marți 01 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gunoi

13 articole
Mediu

Alimente în termen, aruncate după sărbători

Alimente în termen, aruncate după sărbători. Între 20 decembrie 2024 și 8 ianuarie 2025, ieșenii au generat o cantitate semnificativă de deșeuri alimentare. Alimente în termen, aruncate după sărbători În sezonul sărbătorilor din 2023-2024 au fost colectate peste 400 de tone de deșeuri alimentare, față de aproximativ 360 de tone în același interval din 2024-2025 (8%-9% din totalul deșeurilor colectate). Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Deșeurile alimentare sunt direcționate către instalația de tratare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din Țuțora. Aici, o parte dintre acestea sunt transformate în compost, iar restul sunt preluate de reciclatori autorizați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alimente în termen, aruncate după sărbători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș (sursa: Facebook/Salvati Comuna Oarja)
Mediu

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș: grămezi de deșeuri de peste zece metri înălțime, neacoperite, peste care plouă, poluează solul și câmpurile agricole din comuna Oarja. Control de la Mediu "Controlul demarat încă de săptămâna trecută se află în desfășurare. Înțeleg că acolo există o extindere a activității autorizate și controlul vizează verificarea legalității desfășurării activității, verificarea autorizației de mediu, a aspectelor care ne-au fost semnalate prin sesizările transmise, luarea măsurilor care se impun. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier În trecut, această societate a mai fost sancționată de către Garda de Mediu și a fost propusă atunci suspendarea autorizației. Din documentele pe care le-au transmis la acea dată, acum doi ani, reiese că acele măsuri au fost îndeplinite. Acum, sunt în control colegi, atât din cadrul Comisariatului General de la București, cât și din cadrul Comisariatului Județean. Se va verifica pe fond toată activitatea de acolo și în particular aspectele sesizate și dacă se dovedește că orice factor de mediu este afectat, cu siguranță colegii mei vor lua toate măsurile care se impun astfel încât să asigurăm un mediu curat în zonă”, a afirmat șeful Gărzii de Mediu în cadrul emisiunii Puterea Știrilor de la PS News. Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș În 2023, deținătorul unui incinerator achiziționat ca fier vechi de la o rafinărie și al unui punct de lucru în Oarja a încheiat cu ADI București (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în București) un contract pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor menajere din Capitală. Ilegal, fără a avea autorizația necesară și dotările corespunzătoare. Consecințele acestui contract au inclus poluarea și contaminarea perimetrului Oarja și a pânzei freatice, afectând culturile agricole cu substanțe toxice scurse din deșeuri pe parcursul anului. La Oarja, munți de gunoaie îmbibate cu lichide toxice au depășit zece metri înălțime, iar ploile au dus periodic la scurgerea apei contaminate pe câmpurile din jur. Mii de petiții de la cetățeni În zonele din vecinătatea incineratorului Repsan Energy din comuna Oarja, unde se cultivă intensiv cereale, aceste culturi riscă să fie contaminate cu substanțele toxice provenite din deșeuri, putând ajunge ca produse derivate, precum făina, pâinea sau produsele de patiserie, în întreaga țară și să expună consumatorii la boli grave. Mii de petiții de la cetățenii afectați de poluare și contaminare au fost trimise către diverse autorități din Argeș, dar fără răspuns până recent. Miercuri, 23.10.2024, autoritățile de mediu și sanitare au organizat o descindere de amploare la punctul de lucru al Repsan Energy în urma poluării și contaminării cauzate de această "bombă" ecologică din județul Argeș, potrivit Monitorului de București.

Copoul, transformat în groapă de gunoi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copoul, transformat în groapă de gunoi

Copoul, transformat în groapă de gunoi. Primăria Iași nu acționează în fața neregulilor dezvoltatorului imobiliar Cristinel Niculiță, care construiește ansamblul Copou Garden Residence. Copoul, transformat în groapă de gunoi Aceasta este concluzia unui ieșean care a trimis multiple sesizări către municipalitate, denunțând distrugerea mediului de către un agent economic despre care afirmă că încalcă sistematic legea. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Fără un răspuns din partea Primăriei Iași, bărbatul a apelat la Garda de Mediu iar Comisariatul Județean a confirmat plângerile. Și a sancționat compania lui Niculiță cu 85.000 de lei, sumă echivalentă cu prețul a zece metri pătrați dintr-un apartament comercializat de Studio Casa Consult. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Operă de artă, aruncată la gunoi (sursa: lammuseum.nl)
Eveniment

Operă de artă, aruncată la gunoi

Operă de artă, aruncată la gunoi. O operă de artă modernă, care seamănă cu două cutii de bere goale, a fost găsită într-un coş de gunoi dintr-un muzeu olandez, după ce un membru al personajului acestuia a aruncat-o crezând că era vorba despre deşeuri. Operă de artă, aruncată la gunoi Lucrarea, intitulată "All The Good Times We Spent Together", a fost realizată de artistul francez Alexandre Lavet şi seamănă la prima vedere cu două cutii de bere goale, una dintre ele fiind strivită. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol În realitate, este vorba despre două cutii ce au fost pictate meticulos, de mână, în acril. "Mult timp şi multe eforturi au fost necesare pentru a le crea", a transmis muzeul olandez. Însă valoarea lor artistică i-a scăpat unui tehnician, care le-a aruncat la coşul de gunoi atunci când erau expuse într-un ascensor cu pereţi din sticlă. Cutiile, expuse în ascensor Froukje Budding, purtătoarea de cuvânt a Muzeului LAM din Lisse, un oraş din vestul Ţării de Jos, a declarat că cele două creaţii artistice erau adeseori plasate în locuri neobişnuite, de aici şi expunerea lor într-un ascensor. "Am încercat să îi surprindem pe vizitatori de fiecare dată", a explicat ea. Curatoarea Elisah van den Bergh s-a întors în muzeu după o scurtă pauză şi a observat că cele două cutii de bere au dispărut. Ea le-a recuperat dintr-un sac de gunoi chiar înainte ca acesta să fie aruncat la pubelă. "Acum am plasat opera de artă într-un loc mai tradiţional, pe un soclu, pentru ca ea să se poată 'odihni' după această aventură", a precizat Elisah van den Bergh. Tehnicianul, "doar își făcea treaba" Ea a precizat că nu îi poartă "nici un fel de ranchiună" tehnicianului, care tocmai începuse să lucreze pentru acest muzeu. "El doar îşi făcea treaba. Arta noastră îi încurajează pe vizitatori să vadă obiectele din viaţa de zi cu zi sub o lumină diferită", a explicat Sietske van Zanten, directoarea muzeului. "Expunând opere de artă în locuri neaşteptate, amplificăm această experienţă şi menţinem treaz interesul vizitatorilor", a adăugat ea. Din această perspectivă, este puţin probabil ca cele două cutii să rămână mult timp pe soclul lor tradiţional. "Trebuie să ne gândim serios la un loc prudent în care să le plasăm după aceea", a declarat purtătoarea de cuvânt Froukje Budding.

Decizie judecătorească să curețe apartamentul vecinei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Decizie judecătorească să curețe apartamentul vecinei

Decizie judecătorească să curețe apartamentul vecinei. O ieșeancă a cerut permisiunea instanței de a intra în casa unei vecine și a-i face curățenie. Decizie judecătorească să curețe apartamentul vecinei Comportamentul vecinei a transformat viața locatarilor unui bloc din Mircea cel Bătrân într-un adevărat infern. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Ieșeanca a cerut zece zile pentru a curăța apartamentul vecinei. Judecătorii i-au acordat 20 de zile, pentru mai multă siguranță. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vom duce gunoiul numai cu cartela (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Vom duce gunoiul numai cu cartela

Vom duce gunoiul numai cu cartela: în lunile octombrie-decembrie, în municipiul Iași va trebui să fie amplasate primele insule ecologice digitalizate finanțate prin PNRR. Vom duce gunoiul numai cu cartela Până la finalul anului 2025, orașul ar urma să aibă deja 338 de grupuri de câte cinci containere fiecare, la care cetățenii vor avea acces cu cartelă pentru a putea depozita deșeurile. Citește și: Primarul pesedist care-l adula pe Ceaușescu a comis un accident și a fugit de la fața locului Una dintre insulele moderne, cu cartelă, va fi amplasată la blocul "fantomă" din Podul de Piatră. Într-o administrație ideală, cu respectarea tuturor termenelor planificate, un sfert din populația municipiului Iași ar trebui la finalul anului viitor să meargă la gunoi cu cartela care îi va permite să deschidă unul dintre cele cinci containere care vor face parte din insulele ecologice digitalizate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

S5: infrastructura de colectarea gunoiului, înjumătățită (sursa: Facebook/Rareș Hopincă)
Mediu

S5: infrastructura de colectarea gunoiului, înjumătățită

S5: infrastructura de colectarea gunoiului, înjumătățită. Valoarea proiectului privind dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deşeurilor în Sectorul 5 scade de la aproape 291,5 milioane de lei cu TVA la circa 143,4 de milioane de lei cu TVA. S5: infrastructura de colectarea gunoiului, înjumătățită "Se aprobă Studiul de fezabilitate actualizat şi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deşeurilor în Sectorul 5", prevede actul normativ adoptat de Consiliul local al Sectorului 5 cu 20 de voturi "pentru". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În urmă cu câteva zile, aţi trimis de la primărie o adresă către majoritatea cetăţenilor prin care va dădeaţi mari că veţi atrage 700 de milioane de lei fonduri europene. Prin acest proiect (...) scădeţi acest proiect de la 300 de milioane de lei, cât ne-aţi propus, o sumă cu care am fost de acord, am şi votat acest proiect în noiembrie, la 143 de milioane de lei, deci, dintr-o bătaie de deget, printr-o şedinţă de îndată, fără absolut nicio dezbatere, dumneavoastră tăiaţi din cele 700 de milioane de lei cu care va dădeaţi mari 150 de milioane de lei. (...) Deşi aţi înjumătăţit fondurile europene pe care le solicitaţi pentru primăria şi pentru sectorul nostru, majoraţi contribuţia de la bugetul local cu 12 milioane de lei", a spus liderul grupului USR din Consiliul Local Sector 5, Alexandru Dimitriu. Creștere enormă a costurilor publicitare De asemenea, el a atras atenţia asupra creşterii sumei alocate publicităţii la 18 milioane de lei de la circa 4 milioane de lei în forma proiectului din noiembrie 2022. "În ultimele două săptămâni am avut zilnic negocieri cu JASPERS şi cu AM POIM cu privire la fazarea acestui proiect, pentru că POIM se încheie pe 31 decembrie 2023, începe un nou program operaţional, PODD, care va avea timp de implementare șapte ani. Citește și: Cât plătea Dan Diaconescu pentru sex cu minore gemene: 300-400 de lei pe partidă. Fostul jurnalist a fost prins din întâmplare: s-au găsit înregistrări într-un telefon dintr-o speță de furt Am decis împreună cu cei de la JASPERS şi de la MIPE şi AM POIM fazarea proiectului. Asta înseamnă că o parte din cheltuieli vor fi decontate prin POIM anul acesta, o altă parte din cheltuieli vor fi decontate prin PODD, în baza altui proiect depus anul viitor", a afirmat City managerul Sectorului 5, Rareş Hopincă.

Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului (sursa: Facebook/Maria Bilț)
Mediu

Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului

Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului. Primarul comunei arădene Secusigiu a pedepsit un localnic care a abandonat sute de kilograme de deşeuri lângă cimitir, edilul luând gunoiul în saci pe care i-a aruncat peste gardul casei celui vinovat, după ce l-a identificat cu ajutorul imaginilor surprinse de camerele de luat vederi instalate în localitate. Gunoi abandonat, aruncat în curtea săteanului Primarul comunei Secusigiu, Gheorghe Grad, a declarat joi, pentru Agerpres, că a recurs la această măsură din cauză că de multă vreme comuna se confruntă cu problema abandonului de deşeuri pe domeniul public. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Am transmis nenumărate avertismente localnicilor, dar unii au continuat să arunce gunoiul pe domeniul public chiar dacă avem serviciu de ridicare a deşeurilor. De această dată, un localnic a descărcat gunoi dintr-o remorcă lângă cimitirul din Secusigiu, acolo unde periodic suntem nevoiţi să facem curăţenie din această cauză. Bărbatul a fost surprins de un alt localnic, care l-a apostrofat, însă el a ales să ignore şi să lase deşeurile pe domeniul public. Imediat ce am fost anunţaţi de martor, am analizat imaginile surprinse de camerele de supraveghere şi l-am identificat pe localnic. Nora împricinatului reclamă o agresiune Eu personal am dus saci la cimitir, am încărcat sutele de kilograme de deşeuri cu ajutorul unor angajaţi ai Primăriei şi apoi am aruncat sacii peste gardul localnicului care a abandonat gunoiul. Poate că gestul meu i-a luat prin surprindere, dar nu mai putem continua să tolerăm lipsa de respect faţă de mediu şi faţă de semeni", a spus edilul. Primarul a fost însoţit, în momentul în care a aruncat sacii de gunoaie peste gard, de un angajat al Primăriei şi de un poliţist. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Gheorghe Grad a adăugat că localnicul va fi sancţionat în zilele următoare şi cu amendă. "Vom aplica amenda maximă aprobată de Consiliul Local, pentru că vrem să dăm un exemplu. Poate aşa cei care scăpau de gunoi ilegal se vor gândi de două ori înainte să o mai facă", a mai spus primarul din Secusigiu. Maria Bilț, nora celui care a aruncat gunoiul, a postat un video pe Facebook cu episodul și a reclamat o agresiune.

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic (sursa: defapt.ro)
Mediu

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic. Garda Națională de Mediu a primit peste 450 reclamații împotriva depozitului de deșeuri de la Vidra, deținut de compania Eco Sud SA, care a fost amendată de patru ori în cursul anului 2022. Valoarea cumulată a amenzilor a ajuns la suma de 340.000 lei, echivalentul a aproape 70.000 de euro. La solicitarea Defapt.ro, Garda Națională de Mediu a transmis că firma Eco Sud a mai fost amendată pentru neregulile de mediu descoperite la Depozitul Ecologic Mofleni Craiova, Centrul de Management Frățești Giurgiu și Depozitul Central Mavrodin, din Teleorman. Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic Societatea Eco Sud a intrat pe piața gunoaielor în urmă cu 22 de ani. De atunci, a preluat și dezvoltat mai multe gropi de gunoi. Cea mai cunoscută este cea din localitate ilfoveană Vidra, acolo unde este depozitat gunoiul din București. Defapt.ro a dezvăluit recent cum a ajuns depozitul de la Vidra să fie gestionat de firma Eco Sud. Mai mult, compania a câștigat o licitație cu un singur ofertat pentru depozitarea gunoiului din Sectorul 2, deși ANRSC susține că Eco Sud nu mai deține licență pentru depozitarea gunoiului din București. Valoarea contractului atribuit de Asociația de Dezvoltarea Intercomunitară pentru Gestionarea Integrală a Deșeurilor Municipale, reprezentată de edilul Nicușor Dan, depășește suma de 8,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Singura groapă de gunoi a Capitalei, cea de la Vidra, este oficial închisă. Invocând un proces, operatorul gropii încă depozitează gunoi, dar Bucureștiul e în pragul sufocării cu deșeuri Problemele de mediu de la groapa de gunoi Vidra, de la mirosul specific până la scurgerea levigatului, au generat nemulțumirea localnicilor. Dacă în anul 2020 erau depuse "doar" câteva zeci de sesizări la Garda Națională de Mediu, în anul 2022 numărul acestora a depășit 450. Ceea ce înseamnă că, săptămânal, au fost înregistrate câte nouă plângeri. În urma controalelor efectuate de Garda Națională de Mediu în cursul anului 2022, firma Eco Sud a fost amendată de patru ori, cu o sumă cumulată de 340.000 lei. Amenzi de 400.000 de lei în trei ani la Mofleni O altă groapă de gunoi deținută de Eco Sud se află la Mofleni, Craiova. Pentru acest depozit, la nivelul Gărzii Naționale de Mediu (GNM) au fost înregistrate 14 sesizări în perioada 2020 -2022. În aceeași perioadă, în urma controalelor efectuate de comisarii GNM, s-a constat că există neconformități la valorile rezultate pentru apele uzate în urma tratării deșeurilor și a modului de gestionare a acumulărilor de levigat. Garda Națională de Mediu a mai constatat „utilizarea defectuoasă a rampei de descărcare aflată pe celula de exploatare, cât și pe celula declarată închisă. Acoperirea periodică, defectuoasă, cu materiale inerte în vederea preîntâmpinării propagării mirosurilor pestilențiale și suprafața de lucru peste limita admisă.”. Pentru toate aceste neregului de la depozitul ecologic Mofleni, Craiova, firma Eco Sud a fost sancționată de trei ori în anul 2020, cu suma totală de 300.000 lei. O altă amendă, de 100.000 de lei, a fost aplicată în cursul anului 2022. Astfel, în perioada 2020-2022, Eco Sud a fost amendată cu suma totală de 400.000 lei, adică peste 80.000 de euro. Deșeurile vegetale au luat foc la Bacău La solicitarea Defapt.ro, Garda Națională de Mediu a transmis că la Depozitul Județean Bacău al companiei Eco Sud s-au efectuat mai multe controale în perioada 2020-2022. Însă a fost făcută doar o sesizare cu privire la „autoaprinderea deșeurilor vegetale tocate de pe platforma de compostare”. „Nu au fost constatate neconformități care să constitue abateri grave de la prevederile celor 3 autorizații de mediu și 1 autorizație integrată de mediu. Pentru neconformitățile minore au fost stabilite măsuri care au fost realizate la termen. La controlul neplanificat pentru verificarea sesizării telefonice din 2020 s-a constatat că arderea tocăturii de deșeuri vegetale s-a datorat autoaprinderii pe fondul neinformării APM Bacău privind schimbarea modului de operare al acestor deșeuri”, a transmis Garda Națională de Mediu. Amenzi mai mici la Giurgiu și Teleorman Comisarii GNM au mai amendat compania Eco Sud pentru Centrul de Management Frățești Giurgiu cu suma de 100.000 de lei. Altă amendă, de 15.000 de lei, a fost aplicată pentru Depozitul Central Mavrodin, din județul Teleorman. Valoarea cumulată a amenzilor date de Garda Națională de Mediu în perioada 2020 – 2022 firmei Eco Sud pentru cele patru depozite de deșeuri cu probleme grave de mediu a fost de 850.000 lei. Adică în jur de 175.000 de euro. Defapt.ro a solicitat companiei Eco Sud un punct de vedere în legătură cu neregulile constatate și amenzile aplicate de Garda Națională de Mediu, dar reprezentanții societății nu au răspuns.

Bucureștiul se va sufoca în gunoaie (sursa: ecosud.ro)
Mediu

Bucureștiul se va sufoca în gunoaie

Bucureștiul se va sufoca în gunoaie. Groapa de gunoi de la Vidra, unde operatorii de salubritate din București și Ilfov duc gunoaiele, nu mai are licență pentru depozitarea deșeurilor. Totuși, compania Eco Sud, care deține groapa, continuă să transporte acolo gunoaie, pretextând că există pe rolul instanțelor procese de contestare a retragerii licenței. Bucureștiul se va sufoca în gunoaie Bucureștiul se îndreaptă cu pași repezi spre o criză a gunoaielor din cauza faptului că autoritățile locale nu au găsit un teren pentru a construi o nouă groapă de gunoi. Ultima groapă de gunoi a fost construită în urmă cu 24 de ani, atunci când municipalitatea s-a asociat pe o perioadă de 20 de ani cu firma Capitel Invest, deținută de Georgeta Gabrea și Nicolae Caval, pentru proiectarea, construirea și exploatarea depozitului de deșeuri de la Vidra. Primăria Municipiului București (PMB) a concesionat atunci un teren de 24 hectare de la comuna Vidra. Ulterior, PMB a concesionat terenul firmei Capitel Invest, societate care se obliga ca în primi doi ani să perceapă o taxă de depozitare de zece dolari pe tona de gunoi. Apoi, Capitel Invest a cesionat contractul către Capitel Systema Ecologic, care a fost rebotezată sub numele Systema Ecologic. În aprilie 2005, contractul de delegare pentru depozitarea gunoiului din București a fost cesionat firmei Eco Sud. Citește și: Rareș Bogdan despre profilul alegătorului PNL: „Trăiește în orașe mici și în mediul rural și parțial doar în mediul urban mare” Contractul semnat în anul 1999 prevedea ca „în cazul în care, după expirarea perioadei de 20 de ani va mai exista capacitate de depozitare, contractul își va prelungi valabilitatea în mod tacit, din an în an, până la umplerea completă a depozitului”. S-a prelungit primul an, până în iulie 2020. Apoi, Primăria Municipiului București, în ultimele luni de mandat ale primarului Gabriela Firea, a decis să rezelieze defintiv contractul cu depozitul de la Vidra. În acest sens, PMB a trimis adresa 1.078/05.06.2020 către Garda Națională de Mediu prin care notifica rezilierea contractului cu Capitel Invest, respectiv cu Eco Sud. ANRSC: Eco Sud nu mai poate depozita gunoi la Vidra În urma notificării de reziliere emise de către PMB, Garda Națională de Mediu a informat Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). La rândul ei, ANRSC a răspuns că „în forma actuală a Licenței 3683/05.05.2016, societatea Eco Sud SA nu mai are recunoscut prin licență dreptul dreptul de a presta activitatea de depozitare a deșeurilor municipale la depozitul Vidra, începând cu data de 14.07.2020”. Ionel Tescaru, președintele ANRSC, a transmis la solicitarea Defapt.ro că „operatorului Eco Sud S.A. nu îi este recunoscut dreptul de a presta activitatea de depozitare a deșeurilor provenite de pe raza municipiului București la depozitul ecologic Vidra întrucât nu au fost îndeplinite condițiile legale”. Totodată, președintele Ionel Tescaru a menționat că Eco Sud deține o licență prin care i se recunoaște dreptul de a administra depozitul de la Vidra până la data de 23.11.2023 numai pentru depozitarea deșeurilor provenite de pe raza administrativ – teritorială a comunei Jilava. Eco Sud a dat în judecată ANRSC Cu toate acestea, gunoiul colectat din București ajunge în continuare la depozitul de la Vidra. Cum? Compania Eco Sud a solicitat ANRSC să-i permită depozitarea gunoiului din București. ANRSC s-a opus pentru că PMB a reziliat contractul. Însă, decizia ANRSC prin care nu a acordat dreptul de depozitare a gunoiului la Vidra a fost contestată în instanță. Conform ANRSC, procesele deschise de Eco Sud se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, Judecătoria Sector 1 și Curtea de Apel București. Astfel, până la finalizarea proceselor depozitul de la Vidra este deschis pentru gunoiul din Capitală. Între timp, Asociația de Dezvoltarea Intercomunitară pentru Gestionarea Integrală a Deșeurilor Municipale în Municipiul București (ADIGID), condusă de primarul Nicușor Dan, a organizat o licitație pentru „servicii de eliminare prin depozitare a deseurilor reziduale, a deşeurilor stradale, a deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice”. În urma licitației cu un singur ofertant pentru Lotul 2, aferent deșeurilor din Sectorul 2 al Capitalei, contractul a fost atribuit firmei Eco Sud SA. Valoarea contractului câștigat de Eco Sud este de peste 40,67 milioane lei, echivalentul a peste 8,3 milioane de euro. Eco Sud: Depozităm legal gunoi Roxana Manea, directorul executiv al firmei Eco Sud, a declarat că deșeurile din București sunt aduse la depozitul de la Vidra în baza unor contracte rezultate în urma unor licitații publice. Întrebată dacă Eco Sud deține licență valabilă pentru depozitarea deșeurilor din București la Vidra, directorul Roxana Manea a specificat că „în momentul ăsta, având în vedere că se prestează activitatea în baza unor contracte, răspunsul este da. Refuz să cred că nu avem.”. Însă, când i s-a spus că ANRSC susține oficial că Eco Sud nu deține licență, conform răspunsului transmis către Defapt.ro, Roxana Manea a întrebat dacă răspunsul este de dată recentă. După ce a primit un răspuns afirmativ, Manea a precizat că, „atunci, este o problemă la dânșii pe care trebuie să o reglăm. La nivel de București și Ilfov au fost organizate două licitații pentru preluarea deșeurilor, licitații la care noi am participat și pe care le-am câștigat. Atâta timp cât eu preiau deșeuri în baza unor contracte, în baza unor licitații, eu nu cred că este o problemă. Dar undeva, nu știu, cred că e o problemă. Ori au departamente diferite, nu pot să știu ce se întâmplă la ANRSC.”. Directorul executiv al Eco Sud a mai precizat că ANRSC a fost informată cu privire licitații: „Dar singura variantă pe care o mai văd este că dumneavoastră vă răspunde un departament, nouă, altul. Nu pot să vorbesc în numele ANRSC. Ceea ce vă pot spune este că în momentul actual am câștigat două licitații la București și Ilfov”. Primarul Ciucu: Avem un monopol al Eco Sud ADIGID nu a făcut încă publice costurile pe care le va plăti pentru fiecare tonă de gunoi depozitată la Vidra. Însă Consiliul General al Municipiului București a adoptat în iulie 2021 o hotărâre care prevede un tarif de 24,9 euro pe tona de gunoi depozitată la depozitul ecologic Vidra, deținut de Eco Sud. Primarul Nicușor Dan a declarat în decembrie 2022, la semnarea unui proiect de management integrat al deșeurilor în Sectorul 6, că groapa de la Vidra are suficient spațiu pentru a mai prelua deșeuri, însă se înregistrează probleme cu contractul semnat în 1999, fiind deschise proce în instanță. Mai mult, edilul Nicușor Dan susține că hotărârea CGMB privind tariful nu este recunoscută de către Eco Sud. Tot atunci, primarul Sectorului 6, liberalul Ciprian Ciucu, a atras atenţia asupra riscului de intrare în procedură de infringement a Bucureștiului. „Nu mai avem unde să punem gunoiul, despre asta este vorba. Intrăm în infringement, avem un monopol dat de Eco Sud, la nişte costuri foarte, foarte mari”, a precizat primarul Sectorului 6.

Gunoi neselectat, amenzi cu probă video (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Gunoi neselectat, amenzi cu probă video

Gunoi neselectat, amenzi cu probă video. Gradul de colectare selectivă în România este unul scăzut, ajungând până în acest moment la doar 11%, penultimul loc din Uniunea Europeană. Gunoi neselectat, amenzi cu probă video Astfel, tot mai multe oraşe din ţară caută soluţii pentru a-i determina pe cetăţeni să arunce corect deşeurile la punctele de colectare. Un demers s-a făcut şi în Iaşi, unde, începând cu vara anului 2020, Salubris SA a luat hotărârea de a monta camere de monitorizare în punctele gospodăreşti. Citește și: E din ce în ce mai clar că Rusia pregătește o lovitură nucleară pe care vrea să o camufleze în autosabotaj ucrainean. „Dovada”, ridicolă: o poză din Slovenia, fără legătură cu Kievul Evident, pentru a urmări non-stop modul în care ieşenii aruncă deşeurile la pubelele de colectare selectivă. Urmarea: amenzi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Turcia groapa de gunoi pentru deșeurile din UE (sursa: Pixabay)
Internațional

Turcia, "groapa de gunoi" pentru deșeurile din UE

Turcia, "groapa de gunoi" pentru deșeurile din UE. Exporturile de deşeuri din UE către ţările din afara blocului comunitar au ajuns în 2021 la 33 de milioane de tone, o creştere de 77% din 2004, în timp ce importurile de deşeuri din ţări din afara blocului comunitar au urcat cu 11%, ajungând la 19,7 milioane de tone, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Turcia, "groapa de gunoi" pentru deșeurile din UE Turcia a fost anul trecut cea mai mare destinaţie pentru deşeurile exportate din UE, cu un volum de aproximativ 14,7 milioane de tone, de peste trei ori mai mult ca în 2004 şi aproape jumătate din totalul exporturilor de deşeuri. Urmează India (aproape 2,4 milioane de tone), Egipt (1,9 milioane de tone), Elveţia (1,7 milioane de tone), Marea Britanie (1,5 milioane de tone), Norvegia (1,4 milioane de tone), Pakistan (1,3 milioane de tone), Indonezia (1,1 milioane de tone), Statele Unite (0,9 milioane de tone) şi Maroc (0,6 milioane de tone). În ultimii ani, Pakistanul a devenit din ce în ce mai mult o destinaţie importantă pentru deşeurile din UE, volumele crescând de la 0,1 milioane de tone în 2004 la 1,3 milioane de tone în 2021. În contrast, exporturile UE de deşeuri către China au scăzut de la un nivel de vârf de 10,1 milioane de tone în 2009 la 0,4 milioane de tone în 2021, potrivit Agerpres. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat În 2021, exporturile de metale feroase (fier şi oţel) s-au ridicat la 19,5 milioane de tone, reprezentând mai mult de jumătate (59%) din totalul exporturilor de deşeuri ale UE. Aproape două treimi din deșeurile de metale exportate din UE ajung în Turcia Principala destinaţie a fost Turcia, care a primit 13,1 milioane de tone, aproximativ două treimi (67%) din totalul deşeurilor de metale feroase exportate din UE. Mai mult, blocul comunitar a importat 5,5 milioane de tone de deşeuri de metale feroase, aproape o treime (32%) venind din Marea Britanie. Deşi la un nivel mult mai redus, cantităţi considerabile de deşeuri de hârtie au fost exportate din UE. Cele 4,4 milioane de tone exportate au reprezentat 13% din totalul exporturilor de deşeuri ale UE în 2021. Principalele destinaţii au fost India (1,2 milioane de tone sau 26%), Indonezia (0,9 milioane de tone sau 22%) şi Turcia (0,4 milioane de tone sau 10%). În schimb, UE a importat 2,4 milioane de tone de deşeuri de hârtie, cea mai mare cantitate (un milion de tone sau 42%) venind din Marea Britanie.

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal (sursa: Facebook/Robert Negoiță)
Investigații

EXCLUSIV Robert Negoiță știa că este ilegal să dea cadou contractul către Rosal. Ca și Liviu Negoiță, înaintea lui. Istoricul fraudei uriașe

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal. Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, este acuzat de abuz în serviciu pentru că a încheiat nu mai puțin de 54 de acte adiționale la contractul ilegal de salubritate cu compania Rosal, controlată de Silviu Prigoană, fost deputat PDL. Paguba estimată de procurorii anticorupție în acest dosar este de aproximativ 578,5 milioane de lei. Adică în jur de 118 milioane de euro. Dar istoria contractului de salubritate dintre Primăria Sectorului 3 și compania de gunoi a lui Silviu Prigoană se întinde pe o perioadă de aproape două decenii, din 1999 până în 2018. O treime din această perioadă întreaga afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a fost complet ilegală. Timp în care primăria Sectorului 3 a fost condusă de pedelistul Liviu Negoiță, apoi de pesedistul Robert Negoiță. O afacere de partid: Băsescu - Negoiță - Prigoană Controversata afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a început în anul 1999. În acel an, Primăria Municipiului București, condusă de Viorel Lis, a semnat un contract cu compania Rosal, patronată de Silviu Prigoană, pentru a colecta deșeurile municipale. Conducerea Primăriei Capitalei a fost preluată de noul edil, Traian Băsescu, șeful Partidului Democrat Liberal (PDL), în 2000. Ulterior, Consiliul General al Municipiului București a decis să cedeze contractul de salubritate Primăriei Sectorului 3, condusă atunci de Eugen Pleșca de la PSD. Citește și: Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Prejudiciul la contractul cu Rosal, peste 578 de milioane de lei În urma alegerilor din 2004, primăria Sectorului 3 fost câștigată de pedelistul Liviu Negoiță, coleg de partid cu Silviu Prigoană. Ambii, subalterni ai lui Traian Băsescu pe linie de partid. La scurt timp după câștigarea alegerilor, pe 20 octombrie 2004, s-a semnat un nou act adițional între PMB, condusă de primarul Traian Băsescu, Primăria Sector 3 și Rosal prin care s-a prelungit contractul cu cinci ani. Practic, o afacere între cei trei colegi de partid. Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitoriarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), actuala Autoritate Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), a verificat în anul 2008 contractul de salubritate încheiat între Primăria Sectorului 3 și Rosal. În raportul de control se menționa că Primăria Sectorului 3, respectiv primarul pedelist Liviu Negoiță, avea obligația "de a nu mai prelungi contractul încheiat în 1999 peste termenul de valabilitate de 5 ani stipulat în contract". Totodată, la momentul intrării în vigoare a OUG nr. 34/2006, primăria era obligată să deruleze contractul până la sfârșitul anului 2006, dar cu condiția să organizeze în paralel o licitație. "Prelungirea automată a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare pentru Sectorul 3 favorizează, în mod nejustificat, operatorul ce a încheiat contractul nr. 5066/09.11.1999. O astfel de măsură încalcă prevederile art. 9 din Legea concurentei, constituind o intervenţie a administraţiei publice locale prin care se blochează în mod nejustificat accesul pe piaţă pentru alţi operatori", se mai menționa în raport. Pedelistul Liviu Negoiță a condus Primăria Sectorului 3 în perioada 2004 - 2012. Astfel, timp de opt ani, o parte din gunoiul Sectorului 3 a fost decontat ilegal către firma lui Silviu Prigoană. DNA: Prelungirea nelegală a contractului de salubritate Pesedistul Robert Negoiță a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Sectorului 3 în anul 2012. O dată cu funcția de primar, Negoiță a preluat pe "persoană fizică" și afacerea cu deșeuri municipale. Pe 20 noiembrie 2013, după ce a întocmit și semnat mai multe documentele aferente acestui contract, Robert Negoiță le-ar fi prezentat membrilor Consiliului Local al Sectorului 3 regularitatea operațiunii propuse spre votare. "Sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani", se menționează în comunicatul DNA. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că primarul Robert Negoiță a păstorit această afacere ilegală timp de șase ani. Până în septembrie 2018, atunci când Consiliul Concurenței a reușit să anuleze contractul ilegal în instanță. Robert Negoiță încearcă să mute responsabilitatea la predecesorul său, Liviu Negoiță. "Concret, în momentul de față, acuzația care se aduce este că a fost prelungit contractul de salubritate ce era în vigoare din anul 1999, dosarul făcând referire la intervalul 2000-2018", a scris actualul edil pe Facebook. Și gunoiul lui Prigoană de la Ploiești e anchetat "Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local", menționează DNA. Mai mult, primarul Robert Negoiță și viceprimarul Elena Petrescu, de la ALDE, au decis să șteargă datoriile pe care Rosal le avea către Primăria Sectorului în baza unei delegări nelegale. Dar acesta nu este primul dosar de corupție în care este implicată compania de gunoi a lui Silviu Prigoană. Anul trecut, procurorii anticorupție au cerut de la Primăria Ploiești, dar și companiei Rosal mai multe documente legate de contractul de salubritate din orașul prahovean. De exemplu, DNA a solicitat documente despre procedura de achiziție din 2017 și un contract încheiat în anul 2018 de Primăria Ploiești cu compania Rosal.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră