sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: haine

9 articole
Economie

Cum hainele vechi pot deveni mobilier

Cum hainele vechi pot deveni mobilier. Un cercetător din Iași a creat un fotoliu inovator, fabricat din deșeuri textile tocate, presate și modelate cu ajutorul tehnologiei 3D pentru a obține forma dorită. Cum hainele vechi pot deveni mobilier Fotoliul, mai rezistent decât mobilierul din PAL sau OSB, a necesitat 21 de kilograme de resturi textile. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Eugen Ailenei explică faptul că materialul obținut poate fi utilizat și în construcții sau pentru realizarea de module pentru acoperișuri verzi. Proiectul, deja brevetat, este pregătit pentru producție la scară largă, fiind nevoie doar de un investitor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum hainele vechi pot deveni mobilier (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Hainele de firmă, hărțuire la școală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Hainele de firmă, hărțuire la școală

Hainele de firmă, hărțuire la școală. A avea o haină sau o pereche de adidași de firmă a devenit adesea o obsesie în rândul copiilor. Hainele de firmă, hărțuire la școală Mulți consideră că un brand la modă le poate conferi statutul și respectul în grupul de prieteni. Citește și: Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 15% într-un an, mult peste rata inflației, și a ajuns la 25.166 de lei. Unele sunt mai mari Psihologii trag un semnal de alarmă și spun că acest fenomen ia amploare încă de la vârste destul de fragede. Bullyingul începe din perioada gimnaziului și merge până la a eticheta copiii care nu sunt îmbrăcați cu haine de firmă ca fiind "săraci şi neîngrijiți". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Unii români încă fură de foame (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Unii români încă fură de foame

Unii români încă fură de foame. Judecătorii au iertat o ieșeană acuzată de furt, convinși că aceasta a furat doar de nevoie și că este dornică să se îndrepte. Unii români încă fură de foame Nu la fel de convinși au fost însă procurorii, care au făcut apel împotriva sentinței. Vasilica C. a fost trimisă în judecată pentru două furturi eșuate. Citește și: EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a fost numit la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura – contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN În seara zilei de 20 februarie 2022, ea a intrat într-un magazin din complexul Palas. A luat două geci, cu care a intrat în cabina de probă. A rupt sistemele de alarmă ale acestora, le-a îmbrăcat și și-a pus deasupra geaca pe care o purta când intrase. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa (sursa: Facebook/SHEIN)
Internațional

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa. UE vrea să interzică importul de produse realizate din muncă forțată. Sunt vizate, în special, produsele provenite din China. Dacă proiectul va fi aprobat, mărfurile suspectate că au fost produse prin muncă forțată nu vor mai fi acceptate pe piața unică europeană. UE vrea anchete Pe data de 5 martie, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord privind interzicea comercializării pe piața unică europeană a produselor realizate prin muncă forțată. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Legislația ar putea viza în special marfa provenită din China, suspectată că supune minoritatea uigură la muncă forțată. Conform acordului, statele membre sau Comisia Europeană trebuie să demareze anchete cu privire la presupusa muncă forțată în lanțurile de aprovizionare ale companiilor. Dacă se va dovedi utilizarea acesteia, produsele vor fi confiscate la frontiere și retrase de pe piața europeană. Comisia va stabili o listă de produse și zone de risc, în special cele în care munca forțată este organizată de stat. Lista va servi drept criteriu pentru deschiderea investigațiilor. Companiile care încalcă legislația vor fi amendate. Produsele lor vor putea fi permise din nou pe piață doar dacă dovedesc eliminarea muncii forțate din lanțul lor de aprovizionare. Lege similară, adoptată în SUA O lege similară a fost adoptată la sfârșitul anului 2021 de Congresul american. Aceasta interzice toate importurile de produse din regiunea Xinjiang, cu excepția cazului în care companiile din regiune pot dovedi că producția lor nu include muncă forțată. Autoritățile americane au condamnat de mulți ani practica de muncă forțată masivă efectuată de guvernul chinez împotriva minorității uigure. Anul trecut, mai mulți politicieni americani a cerut ca brandul chinez de fast fashion Shein să fie investigat în urma aparițiilor acuzațiilor că folosește munca forțată uigură. Hainele chinezești Shein, interzise în Europa Recent, parlamentarii francezi au propus o lege care să reglementeze comercializarea produselor fast fashion. Parlamentarii au invocat practicile abuzive și pericolele acestei industrii: dezastru ecologic, condiții de muncă inumane, pericole pentru sănătate. Legea propune creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor, introducerea unei penalizări ecologice de până la zece euro pe articol vândut și interzicerea publicității pentru produse și companiile producătoare. Legea ar viza în special firma Shein, gigantul chinez de producție a hainelor fast fashion. La sfârșitul anului 2023, Shein deținea o cotă de piață de 13% în Franța, situându-se pe locul al doilea în topul preferințelor consumatorilor francezi. Uigurii, forțați să muncească pentru Shein Shein, care își produce cea mai mare parte a mărfurilor în China, se confruntă de mai mulți ani cu critici. Printre altele, grupul este suspectat că folosește munca forțată a minorității uigure. Există și alte acuzații. Grupuri de advocacy și jurnalişti au descoperit că oamenii lucrează în ateliere nesigure, care nu au ferestre sau ieșiri de urgență. În 2021, potrivit unui raport al grupului elvețian de advocacy Public Eye, lucrătorii nu aveau contracte de muncă. Erau plătiți pentru fiecare articol de îmbrăcăminte produs, pentru a fi încurajați să muncească cât mai mult. Ajungeau să lucreze 75 de ore pe săptămână. În 2022, o investigație jurnalistică independentă arăta că aproape 83% dintre furnizorii companiei operau cu "riscuri majore". Cele mai multe încălcări au fost condițiile improprii de muncă și programul prelungit de lucru. 12% dintre furnizori au comis "încălcări de toleranță zero": munca prestată de minori, muncă forțată și probleme de sănătate cauzate de condițiile de muncă. La sfârșitul anului 2022, Shein a recunoscut problemele legate cu condițiile de muncă din fabricile furnizorilor și s-a angajat să le îmbunătățească. Munca forțată, fenomen global Munca forțată afectează aproximativ 27,6 milioane de oameni din întreaga lume, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (ILO). 11,8 milioane sunt femei și peste trei milioane, copii. Practicile de muncă forțată au crescut în ultimii ani. O comparație cu estimările globale din 2016 indică o creștere cu 2,7 milioane a numărului de persoane afectate între 2016 și 2021. Potrivit ILO, nici o regiune a lumii nu este scutită de munca forțată. Asia și Pacificul se situează pe primul loc în statistica globală (15,1 milioane). Urmează Europa și Asia Centrală (4,1 milioane), Africa (3,8 milioane), America (3,6 milioane) și statele arabe (0,9 milioane).

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Acum, Ion Cupă, fostul șef, e adjunct ANAF (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fostul șef al Vămilor și actualul secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, i-a cerut subalternului său corupt, vameșul Paul Petrof, să-i plătească o notă de plată de aproape 2.000 de euro pentru hainele pe care le comandase de la CANALI. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ca orice vameș care se respectă, Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, i-a cerut la rândul său evazionistului Cătălin Bucura, trimis în judecată pentru o evaziune fiscală de 51 milioane lei, să suporte jumătate din nota de plată. Informațiile apar în dosarul de corupție al vameșilor de la Direcția Regionala Vamală București arestați preventiv pentru 30 de zile, dar până în prezent traseistul Ion Cupă nu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție. Relevant la această speță este traseul șpăgilor în Autoritatea Vamală Română. Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați Ion Cupă a condus Autoritatea Vamală Română în perioada iunie 2023 – ianuarie 2024. În timpul mandatului său de președinte cu rang de secretar de stat, Ion Cupă a fost prins în mrejele corupției. Informațiile apar în referatul de arestare al vameșilor corupți de la Direcția Regională Vamală București, conduși de vameșul șef Paul Petrof. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori La data de 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul său împreună cu subalternii Răzvan Cosmin Stamatescu, Marius Maris, Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu. Ulterior, în birou a venit și controversatul afacerist Cătălin Bucura. În timpul discuțiilor, Paul Petrof se plângea subalternilor săi și afaceristului Cătălin Bucura că trebuie să "suporte" mai multe cheltuieli făcute de către șeful său, președintele Ion Cupă, poreclit "Păduraru'". Ultima notă de plată pe care urma să o achite era în cuantum de 9.496 lei, adică în jur de 2.000 de euro, pentru hainele comandate de președintele Ion Cupă: un costum, o cămașă, pantofi, fular și curea. Toate, de la CANALI. "Nepotu'" a cotizat cu 5.000 de lei Vameșul șef Paul Petrof și subalternul său Răzvan Cosmin Stamatescu i-au cerut direct afaceristului Cătălin Bucura, zis "Nepotu'", să contribuie la nota de plată cu suma de 5.000 de lei. Conform anchetatorilor, Cătălin Bucura a fost de acord să plătească jumătate din valoarea hainelor comandate de Ion Cupă, dar a impus o singură condiție: să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. "De asemenea, din aceste discuții reiese că BUCURA CĂTĂLIN (

România, tomberonul de haine al Europei (sursa: Facebook/Garda de Coastă)
Mediu

România, tomberonul de haine al Europei

România, tomberonul de haine al Europei. Aproximativ 180 tone de deşeuri constând în haine second-hand au fost descoperite în urma a două percheziţii efectuate la o firmă prahoveană şi la domiciliul administratorului acesteia, acţiune coordonată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. România, tomberonul de haine al Europei Garda de Coastă a informat, vineri, printr-un comunicat de presă, că în urma punerii în aplicare a unor mandate de percheziţie (VIDEO) într-un caz de import ilegal de deşeuri, poliţiştii de frontieră, în cooperare cu comisarii Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, au descoperit un depozit în care se aflau aproximativ 180 tone de deşeuri constând în haine second-hand. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În continuarea cercetărilor privind descoperirea din data de 09.02.2022 a unui tir cu haine second-hand catalogate ca fiind deşeuri, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu (...), au pus în aplicare două mandate de percheziţie domiciliară pe raza judeţului Prahova, la sediul unei societăţi comerciale şi la domiciliul administratorului societăţii. În urma acestei activităţi, echipa care a efectuat percheziţiile a descoperit într-un depozit aproximativ 290 tone haine second-hand, încălţăminte şi produse de marochinărie, dintre care, aproximativ 180 de tone, erau murdare şi rupte, nefiind supuse procesului de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie. De asemenea, bunurile erau depozitate în condiţii neconforme", reiese din comunicat. Cazuri pe bandă rulantă Conform sursei citate, reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului au stabilit că acestea sunt în fapt deşeuri inutilizabile şi nu pot fi comercializate pe teritoriul României, întrucât nu sunt respectate condiţiile legale de spălare, dezinfecţie, dezinsecţie şi depozitare. Citește și: EXCLUSIV Fost căpitan de Securitate, plătit de PSD cu 66.000 de lei și numit de ministrul Economiei în Consiliul de Administrație al IAR Brașov. CNSAS i-a dat verdict de poliție politică. I-a fost avocat lui Valentin Ceaușescu În februarie anul trecut, la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Vama Veche, judeţul Constanţa, poliţiştii de frontieră au efectuat, împreună cu comisari de Mediu şi ai Protecţiei Consumatorilor, controlul unui autocamion cu remorcă, înmatriculat în ţara noastră, constatându-se că erau transportate haine second-hand pentru o societate din România. În mijlocul de transport se aflau peste 15 tone de haine second-hand aflate într-o stare avansată de degradare, acestea fiind catalogate de lucrătorii Gărzii de Mediu Constanţa drept deşeuri periculoase, nefiind permisă intrarea acestora pe teritoriul României.

Iadul hainelor uzate din plastic arse (sursa: Changing Markets Foundation)
Mediu

Iadul hainelor uzate din plastic arse

Iadul hainelor uzate din plastic arse. Din cele aproape 900 de milioane de obiecte de îmbrăcăminte uzate expediate în Kenya în 2021, o treime conţineau plastic, iar calitatea acestora era atât de slabă încât au fost "imediat aruncate sau arse" (VIDEO cu imaginile de coșmar), generând poluare şi riscuri pentru sănătate, a avertizat Fundaţia Changing Markets într-un raport publicat joi. Iadul hainelor uzate din plastic arse Potrivit ONG-ului, aceasta se întâmplă în pofida Convenţiei de la Basel care interzice exportul de deşeuri către ţări care nu dispun de capacităţi adecvate de reprocesare. Din cele 900 de milioane de obiecte de îmbrăcăminte uzate, 150 provin din Uniunea Europeană şi Marea Britanie, majoritatea din donaţii, se arată în raport. Citește și: Medicii montau stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți: percheziții ale IGPR în Braşov, Iaşi şi Neamţ Ancheta se bazează în special pe date vamale şi de import-export, precum şi pe munca de teren desfăşurată de organizaţia non-profit Wildlight şi asociaţia Clean Up Kenya, care au compilat peste 80 de interviuri cu comercianţi kenyeni şi au călătorit în zone cheie. "Acest potop de haine uzate reprezintă în medie 17 articole pe an per kenyan, dintre care opt sunt inutilizabile" deoarece sunt deteriorate, murdare sau neadaptate la clima sau cultura locală, se arată în ancheta numită "Trashion", un neologism format din cuvintele "trash" (gunoi) şi "fashion" (modă). "Efectele poluării solului, apei şi aerului sunt considerabile", conform ONG-ului.

Cea mai reușită expoziție de la Moscova Foto: Twitter
Eveniment

Cea mai reușită expoziție de la Moscova

Cea mai reușită expoziție de la Moscova din acest an pare a fi salonul de sicrie, „Nekropolworld Russia 2022”. Viitorii ocupanți și-au putut face poze cu sicriul favorit, iar organizatorii au avut un concurs de îmbrăcare a răposaților. Fotografiile arată că tinerele fete au putut alege sicriul în care doreau să-l vadă pe alesul inimii lor. Cea mai reușită expoziție de la Moscova Acesta a fost cel de-al 30-lea salon Nekropolworld, dar anul acesta s-a bucurat de o atenție deosebită. „În centrul expoziției sunt sicrie, ca mașinile scumpe de lux: de la cele clasice din lemn până la cele cu strasuri”, scrie Moscow Exchanges. Publicația apreciază că sunt oferte pentru toate vârstele și categoriile sociale. „Pentru cei care cred că înmormântarea ar trebui să fie „elegantă, la modă, în stil tineresc” se oferă o piatră funerară sub forma unui smartphone cu un portret color în stil selfie”, relatează Moscow Exchange. ? The most relevant in modern #Russia exhibition of coffins and funerary paraphernalia was held in #Moscow.And in a week there will be a championship in digging graves? pic.twitter.com/Yf09IlqDrU— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 Unul dintre evenimentele cele mai importante ale expoziției este prezentarea de modă funerară, organizată de Uniunea Creativă a Artiștilor din Rusia. Creatorii de modă recomandă culori mai deschise pentru cei decedați. La eveniment, artiștii Casei de Modă din Moscova a lui Veaceslav Zaițev au prezentat o mini-colecție. You will not believe it, but at the exhibition of coffins in #Moscow they also arranged a competition for dressing the dead, the best slogan for which, apparently, is “Pack your brother”.The country is death. Is this Goida? pic.twitter.com/qlySlSUc3t— Lientjie ? (@news_globally) November 3, 2022 Totodată a fost improvizată și o înmormântare. Președintele Zelenski estima, în octombrie, că circa 65.000 de ruși au fost uciși în Ucraina. Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă

Haine cu studii superioare pentru polițiști (sursa: vivatstudentia.ro)
Investigații

Haine cu studii superioare pentru polițiști

Haine cu studii superioare pentru polițiști. 18 milioane de euro. Atât va cheltui în total Poliția Română pe șepci, berete, pardesie, cămăși și impermeabile pentru ploaie. Cei mai mulți bani, în jur de șase milioane de euro, vor ajunge la două firme în care este asociat și administrator Leonardo Geo Mănescu, șeful Senatului Universității din Craiova. Firmele președintelui Universității din Craiova vor livra impermeabile pentru ploaie, dar și cămăși sau bluze pentru polițiști. Haine cu studii superioare pentru polițiști Poliția Română, sub conducerea inspectorului general Benone Marian Matei, a organizat o licitație împărțită în cinci loturi pentru a achiziționa șepci, berete, pardesie, cămăși și impermeabile pentru ploaie. Deși valoarea contractelor-cadru pentru fiecare lot în parte era de ordinul milioanelor de lei, se pare că licitația nu a fost atât de atractivă pentru agenții economici. Culmea concurenței și coincidenței, Poliția Română a primit doar câte o singură ofertă pentru fiecare lot de produse în parte. Mai mult, președintele Senatului Universității din Craiova a adjudecat două loturi pe două firme diferite. Cămăși pentru polițiști: 126 de lei/bucata Firma Mentor SRL, patronată de Mihaela Mănescu (75%) și Leonardo Geo Mănescu (25%), a câștigat lotul 6 al licitației organizate de Poliția Română. Pentru acest lot, firma familiei Mănescu a semnat un acord-cadru în valoare de 15,126 milioane de lei, echivalentul a peste trei milioane de euro, pentru a livra cămăși și bluze. Acestea fac parte din uniformele de serviciu pentru bărbați și femei. Citește și: În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat. Specialist în furaje cu sinecură la Eximbank Conform acordului cadru, cantitatea minimă pe care o va cumpăra Poliția Română este de 12.000 de bucăți iar cantitatea maximă, de 120.000 de bucăți. Astfel, rezultă că prețul unei cămăși sau bluze va fi de 126 de lei fără TVA. Societatea familiei Mănescu a raportat în anul fiscal 2021 un număr mediu de 108 angajați. Cifra netă de afaceri a acestei firme a fost de peste 42,2 milioane lei și un profit net de peste 2,38 milioane lei. Impermeabile pentru ploaie: 270 de lei bucata Cealaltă firmă a familiei Mănescu, Vladoor Smart SRL, a câștigat și lotul 5, care prevede achiziția de impermeabile pentru ploaie. Valoarea acordului cadru a fost de peste 14,8 milioane de lei, echivalentul a trei milioane de euro. Conform anunțului de licitație, Poliția Română va cumpăra minimum 3.000 de pelerine și, maximum, 55.000. Astfel, Poliția Română va plăti pentru fiecare impermeabil 270 de lei, dacă va comanda întreaga cantitate. Firma Vladoor Smart este deținută integral de Mihaela Mănescu, în timp ce președintele (foto) Senatului Universității din Craiova este doar administratorul societății. Acestă firmă a raportat o cifră de afaceri netă de peste șase milioane de lei și un număr mediu de 41 de angajați. Profitul firmei în anul fiscal 2021 a fost de peste 1,26 milioane lei. Poliția Română plătește 150 de lei pentru fiecare șapcă Lotul pentru șepci în valoare de 18 milioane de lei a fost adjudecat în urma unei licitații cu un singur ofertant de către firma Treximco. Asociații acestei firme sunt Mihaela Murariu (27%), Eliza Pintilie (12,4%), Iuliana Pintilie (12,6%), Grigore Ungurean (24%) și Dragoș Dima (24%). În baza acordului cadru, Poliția Română va comanda minimum 12.000 și maximum 120.000 de șepci. Prețul unei șepci de polițist este de 150 de lei, în cazul în care Poliția Română va comanda întreaga cantitate. Conform datelor fiscale, firma Treximco a raportat în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri netă de peste 8,66 milioane de lei cu un număr mediu de 73 de salariați. Profitul net al firmei a fost de 362.000 de lei. Bereta, cumpărată cu 63 de lei/bucata Pe lângă șepci, Poliția Română a cumpărat și berete pentru agenți de poliție, ofițeri și chestori. Contractul a fost atribuit firmei Gconf Comercial SRL, patronată de un anume Ștefan Lungu. Valoarea acestuia este de 3,465 milioane lei pentru o cantitate maximă de 55.000 de berete. Ceea ce înseamnă un preț mediu de 63 de lei pentru fiecare beretă. Datele financiare ale firmei patronate de Ștefan Lungu arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane de lei cu un număr de mediu de doi angajați. Profitul net a fost de 22.451 lei. Pardesiu de polițist: 560 de lei/bucata Cel mai mare contract atribuit de Poliția Română în cadrul acestei licitații a fost dat firmei Axel Project SRL, patronată de Constantin Giura. De la această firmă se vor achiziționa maxim 60.000 de pardesie în valoare de peste 34,84 milioane lei, echivaentul a șapte milioane de euro. Ceea ce înseamnă că, pentru fiecare pardesiu, Poliția Română va plăti 560 de lei. Deși contractul prevede furnizarea de pardesie, în anunțul de licitație se vorbește de "jachetă bărbați/femei". Firma patronată de Constantin Giura a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 9,31 milioane lei, un număr mediu de 92 de angajați și profit net a fost de peste 68.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră