lista scurta”. Însă o jurnalistă specializată în Energie scrie, pe site-ul Hotnews, că, de fapt: „Nu a ieșit cine trebuie. Nu știu de unde să-l apuce pe cel care a ieșit”. Pe locul I ar fi ieșit Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa. Pe locul II, Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care lucrează din 2008 în Hidroelectrica, dar acesta „nu este agreat tocmai pentru că, de-a lungul timpului, s-a opus unor solicitări”. Favoritul Consiliului de Supraveghere ar fi fost Dragoș Tănase, fost CEO Gabriel Resources și director Roșia Montana Gold Corporation.  În ceea ce privește concursul de director financiar al Hidroelectrica, CFO, pur ș simplu nu ar fi existat candidați calificați. Potrivit Hotnews, unul dintre concurenți ar fi propus să se dea bani la ONG-uri, ca să nu mai critice compania.  „În conformitate cu OUG nr. 109/2011 și cu principiile de transparență, competitivitate și integritate, Consiliul de Supraveghere a decis reluarea imediată a procesului de selecție”, a mai anunțat, miercuri seara, Hidroelectrica. 

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR Foto: Hidroelectrica
Hidroelectrica a depășit un milion de clienți (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

Hidroelectrica a depășit un milion de clienți, cei mai mulți fiind gospodării

Hidroelectrica a anunțat că a depășit pragul de un milion de clienți casnici și non-casnici pe piața de furnizare către consumatorul final, la cinci ani de la intrarea sa pe acest segment. Compania a devenit astfel unul dintre cei mai importanți furnizori de energie electrică din România. Un milion de clienți, moment simbolic pentru companie „Astăzi, 4 noiembrie 2025, Hidroelectrica a depăşit pragul de un milion de clienţi casnici şi non-casnici pe piaţa de furnizare către consumatorul final. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Acest moment marchează o etapă simbolică în evoluţia companiei, care a intrat pe segmentul de furnizare directă în anul 2020”, se arată în comunicatul transmis de companie. În doar cinci ani, Hidroelectrica a reușit să se impună ca un actor de top în domeniul energiei, atrăgând clienți prin ofertele sale competitive și prin investițiile constante în modernizare. Hidroelectrica, lider al pieței concurențiale din România Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din iulie 2025, Hidroelectrica deținea o cotă de piață de 17,6%, depășind pentru prima dată concurenții tradiționali și ocupând primul loc între furnizorii din România. Dacă în iunie 2025 cota era de 15,16%, compania a crescut spectaculos într-o singură lună, consolidându-și reputația de furnizor de energie cu cele mai avantajoase oferte, inclusiv după liberalizarea pieței. Investiții în digitalizare și servicii moderne Președintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, a subliniat importanța digitalizării și a serviciilor moderne în strategia companiei: „Vom continua investițiile în digitalizare, servicii moderne și surse regenerabile pentru a răspunde așteptărilor tot mai ridicate ale clienților noștri. Hidroelectrica a dezvoltat cel mai modern portal de contractare online din România, cu o interfață intuitivă și sigură, care simplifică procesul de încheiere a contractelor și reduce timpul necesar formalităților administrative.” Platforma IHidro, instrument digital pentru clienți De la intrarea pe piața de furnizare, Hidroelectrica a lansat o serie de proiecte strategice de modernizare, printre care platforma digitală IHidro. Aceasta permite clienților acces rapid la informații despre consum, facturi și plăți, oferind o experiență simplificată și eficientă. În paralel, compania a implementat sisteme CRM avansate, care asigură un răspuns prompt și personalizat la solicitările utilizatorilor. Prin aceste demersuri, Hidroelectrica își consolidează poziția de furnizor modern, orientat către client și performanță operațională. Angajament pentru transparență, inovație și sustenabilitate Reprezentanții companiei afirmă că Hidroelectrica rămâne angajată în oferirea unor servicii la standarde europene, bazate pe transparență și inovație. „Cu o tradiţie de peste şase decenii în producţia de energie hidro, Hidroelectrica s-a reinventat prin adaptare continuă la cerinţele pieţei. Compania rămâne ferm angajată în obiectivul de a produce energie 100% verde şi de a sprijini România în atingerea ţintelor de decarbonizare”, se arată în comunicat. Cel mai mare producător de energie regenerabilă din România Hidroelectrica este în prezent cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 de centrale hidroelectrice, cu o putere totală instalată de 6,4 GW, la care se adaugă parcul eolian Crucea, cu o capacitate de 108 MW. Prin extinderea bazei de clienți și modernizarea serviciilor, compania își consolidează statutul de lider al tranziției energetice verzi din România.

Hidroelectrica finalizează modernizarea aplicației iHidro (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

În sfârșit, facturile Hidroelectrica se pot plăti cu cardul printr-o aplicație a companiei

Compania Hidroelectrica a anunțat marți finalizarea procesului de modernizare a sistemelor informatice aferente aplicației iHidro, cu patru zile mai devreme decât termenul estimat. Hidroelectrica finalizează modernizarea aplicației iHidro Lucrările, programate inițial pentru perioada 23–31 octombrie 2025, au vizat optimizarea infrastructurii digitale care gestionează plățile online cu cardul, pentru a oferi o experiență mai sigură și mai eficientă clienților. Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Prin modernizarea aplicației, Hidroelectrica a urmărit îmbunătățirea stabilității, vitezei și securității procesării plăților. Scopul proiectului a fost de a reduce timpii de procesare și de a crește nivelul de protecție a datelor, astfel încât utilizatorii iHidro să poată efectua tranzacțiile în condiții optime. Declarația președintelui directoratului Hidroelectrica „Ne-am propus ca modernizarea sistemelor informatice să se desfășoare rapid și fără a afecta confortul utilizatorilor. Faptul că am finalizat lucrările înainte de termen demonstrează profesionalismul echipei și preocuparea constantă pentru performanță și încredere. Este un pas important în consolidarea infrastructurii digitale a companiei”, a declarat Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica. Acesta a adăugat că dezvoltarea digitală va continua, compania având ca obiectiv crearea unei experiențe moderne și aliniate standardelor pieței energetice actuale. Reluarea plăților online și investiții viitoare Odată cu reluarea funcționalității de plată cu cardul în aplicația iHidro, utilizatorii beneficiază acum de un sistem mai rapid, mai sigur și mai stabil. Reprezentanții companiei au anunțat că în perioada următoare Hidroelectrica va continua investițiile în dezvoltarea platformelor digitale și în soluții care simplifică interacțiunea cu clienții. Lider în producția de energie regenerabilă În prezent, Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, administrând 188 de centrale hidroelectrice cu o putere totală instalată de 6,4 GW, precum și parcul eolian Crucea, cu o capacitate de 108 MW. Compania a intrat pe piața de furnizare a energiei electrice pentru consumatorii finali în anul 2020, iar în prezent are peste 900.000 de clienți în portofoliu.

Ministrul Energiei se ceartă cu Hidroelectrica, companie subordonată ministerului său Foto: Facebook
Eveniment

Ministrul Energiei se ceartă cu Hidroelectrica, companie subordonată ministerului său

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD) se ceartă cu Hidroelectrica, companie subordonată ministerului său: demnitarul s-a supărat după ce Hidroelectrica a comunicat clienților săi că va majora tarifele urmare a unui ordin de ministru. Însă, susține Ivan, decizia a fost a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Demnitarul și-a postat mesajul pe Facebook vineri seara, la ora 23.19.  Pentru această comunicare greșită, Ivan a cerut „Comisiei de disciplină” să sancționeze persoanele responsabile de această comunicare eronată.  Ministrul Energiei se ceartă cu Hidroelectrica, companie subordonată ministerului său „Într-un mesaj transmis clienților săi, compania Hidroelectrica S.A. a afirmat în mod eronat și tendențios că majorarea tarifului reglementat pentru serviciile de sistem, aplicat de Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., ar fi fost decisă «prin ordin al ministrului energiei».Această afirmație este falsă!Majorarea acestui tarif s-a făcut prin ordin al ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), instituție independentă conform legislației în vigoare. Ministerul Energiei nu emite ordine privind aceste tarife și nu are competențe în acest sens.Am solicitat de urgență companiei Hidroelectrica S.A. să corecteze informarea transmisă clienților, iar aceasta a rectificat conținutul mesajului! De asemenea, am solicitat Comisiei de disciplină analizarea situației și sancționarea persoanelor responsabile pentru transmiterea informațiilor eronate, care au panicat și mai mult consumatorii finali.Nu mai accept «erori» ale unor oameni deranjați că am început să fac ordine într-un domeniu esențial pentru economia României și care fac tot ce ține de ei pentru a bloca transparentizarea sistemului energetic național!Ministerul Energiei va continua să susțină o piață funcțională, predictibilă și corect informată pentru toți consumatorii”, a scris Bogdan Ivan. 

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând acțiuni la companii de stat Foto: Facebook Hidroelectrica
Economie

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând, pe bursă, acțiuni la companii de stat

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând, pe bursă, acțiuni la unele companii de stat: minimum 9,5 miliarde de lei, arată un studiu realizat de CFA România, prezentat de site-ul Termene.ro.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Independent de apariția acestui studiu, azi, într-o conferință de presă, premierul Ilie Bolojan a susținut vânzarea la bursă a unor noi pachete minoritare de acțiuni sau listarea unor noi companii de stat.  Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând acțiuni la companii de stat „Statul român ar putea obține între 9,5 și 15 mld. lei din listarea unor pachete minoritare suplimentare în companiile de stat Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, în timp ce păstrează controlul asupra acestor companii, după cum arată un studiu realizat de CFA România”, arată Termene.ro.  Ce companii de stat ar putea vinde pe bursă, potrivit CFA România și ce sumă ar putea obține statul: Hidorelectrica: „Vânzarea unui pachet suplimentar de 10-15% ar putea aduce încasări la buget cuprinse între 5 și 8 mld. lei. Statul ar rămâne cu un control majoritar de peste 65% și ar putea încasa în continuare dividende consistente” Romgaz: listarea unui pachet suplimentar ar putea aduce între 3 și 5 mld. lei la buget, în timp ce statul menține o participație de peste 50%. Nuclearelectrica: reducerea participației de la 83% la un nivel cuprins între 67 și 72% ar putea genera venituri potențiale de 1,5-2 mld. lei. „La acestea se adaugă Transgaz, Electrica, Transelectrica, Antibiotice, Conpet, Oil Terminal și IAR Brașov. În total, statul ar putea obține între 12 și 18 mld. lei prin vânzarea unor pachete minoritare suplimentare în aceste companii”, mai scrie Termene.ro. „Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni. În felul acesta, vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune. E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”. a afirmat, azi, premierul Bolojan. 

Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD, Bogdan Nicolae Badea, ajunge CEO Foto: Linkedin/BGEN
Politică

Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO

Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la conducerea Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO: Bogdan Nicolae Badea a fost de două ori secretar de stat în guvernările Ponta, iar în iulie 2017, în regimul Dragnea, a ajuns președinte al directoratului Hidroelectrica. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat încetarea mandatelor lui Karoly Borbely (CEO) și Marian Fetița (CFO), începând cu 19 septembrie 2025. România risca să piardă circa 15 milioane de euro din PNRR pentru că Karoly Borbely a trecut din Consiliul de Supraveghere în poziția de CEO a Hidroelectrica, Comisia Europeană considerând că aceasta reprezintă un conflict de interese.  Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO Recent, directorul BCR Pensii, Radu Crăciun, a criticat managementul Hidroelectrica: „Din păcate, pentru prea multe companii din România eticheta de «strategică» a fost un paravan pentru o calitate slabă a guvernatei lor, fiind ținute la adăpost de vigilența investitorilor privați și departe de posibilitatea finanțării lor prin intermediul pieței de capital”, a scris Crăciun pe blogul său.  Noul CEO al Hidroelectrica, Bogdan Nicolae Badea, a absolvit facultatea de inginerie civilă la Universitatea de Construcții și are un masterat în „Globalizarea, integrarea europeană şi securitatea energetică a României” la universitatea Blaga din Sibiu.  Badea a fost secretar de stat la ministerul Economiei din iunie 2013 în februarie 2014 și la ministerul Energiei din decembrie 2014 în noiemnrie 2015. Portofoliile erau deținute de PNL/ALDE, iar premier era Victor Ponta. Ziarul Financiar scria că „el a revenit la Ministerul Economiei în 2013, odată cu liberalul Varujan Vosganian, coordonând companiile de stat din industria minieră şi de apărare”.   Salariul lui îl zdrobește pe cel al lui Mugur Isărescu: în anul fiscal 2023 a fost, net, de 1.373.942 lei. Isărescu a luat de la BNR doar 1.081.187 lei în 2023. Salariul lui Badea a crescut substanțial în ultimii ani: era 889.184 lei, net, în anul fiscal 2021 1.253.185 lei în 2022 În doi ani, salariul său a crescut cu 50%.     

Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

Directorul Hidroelectrica acceptă să demisioneze pentru ca România să nu piardă bani din PNRR

Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat încetarea mandatelor lui Karoly Borbely (CEO) și Marian Fetița (CFO), începând cu 19 septembrie 2025. Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează Decizia a fost luată de comun acord în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere și este legată de obligațiile asumate de România prin PNRR, în special Jalonul 121 din Componenta Energie. Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Conform comunicatului companiei, măsura survine în urma deciziei Comisiei Europene din mai 2025, prin care au fost suspendate parțial plățile din PNRR, cu termen de remediere de șase luni. Ministerul Energiei a solicitat pe 18 septembrie implementarea urgentă a măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor constatate de Bruxelles. Nici o acuzație la adresa conducerii Reprezentanții Hidroelectrica subliniază că lui Karoly Borbely și Marian Fetița nu li se impută nereguli și că legalitatea procedurii de selecție nu a fost pusă sub semnul întrebării. Consensul de încetare a mandatelor a fost motivat de dorința de a evita pierderea fondurilor europene pentru România. Angajament pentru stabilitate și guvernanță corporativă Până la numirea unei noi conduceri, Consiliul de Supraveghere va lua măsurile necesare pentru a asigura continuitatea activității companiei. Hidroelectrica rămâne un actor strategic în energie, cu un portofoliu 100% regenerabil și un rol esențial în echilibrul Sistemului Energetic Național. Performanța financiară afectată de secetă În primul semestru al anului 2025, compania a raportat un profit net de 1,587 miliarde lei, în scădere cu 41% față de anul precedent, pe fondul unei producții reduse de energie (-27%) cauzată de seceta severă. Veniturile au totalizat 4,315 miliarde lei, cu 16% mai mici, în timp ce portofoliul de furnizare a ajuns la 768.836 locuri de consum, în creștere cu 30%.

Directorul BCR Pensii critică managementul Hidroelectrica Foto: Facebook
Eveniment

Directorul BCR Pensii critică managementul Hidroelectrica: „Calitate slabă a guvernanței”

Directorul BCR Pensii, Radu Crăciun, critică managementul Hidroelectrica: „Din păcate, pentru prea multe companii din România eticheta de «strategică» a fost un paravan pentru o calitate slabă a guvernatei lor, fiind ținute la adăpost de vigilența investitorilor privați și departe de posibilitatea finanțării lor prin intermediul pieței de capital”, a scris Crăciun pe blogul său.  Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său BCR pensii deține acțiuni la Hidroelectrica, iar Crăciun scrie că „Hidroelectrica trebuie să explice foarte clar investitorilor care va fi efectul preconizat al schimbărilor climatice asupra regimului hidrografic din România și cum își propune compania să se protejeze de astfel de riscuri prin diversificarea surselor de energie”.  Directorul BCR Pensii critică managementul Hidroelectrica Însă, în articol, el critică deciziile luate de managemantul acestei companii: „Un alt element care preocupă, probabil, investitorii este măsură în care acceptarea unui număr nelimitat de clienți retail este o decizie care are o rațiune de business sau decizia este guvernată de alte criterii ne-economice precum protecția socială. Este o întrebare cu atât mai legitimă cu cât afirmații legate de limitarea la un moment dat a numărului de clienți retail sau necesitatea creșterii prețului au răzbătut în diferite momente dinspre Hidroelectrica în spațiul public, pentru a fi ulterior retrase. Asta este preocupant pentru că astfel de afirmații nu sunt lipsite de sens economic”. „În lipsa unei strategii clare de diversificare în surse complementare de energie, Hidroelectrica va fi obligată să achiziționeze din ce în ce mai multă energie de la alți producători non-hidro, lucru care deja se întâmplă.  Întrebarea la care pare să nu existe astăzi un răspuns clar este: în ce măsură achizițiile acestea sunt și vor fi făcute în pierdere din dorința de a ține sub capac prețurile oferite de Hidroelectrica populației” „Ceea ce duce la un alt subiect la care investitorii se uită cu mare atenție: independența deciziilor de business ale Hidroelectrica atunci când vine vorba de prețul energiei, distribuirea de dividende, planurile de investiții sau structura lor de finanțare”.  Directorul Hidroelectrica este Karoly Borbely, care a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Potrivit unei note dezbătute într-o ședință de guvern, România va pierde peste zece milioane de euro din PNRR pentru că șeful companiei a fost numit cu încălcarea regulilor agreate inițial cu UE, iar acum Karoly Borbely refuză să demisioneze. 

Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica nu vrea să plece Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica nu vrea să plece

Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece: 25 de milioane de euro, sancțiune care se va aplica la pachet cu cea pentru faptul că și la Complexul Energetic Oltenia conducerea a fost numită încălcând regulile convenite cu UE. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Informația apare într-o notă aflată pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi. În notă, ministerul Energiei susține că nu poate schimba conducerea Hidroelectrica, deși este acționar majoritar. Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica nu vrea să plece „Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar a SPEEH Hidroelectrica, respectiv Complexul Energetic Oltenia, nu deține instrumente legale pentru a putea obliga Consiliul de Supraveghere să revoce membrii Directoratului evidențiați în decizia COM. Menționăm că revocarea acestora fără justă cauză ar obliga Hidroelectrica la plata unor daune interese de aprox. 5 milioane lei (în context, calculul preliminar efectuat de experții MIPE indică o penalitate de minimum 25 milioane EUR pentru neîndeplinirea condițiilor aferente selecției Directoratului celor 2 companii – 4 persoane)”, se arată în nota ministrului Energiei, Bogdan Ivan. În notă, membri Consiliului de Supraveghere a Hidroelectrica sunt acuzați de rea credință: „Constatarea faptului că membrii Consiliului de Supraveghere a SPEEH Hidroelectrica nu au dat eficiență Deciziei Comisiei, care impunea  reluarea unei proceduri de selecție transparente și competitive pentru Directorat în termen de 6 luni (până la 28 noiembrie2025). Această conduită poate fi calificată ca opusă bunei-credințe și ca o ignorare nejustificată a exigențelor Jalonului 121”.  Nota arată ce dezastru a găsit actuala guvernare la îndeplinirea  Jalonului 121 - Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic. „Prin Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28.05.2025 s-a constatat îndeplinirea jalonului 121 în procent de 65,5% și s-a dispus suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din sprijinul nerambursabil și a celei de-a treia tranșe din sprijinul sub formă de împrumut pentru România în valoare de 227.936.161 euro”, arată documentul.  „ Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare”, mai precizează ministrul Ivan.  Șeful Hidro, studii la o facultate privată, dar bine căsătorit Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Însă acesta a avut o carieră constantă în UDMR, pornind de la funcția de șef al organizației de tineret din Hunedoara. În 2005, UDMR l-a plasat la conducerea Agenției Naționale pentru Tineret, iar în 2007 a devenit ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale. În 2010 a ajuns secretar de stat la ministerul economiei. În 2011, Karoly Borbely s-a căsătorit cu fiica unui afacerist din Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - abonat la contracte cu statul. Soția sa, Ana Maria Gagu, a absolvit dreptul tot la o universitate privată, Româno-Americană, în 2003, iar în 2008 a ajuns secretar economic la ambasada României la Washington, unde a stat trei ani, până în 2011. În mai 2023, presa locală, din Buzău, scria că Marcel Ciolacu ar fi luat masa cu Ionel Gagu, socrul noului șef al Hidroelectrica. „Persoane din anturajul lui Ionel Gagu ne-au declarat că acesta are neînțelegeri doar cu primarul Constantin Toma, însă cu Marcel Ciolacu ar avea o legătură extrem de strânsă în privința afacerilor”, scria Știri din Surse Buzau.

Hidroelectrica ar putea crește prețul la energie fiindcă are prea mulți clienți casnici Foto: Facebook
Eveniment

Hidroelectrica ar putea crește prețul la energie fiindcă are prea mulți clienți casnici

Hidroelectrica ar putea crește prețul la energie fiindcă are prea mulți clienți casnici și trebuie să cumpere de la alții pentru a face față cererii. Informația apare într-un răspuns al companiei la întrebările adresate de administratorul grupului de Facebook „Client Hidroelectrica”. Citește și: Consiliile Județene Ilfov și Teleorman, campioane la angajări în ultimii zece ani - presă Acesta a întrebat (întrebarea numărul 9): „Am citit despre o declarație la o conferință ca Hidroelectrica nu poate prelua toți clienții casnici. Exista un număr de clienți de la care Hidroelectrica nu va mai încheia contracte noi ? Există un plan de a face oferta Hidroelectrica mai puțin atractivă?”   Hidroelectrica ar putea crește prețul la energie fiindcă are prea mulți clienți casnici   Ce a răspuns compania:   „Declarația s-a referit la faptul ca Hidroelectrica nu poate si nu dorește sa preia toți clienții casnici din Romania, pentru simplul motiv ca necesarul de energie al consumatorilor casnici depășește capacitatea de producție a companiei.   In plus, Hidroelectrica deține in portofoliu si contracte semnificative de furnizare energie electrica către clienti non-casnici, unii dintre cei mai mari consumatori din Romania. Nu putem vorbi despre un număr maxim fix de clienți pe care îl putem prelua, deoarece acest lucru depinde de profilul de consum al fiecărui client.   In prezent, Hidroelectrica nu are in plan sa ofere clienților o oferta mai puțin atractiva, consideram ca oferta actuala este una corecta pentru client, totuși, în contextul creșterii accelerate a cererii din partea consumatorilor casnici, Hidroelectrica se regăsește începând cu luna mai 2025 in poziția de a achiziționa o parte din cantitatea necesara de energie electrica pentru acoperirea necesarului clienților casnici.   Această energie poate avea un preț mai ridicat decât cel al producției proprii (hidro), ceea ce ar putea influența în viitor prețul oferit clienților”.    Compania a confirmat, pentru Hotnews, că răspunsurile îi aparțin. În primele șase luni ale acestui an, peste 177.000 de noi clienți au venit la Hidroelectrica, care a ajuns astfel la 768.836 clienți casnici și non-casnici - o creștere de aproape 30%. 

Finul lui Ivan, patron de cârciumă (sursa: bistriteanul.ro)
Investigații

EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă

Finul lui Ivan, patron de cârciumă: ministrul Bogdan Ivan a vrut să-l numească pe Ioan Alin Demian în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. A renunțat după ce subiectul a devenit public. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Pesedist cu carnet, Ioan Alin Demian era în urmă cu nouă ani secretar general al organizației TSD Bistrița Năsăud, consilier parlamentar al lui Victor Negrescu și patron al unei firme care avea ca unic obiect de activitate baruri și servirea băuturilor. Apoi a prins gustul funcțiilor publice și al contractelor cu statul. Finul lui Ivan, patron de cârciumă Pesedistul Ioan Alin Demian a candidat în 2016 la funcțiile de consiler local al comunei Coșbuc, respectiv la cea de consilier județean în Bistrița Năsăud. Conform declarației de avere, era angajat pe funcția de consilier parlamentar al pesedistului Victor Negrescu, de unde a încasat puțin peste 7.000 lei. A mai încasat 3.452 lei pentru niște servicii prestate pentru APIA Bistrița Năsăud, plus 360 de lei de la Raiffesein Bank Bistrița, în calitate de consultant financiar. Dar era și patron: unic asociat al firmei Naimed Life, o societate care avea ca obiect de activitate baruri și servirea băuturilor. Viceprimar în comuna Coșbuc Din postările ministrului Bogdan Ivan, aflăm că pesedistul Ioan Alin Demian a ajuns ulterior viceprimarul comunei Coșbuc. În anul 2020, la fel ca în anul 2016, tânărul pesedist a candidat la Consiliul Local Coșbuc, dar și la Consiliul Județean Bistrița Năsăud. Potrivit declarațiilor sale de avere, împreună cu soția sa, Ioana Demian, și-a cumpărat o vilă de de 183 mp, în anul 2019, în localitatea Unirea. Mai avea un Seat Toledo și salariul de 54.756 lei de la Primăria Coșbuc. Soția sa, Ioana Eudochia Demian, primea o indemnizație anuală de creșterea a copilului în cuantum de 22.000 lei. Între timp, Alin Demian a ajuns și președinte al filialei PSD Coșbuc. Cum i s-a mutat vila din Unirea în Bistrița Ioan Alin Demian a ajuns consilier județean în Bistrița Năsăud în noiembrie 2020. Dar declarația sa de avere era un pic rectificată față de cea depusă înainte alegerilor. De expemplu, vila de 183 metri pătrați avea în a doua variantă doar 153 metri pătrați. Și nu se mai afla în localitatea Unirea, ci în orașul Bistrița.  Mai mult, nu mai era cumpărată așa cum declarase anteror, ci avea doar un contract de promisiune. Cârciuma s-a transformat în firmă de construcții Între timp, Alin Demian a trecut firma pe numele lui George Nicușor Nicolae, care i-a schimbat denumirea (în NG Fabi Buiding Life SRL) și obiectul de activitate (a trecut pe amenajări interioare și construcții). În februarie 2024, firma înființată de Demian a câștigat un contract de 50.000 de euro pentru reparația și reabilitatea căminului cultural din comuna Nimigea, condusă atunci de pesedistul Mircea Rurcan. Din Coșbuc, la Casa de Asigurări de Sănătate În calitate de șef al PSD Coșbuc, Alin Demian a fost angajat de primarul Ioan Pavelea, colegul său de partid, pe funcția de administrator public al comunei Coșbuc. Pentru această funcție, era remunerat cu 43.800 lei anual. Totodată, a prins și un post în Consiliul de Administrație al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița Năsăud. Conform declarației de avere din 2023, primea un salariu de 43.800 de la Primăria Coșbuc și trei indemnizații: una pentru consilier județean (13.140 lei), o alta de la ATOP Bistrița (6.564 lei), plus 688 de la CA al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița.   Consilier la Digitalizare și membru CA la Radio În anul 2024, pesedistul Bogdan Ivan, în calitatea sa de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, l-a angajat pe Ioan Alin Demian pe funcția de consilier la minister. Nu se știe pe ce domeniu îl consilia, dar cu siguranță nu pe cercetare, inovare sau digitalizare. Apoi, Ivan l-a plasat pe Demian în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Radiodifuziune. Declarația de avere depusă în iunie 2025 arată că pesedistul Ioan Alin Demian a încasat un salariu și patru indemnizații, toate de la statul român. Cumulat, veniturile lui Ioan Alin Demian au fost de aproape 132.000 lei, plus vouchere de vacanță.     

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout Grupaj foto: Asociația prosumatorilor
Eveniment

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout: un comunicat al Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie afirmă că „fără apă pentru hidrocentrale, prosumatorii au salvat pană acum România de la blackout”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Asociația arată însă că Transelectrica încasează serviciul de transport al energiei, deși energia produsă de prosumatori este consumată local, „fără a fi transportată pe distanțe mari de Transelectrica”.  În comunicat, asociația face o comparație cu Bulgaria, „care vara, la orele prânzului, produce aproape 4.000 MW din parcurile sale fotovoltaice”. „În comparație, România care atinge cu greu 1.500 MW din parcuri fotovoltaice. În plus, Bulgaria dispune dimineața și seara de un excedent de energie nucleară și termică, pe care îl exportă către România”, a arată asociația. Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout „De ce nu mai avem pene de energie în zilele caniculare? Răspuns: Intr-o Romanie însorită, la orelele prânzului, prosumatorii injectează in rețele energie cât centrala nuclearelectrică de la Cernavoda În ultimii doi ani, întreruperile frecvente de energie din timpul zilei, cauzate de consumul ridicat al aparatelor de aer condiționat și al echipamentelor frigorifice, au dispărut. Este aceasta o consecință a modernizării rețelelor, sau datorită energiei injectate in excedent de prosumatori si consumata instantaneu de vecini? Sau, privit dintr-un alt unghi, cei 210.000 de consumatori casnici și 20.000 de firme care își acoperă consumul de zi cu zi din propriile panouri fotovoltaice – fără a solicita energie din sistem – oare nu au un impact pozitiv asupra rețelelor de alimentare? În timpul săptămânii de lucru, România nu reușește de multe ori să producă suficientă energie pentru a acoperi consumul intern, în special în orele de vârf – dimineața și seara. Pentru a acoperi acest deficit, țara noastră este nevoită să importe energie, în principal din Bulgaria – o țară de trei ori mai mică decât România, dar care vara, la orele prânzului, produce aproape 4.000 MW din parcurile sale fotovoltaice. În comparație, România care atinge cu greu 1.500 MW din parcuri fotovoltaice. În plus, Bulgaria dispune dimineața și seara de un excedent de energie nucleară și termică, pe care îl exportă către România. Nu întrebați cum a reușit Bulgaria să aibă parcuri fotovoltaice cu o producție de peste două ori mai mare decât România… Asociatia Prosumatorilor (A.P.C.E.) invită întreg personalul Ministerului Energiei și, mai ales, pe cel al ANRE să meargă la specializare în țara vecină. În plus, ar fi util ca o parte dintre specialiștii bulgari să vină să lucreze în România, măcar pentru câteva luni – de preferat, permanent. România, vulnerabilă în perioadele secetoase În sezonul de vară, în condiții de secetă, România nu poate asigura prin resurse proprii energia necesară atunci când consumul ajunge la 7.000 MW. Hidroelectrica, considerată „perla coroanei” în sistemul energetic național, poate acoperi într-o zi secetoasă de weekend doar 13% din consumul necesar – adică maximum 800 MW. Statisticile oficiale nu reflectă corect situația, deoarece nu includ energia livrată direct în rețelele locale de cei aproximativ 230.000 de prosumatori existenți în România la mijlocul anului 2025, cu o putere instalată totală de 2.700 MW. Estimam excedentul injectat de câtre prosumatori la orele pranzului a fi in jur de 1300MWh adicâ, exact cât centrala nucleară de la Cernavodă. Prosumatorii – o solutie pentru sistemului energetic Datele reale arată că în 2024, prosumatorii au acoperit 10% din consumul casnic din România, iar în 2025 acest procent va crește probabil la 18%. Energia produsă și injectată în rețelele locale de prosumatori este consumată instantaneu de utilizatorii din zonă, fără a fi transportată pe distanțe mari de Transelectrica. Cu toate acestea, toți consumatorii din România sunt obligați să plătească serviciul de transport al energiei catre Transelectrica chiar și pentru energia produsă și consumată local. Multe țări din Europa au redus tarifele anuale ale transportatorului național care nu a prestat acest serviciu. ANRE din România se face că nu înțelege fenomenul, fiind în joc nu mai puțin de 18 milioane de euro pentru anul 2024, urmând ca în 2025 toți consumatorii să plătească aproximativ 30 de milioane de euro un serviciu ne-prestat si majorat către Transelectrica. Fără această contribuție a prosumatorilor, în perioadele de caniculă și consum ridicat, România nu ar fi putut asigura alimentarea tuturor consumatorilor și firmelor, iar riscul unui blackout ar fi fost major, în condițiile în care importurile ar fi deficitare. Pentru anul 2025, estimăm că energia totala injectată de prosumatori în rețelele naționale va depăși 2 TWh – un adevărat „colac de salvare” energetic în perioadele caniculare dar… si un mare avantaj pentru distribuitori si furnizori. Un sprijin  incorect platit Dincolo de rolul lor vital, prosumatorii se confruntă cu o problemă majoră: energia livrată este plătită de furnizori cu întârzieri de peste doi ani (atunci când este facturată). Această situație le oferă furnizorilor o „linie de credit” gratuită estimată la peste 120 milioane de euro anual – o anomalie care nu există în nicio altă țară europeană și care trebuie eliminată de urgență”, se arată în comunicatul asociației prosumatorilor. 

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde din PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde 16 milioane euro din PNRR

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde 16 milioane euro din PNRR: consiliul de supraveghere al companiei refuză să-l demită și cere un raport de evaluare al unei companii de audit din Big 4 (Deloitte, Ernst & Young, KPMG, și PricewaterhouseCoopers). Nu este clar cât ar costa un astfel de raport și în cât timp ar fi gata.  Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde din PNRR Comisia Europeană a explicat cum au fost păcălite regulile în cazul numirii lui Karoly Borbely în funcția de director general al Hidroelectrica: „În ceea ce privește selecția directorilor executivi, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) și ai Comitetului de Nominalizare și Remunerare a demisionat din Consiliul de Supraveghere după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în Directorat,  în calitate de director general, la recomandarea Comitetului de Nominalizare și Remunerare din care făcea parte”.  În caz că acesta nu va fi schimbat, România va pierde 16 milioane de euro din PNRR, arată un document consultat de site-ul Economica. Însă Consiliul de Supraveghere (CS) al companiei, cel care ar trebui să-l schimbe, refuză. Consiliul este sigur că un audit al unei companii din Big 4 va confirma „că funcționarea guvernanței respectă milestone-ul 121 și nu generează riscuri de integritate sau conflicte de interese”.  CS a transmis această propunere ministerului Energiei, care nu a răspuns. DeFapt.ro a scris că șeful Hidroelectrica este un politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău.  Șeful Hidro, studii la o facultate privată, dar bine căsătorit Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Însă acesta a avut o carieră constantă în UDMR, pornind de la funcția de șef al organizației de tineret din Hunedoara. În 2005, UDMR l-a plasat la conducerea Agenției Naționale pentru Tineret, iar în 2007 a devenit ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale. În 2010 a ajuns secretar de stat la ministerul economiei. În 2012 a ajuns președinte al consiliului de administrație la falimentara Oltchim, poziție pe care a ocupat-o doar câteva luni. Acesta a fost începutul plasării lui Karoly Borbely în diferite consilii de administrație ale unor companii de stat cu a căror activitate nu avea nici o legătură profesională: Electrica și Hidroelectrica. În 2017, a început să primească slujbe foarte bine plătite la companii de telecomunicații: Telekom și Orange. Peste tot a avut aceeași funcție: director de relații publice. Tata-socru, întâlnire de taină cu Ciolacu În 2011, Karoly Borbely s-a căsătorit cu fiica unui afacerist din Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - abonat la contracte cu statul. Soția sa, Ana Maria Gagu, a absolvit dreptul tot la o universitate privată, Româno-Americană, în 2003, iar în 2008 a ajuns secretar economic la ambasada României la Washington, unde a stat trei ani, până în 2011. În mai 2023, presa locală, din Buzău, scria că Marcel Ciolacu ar fi luat masa cu Ionel Gagu, socrul noului șef al Hidroelectrica. „Persoane din anturajul lui Ionel Gagu ne-au declarat că acesta are neînțelegeri doar cu primarul Constantin Toma, însă cu Marcel Ciolacu ar avea o legătură extrem de strânsă în privința afacerilor”, scria Știri din Surse Buzau. Cei doi au o avere uriașă: circa 120.000 de euro în conturi, două case și trei apartamente și aproape cinci hectare în intravilanul muncipiului Buzău. Socrul Ionel Gagu l-a împrumutat cu circa 140.000 de euro. În anul fiscal 2022, soția sa a încasat dividende de 2,2 milioane de lei de la companiile la care este acționară.  

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi Foto: Facebook Hidroelectrica
Economie

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi, precizează compania

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi, precizează compania, într-un comunicat. În presă au apărut informații că această companie este suprasolicitată de noi clienți și nu poate face față tuturor. Citește și: Surse: cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi „Compania are capacitatea operaţională şi logistică necesară pentru a gestiona eficient toate solicitările de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice, indiferent de volumul cererilor. Pentru a facilita procesul de contractare şi pentru a evita timpii de aşteptare de la punctele fizice de Relaţii cu Clienţii, recomandăm cu prioritate utilizarea portalului online dedicat", se menţionează într-un comunicat. Conform acesteia, platforma digitală oferă o soluţie simplă, rapidă şi la îndemâna tuturor celor care doresc să devină clienţi Hidroelectrica.Tot miercuri, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a lansat o campanie naţională de informare publică, destinată consumatorilor de energie electrică, în contextul în care, la data de 1 iulie 2025, va înceta schema de plafonare-compensare aplicabilă preţurilor din sectorul energetic.Campania are rolul de a sprijini consumatorii să ia decizii informate, să îşi exercite dreptul de a-şi schimba furnizorul fără costuri suplimentare şi să utilizeze în mod eficient instrumentele de comparare a ofertelor disponibile în piaţă.Potrivit sursei citate, aceasta se înscrie în angajamentul autorităţii de a garanta o piaţă concurenţială transparentă, funcţională şi echitabilă. Campania se derulează în regim non-comercial şi include difuzarea a două spoturi video şi două spoturi radio.Guvernul a stabilit, recent, prelungirea perioadei de plafonare a preţurilor la energie electrică până la 1 iulie şi cu 12 luni la gaz.

Romgaz ar putea vinde direct populației Foto: Romgaz
Economie

Pe modelul Hidroelectrica, Romgaz ar putea vinde direct populației, de la final de 2025

Pe modelul Hidroelectrica, Romgaz ar putea vinde direct populației, de la final de 2025, dacă va fi gata sistemul informatic.  Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Romgaz ar putea vinde direct populației „Am prelungit achiziția IT, așteptăm să deschidem ofertele primite, pentru a putea să ne atingem obiectivul de a deveni furnizori până la sfârșitul anului. Dat fiind că 83% din producția noastră a fost deja vândută în baza Ordonanței (care obligă producătorii de gaze să vândă la preț reglementat de 120 lei/MWh – n.r.), furnizorilor clienților casnici și producătorilor de energie termică, considerăm că finalul anului este o țintă OK pentru a începe furnizarea către gospodării″, a declarat Răzvan Popescu, CEO-ul companiei, citat de Profit.  „Platformă informatică gaze naturale si energie electrică” este numele contractului de 8,6 milioane de lei din Serviciul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), pe care Romgaz îl vrea adaptat unui număr nelimitat de puncte de consum pentru distribuţia şi furnizarea de gaze naturale şi energie electrică şi să poată fi implementat într-un termen cât mai scurt, având în vedere volumul ridicat de activitate, realizată în prezent pe procese manuale de lucru.  Inițial, se anunțase că platforma informatică prin care Romgaz putea gestiona clienți finali în număr foarte mare, persoane fizice, va fi gata la finalul verii. Hidroelectrica vinde energie direct către populație din 2019. Dar cererea mare a depăşit capacitatea infrastructurii IT a companiei, ceea ce a dus la blocaje în emiterea facturilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră