vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: haga

8 articole
Eveniment

Nicușor Dan, schimb de amabilități cu Donald Trump și o strângere de mână cu președintele american

Nicușor Dan, cordialități cu Donald Trump. Președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri o serie de convorbiri bilaterale și întâlniri informale cu lideri ai statelor membre NATO, în cadrul summitului desfășurat în aceste zile. Președintele României a schimbat câteva amabilități cu președintele Donald Trump cu care a dat mâna. Întâlniri cu premierii Canadei și Noii Zeelande Șeful statului român a purtat discuții scurte cu premierul canadian Mark Carney și cu omologul său din Noua Zeelandă, Christopher Luxon. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Întâlnirile s-au desfășurat în marja lucrărilor summitului și au vizat consolidarea relațiilor bilaterale și colaborarea în domeniul securității globale. Nicușor Dan, cordialități cu Donald Trump În cadrul Summit-ului, președintele Nicușor Dan a schimbat câteva amabilități cu Donald Trump. Cei doi președinți au dat mâna, cordial. Președintele Nicușor Dan a avut scurte discuții în format pull-aside cu mai mulți lideri europeni. Printre aceștia, Friedrich Merz, cancelar federal al Germaniei, Ulf Kristersson, prim-ministrul Suediei, Zoran Milanovic, președintele Croației. Gordana Siljanovska-Davkova, președinta Macedoniei de Nord, Alexander Stubb, președintele Finlandei. Jakov Milatovic, președintele Muntenegrului, Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Greciei Aceste schimburi au vizat teme de interes regional și coordonarea pe probleme de securitate în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Întâlnire bilaterală cu premierul britanic Keir Starmer În cursul dimineții de miercuri, Nicușor Dan a avut o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul britanic Keir Starmer. Președintele român a subliniat, într-o postare pe rețeaua X, importanța relației strategice dintre România și Regatul Unit: „O plăcere să-l întâlnesc pe prim-ministrul @Keir_Starmer pe marginea summitului NATO. Am discutat despre relaţia apropiată dintre România şi Regatul Unit, ca parteneri strategici şi aliaţi. Ne vom continua cooperarea în materie de securitate şi apărare, ca şi coordonarea strânsă în privinţa ameninţărilor hibride şi cibernetice, cu un accent particular pe regiunea Mării Negre.” Urmează o întrevedere cu președintele Cehiei Tot miercuri, președintele României va avea o întâlnire bilaterală cu președintele ceh Petr Pavel, în cadrul aceleiași reuniuni NATO. Discuțiile vor viza aprofundarea cooperării bilaterale și contribuția comună la consolidarea flancului estic al Alianței.

Nicușor Dan, cordialități cu Donald Trump (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Nicușor Dan, între Trump și Rutte (sursa: X/Koninklijk Huis)
Internațional

Nicușor Dan, între Donald Trump și Mark Rutte la fotografia de grup de la Summit-ul de la Haga

Nicușor Dan, între Trump și Rutte. Președintele României, Nicușor Dan, a sosit marți, 24 iunie, în Olanda pentru a participa la Summitul NATO organizat la Haga, ce se desfășoară în perioada 24–25 iunie 2025. Aterizarea a avut loc în jurul orei 17:00 (ora României), pe aeroportul din Amsterdam. Nicușor Dan, între Trump și Rutte Potrivit imaginilor transmise de televiziunile de știri, la scurt timp după sosire, președintele s-a întâlnit cu o delegație de senatori americani, printre care Jeanne Shaheen și Chris Coons. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Întâlnirea cu senatorii americani s-a încheiat puțin după ora 18:00, iar ulterior Nicușor Dan a participat la dineul oficial oferit de Regele Willem-Alexander și Regina Máxima a Țărilor de Jos, alături de ceilalți lideri prezenți la summit. La fotografia de grup a șefilor de stat și de guvern, președintele Nicușor Dan a fost poziționat în spatele fostului președinte american Donald Trump și în apropierea secretarului general NATO. Deși plasarea a fost una vizibilă, nu a existat o interacțiune notabilă între președintele României și Donald Trump. Până la acest moment, Nicușor Dan nu a oferit declarații de presă, precizând că o va face miercuri, la ora 15:00. Mesajul României la summit Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va susține angajamentele privind creșterea graduală a bugetelor pentru Apărare și consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO. În plus, președintele va cere o atenție sporită pentru Flancul Estic și regiunea Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea euroatlantică. România își reafirmă sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și își exprimă solidaritatea cu țările aflate sub presiunea agresiunii ruse, în special Republica Moldova.

Nicușor Dan, la Summitul NATO (Haga) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Nicușor Dan va participa la Summit-ul NATO de la Haga, reuniunea șefilor de stat și de guvern

Nicușor Dan, la Summitul NATO (Haga). Președintele României, Nicușor Dan, va participa marți și miercuri la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, organizată la Haga, în Regatul Țărilor de Jos. Potrivit Administrației Prezidențiale, Summitul reprezintă un moment-cheie pentru reafirmarea solidarității între aliați și consolidarea legăturii transatlantice, considerată fundamentul Alianței Nord-Atlantice. Nicușor Dan, la Summitul NATO (Haga) Administrația Prezidențială subliniază că apartenența la NATO oferă României cele mai solide garanții de securitate din istorie. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Totodată, România se poziționează ca un partener responsabil și activ, cu un rol strategic în stabilitatea regiunii Mării Negre și dincolo de aceasta. Decizii privind investițiile în apărare Summitul va include o reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia vor fi luate decizii importante pentru întărirea capacității de apărare colectivă. Se va discuta despre creșterea investițiilor în apărare, modernizarea infrastructurii și consolidarea rezilienței Alianței. Unul dintre documentele cheie adoptate va fi Declarația Summitului de la Haga. România cere sprijin pentru Flancul Estic și Ucraina În cadrul sesiunii de lucru, președintele României va sublinia importanța apărării colective, pe baza Articolului 5 al Tratatului de la Washington, și va susține creșterea bugetelor pentru Apărare. De asemenea, va solicita o atenție sporită pentru Flancul Estic și pentru regiunea Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea euroatlantică. Președintele va exprima, totodată, sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova, în fața amenințărilor Rusiei.

Trump participă la summitul NATO (Haga) (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Prima confruntarea a lui Trump cu liderii celorlalte țări NATO va avea loc la summit-ul de la Haga

Trump participă la summitul NATO (Haga). Președintele american Donald Trump va fi prezent la summitul NATO organizat în perioada 24–25 iunie la Haga, în Țările de Jos, a confirmat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt. Trump participă la summitul NATO (Haga) Evenimentul reunește liderii celor 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice, într-un context marcat de tensiuni geopolitice și presiuni financiare tot mai mari. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe Încă de la revenirea sa în funcție, Donald Trump a insistat ca statele membre să-și mărească substanțial bugetele de apărare. El a cerut explicit Canadei și țărilor europene să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare, dublu față de pragul minim de 2% stabilit anterior. În 2024, doar o parte dintre acestea atingeau sau depășeau nivelul minim convenit. NATO promite o creștere „ambițioasă” a bugetelor Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că summitul de la Haga va fi marcat de angajamente clare din partea statelor membre privind creșterea bugetelor pentru apărare. Potrivit declarațiilor sale, este așteptată o decizie comună privind o majorare semnificativă a contribuțiilor, în contextul amenințărilor globale și al intensificării rivalităților internaționale.

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse (sursa: Flickr/Ministerie van Buitenlandse Zaken)
Internațional

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Curtea de la Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei. Mai puțin rusul gevorgian și chinezoaica Xue (sursa: icj-cij.org/)
Internațional

Curtea de Justiție de la Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei

Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a cerut miercuri Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina, arată un comunicat al Curții. Potrivit documentului, 13 din cei 15 judecători au fost în favoarea deciziei. S-au opus numai rusul Kirill Gevorgian, vicepreședinte al Curții, și Xue Hanqin, judecător chinez. Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei "Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean", a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga. CIJ mai arată că Rusia trebuie să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară. "Curtea este conştientă de amploarea tragediei umanitare din Ucraina" şi este "profund preocupată de utilizarea forţei ruse, care ridică probleme foarte grave de drept internaţional", a subliniat Joan Donoghue în cursul unei audieri. Zelenski salută decizia CIJ Într-o postare pe Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia CIJ. "Ucraina a obţinut o victorie completă în cazul său contra Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie. CIJ a ordonat să stopeze imediat invazia. Ordinul este constrângător conform dreptului internaţional. Rusia trebuie să se conformeze. Ignorarea ordinului va izola şi mai mult Rusia", a scris Zelenski. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți CIJ s-a exprimat în cadrul unei proceduri de urgenţă iniţiate de Kiev la câteva zile după debutul invaziei ruse. Ucraina cerea Curţii de la Haga să ordone Moscovei încetarea imediată a invaziei, în aşteptarea unui verdict pe fondul conflictului dintre cele două state, verdict până la a cărui pronunţare ar putea trece ani. Rusia a refuzat să se prezinte la audieri Conform cererii Kievului, CIJ - creată în 1946 cu misiunea de a soluţia disputele dintre state - a decis să pronunţe măsuri de urgenţă, zise conservatoare, pentru a ordona Rusiei să suspende imediat operaţiunile militare. În aproape trei săptămâni de conflict, peste trei milioane de persoane s-au refugiat din Ucraina. Kievul mai reclamă că Rusia şi-a justificat ilegal invazia invocând pe nedrept un genocid împotriva rusofonilor din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk. Rusia a refuzat să compară la audierile ţinute de CIJ la 7 şi 8 martie. Însă, într-un document scris, Moscova a respins competenţa Curţii cu privire la cererea Ucrainei. Rusia afirmă că aceasta iese din câmpul de aplicare a Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, pe care Kievul şi-a fundamentat dosarul. "Guvernul Federaţiei Ruse cere respectuos Curţii să se abţină de la a indica măsuri conservatoare şi să retragă cazul de pe rolul său", a transmis Moscova. Deciziile CIJ: obligatorii, dar imposibil de impus Cererea sa a fost respinsă miercuri de CIJ, care a stabilit că deţine competenţă în acest caz, în numele Convenţiei din 1948. Rusia a mai susţinut că nu a compărut în faţa magistraţilor pentru că nu a avut timp suficient pentru a se pregăti şi că invadarea Ucrainei este un act de "legitimă apărare". Hotărârile CIJ sunt constrângătoare şi fără apel, însă Curtea nu are la dispoziţie niciun mijloc de a le face respectate. CIJ îşi fundamentează concluziile în principal pe tratate şi convenţii. Atât Rusia, cât şi Ucraina sunt părţi ale Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

Ucraina, verdict al Curții din Haga (sursa: CIJ)
Internațional

Ucraina, verdict al Curții din Haga

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina. Sursă imagine: Twitter @KremlinRussia_E
Internațional

Putin vizat de Tribunalul Penal Internațional

Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina. Procurorul Karim Khan, de la Tribunalul Penal Internațional (Curtea Penală Internațională) din Haga a anunțat că lansează o investigație privind presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina. Citește și: VIDEO șocante: Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Rușii bombardează centrul Harkovului. Herson este înconjurat Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina Procurorul Karim Khan a pronit investigația pe baza situației din Crimeea și Donbas, iar acum adună dovezi privind acțiunile Rusiei din restul Ucrainei, relatează Ukrinform. „Cer sprijinul statelor membre și comunității internaționale pentru aceste investigații. Voi cere buget adițional, contribuții voluntare și suplimentarea personalului. Misiunea noastră e prea importantă și urgentă ca să fie încetinită din lipsă de mijloace”, a declarat procurorul. Lituania a depus o plângere în care a cerut să fie investigate crimele de război comise de Rusia și Belarus în Ucraina. Citește și: Marile companii petroliere fug din Rusia, cu riscul de a pierde: după BP, și Shell se retrage din toate operaţiunile sale în Rusia „Ceea ce face Putin este crimă și nimic altceva. Sperăm că va fi adus la Haga”, a declarat prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė. Și Ucraina a înaintat o plângere împotriva Rusiei la Tribunalul Penal Internațional pentru invazia sub falsul pretext al „genocidului” populației vorbitoare de limbă rusă. Russia's losses as of March 1, according to Ukraine's Defense Ministry. pic.twitter.com/Z0V7C4FiZt— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 1, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră