luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

grup

20 articole
Internațional

SUA și UE au anunţat crearea unui grup de lucru care va avea ca obiectiv reducerea dependenţei Europei de gazul din Rusia

Europa vrea să se rupă de dependența de gazul rusesc. Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat vineri crearea unui grup de lucru care va avea ca obiectiv reducerea dependenţei Europei de resursele energetice fosile din Rusia, din cauza războiului dus de Moscova în Ucraina, relatează Agerpres. Europa vrea să se rupă de dependența de gazul rusesc SUA vor lucra să furnizeze Uniunii Europene 15 miliarde de metri cubi suplimentare de gaz natural lichefiat (GPL) în acest an, în cadrul acestei iniţiative anunţate de preşedintele american Joe Biden şi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform unui comunicat. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Cele două părţi urmăresc să crească livrările până la 50 de miliarde de metri cubi pe an pe parcurs. Liderul de la Casa Albă, în vizită în Europa, a precizat într-un comunicat că SUA vor furniza mai mult gaz natural lichefiat Uniunii Europene pentru a o ajuta să îşi reducă dependenţa de resursele de gaz din Rusia. "Astăzi am convenit asupra unei strategii comune cu aceste obiectiv, accelerându-ne în acelaşi timp progresele spre un viitor energetic curat şi sigur", a subliniat Biden, potrivit Reuters. "Iniţiativa se concentrează pe două chestiuni centrale. Una este de a ajuta Europa să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc cât mai repede posibil. Iar a doua este de a reduce cererea generală de gaz a Europei", a spus el. Într-o conferinţă de presă comună la Bruxelles cu Biden, Von der Leyen a spus că angajamentul SUA de a livra mai mult gaz natural lichefiat este un pas important spre reducerea dependenţei UE de gazul rusesc. "Vrem să reducem şi apoi să scăpăm de această dependenţă de combustibilii fosili din Rusia. Acest lucru poate fi obţinut numai prin livrări suplimentare de gaz, inclusiv livrări de GPL", a afirmat şefa CE. "Noi, europenii, vrem să ne îndepărtăm de Rusia şi să ne îndreptăm spre furnizori în care avem încredere, care ne sunt prieteni şi pe care te poţi baza", a declarat ea. Miliarde de metrii cubi de gaze lichefiate din SUA "Prin urmare, angajamentul SUA de a oferi Uniunii Europene cel puţin 15 miliarde de metri cubi suplimentare de GPL în acest an este un mare pas în această direcţie, pentru că va înlocui gaz natural lichefiat pe care îl primim în prezent din Rusia", a adăugat şefa CE. "Privind înainte, SUA şi UE vor garanta o cerere şi o ofertă stabile pentru încă cel puţin 50 de miliarde de metri cubi de GPL american până în 2030", a subliniat Von der Leyen, explicând că acest lucru va înlocui o treime din livrările actuale de gaz rusesc spre UE. "Trebuie să ne asigurăm livrările nu doar pentru iarna următoare, ci şi pentru anii care vin. Parteneriatul nostru urmăreşte să ne sprijine în contextul acestui război", a adăugat ea. Numai aproximativ 10% din nevoile de gaz ale UE sunt acoperite din producţia internă, Rusia asigurând circa 41% din restul nevoilor blocului comunitar.

SUA și UE au anunţat crearea unui grup de lucru care va avea ca obiectiv reducerea dependenţei Europei de gazul din Rusia
România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră
Eveniment

România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră

Grup de luptă NATO în România. Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat joi patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit AFP, Reuters şi dpa. Grup de luptă NATO în România "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Cele patru grupuri de luptă aprobate de NATO vor deveni complet funcţionale "într-un orizont relativ scurt de timp", cel din România fiind "cel mai avansat", a declarat, joi, pentru Agerpres, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România "Sunt deja într-o fază iniţială de operaţionalizare şi într-un orizont relativ scurt de timp vor deveni complet funcţionale. Astfel, vom avea opt grupuri de luptă pe Flancul estic, patru deja existente în zona baltică şi în Polonia, plus cele patru din regiunea noastră - asta, dacă vreţi, este o decizie pentru termenul foarte apropiat", a spus oficialul. La summit-ul de la Madrid, decizii pe termen lung În ceea ce priveşte o prezenţă militară permanentă pe Flancul estic, Mircea Geoană a vorbit despre decizia NATO de joi de însărcinare a comandanţilor militari ai NATO "pentru a le prezenta opţiuni pentru o prezenţă militară mai robustă, de natură permanentă şi sustenabilă pe Flancul estic, urmând ca, pe baza acestui aviz militar, liderii NATO să aprobe la Summitul de la Madrid decizii pentru termen mediu şi lung". El a amintit că există deja activate Planurile de apărare pentru ţările de pe Flancul estic, inclusiv pentru România sau Turcia. "Astăzi avem 40.000 de trupe aliate sub comanda militarilor NATO, ca urmare a activării acestor planuri, şi de asemenea, pe termen mediu şi lung, vom lua decizii cu privire la sistemele de apărare antirachetă, apărare cibernetică, în general o altă calitate şi o altă profunzime a prezenţei NATO pe Flancul estic". Grupul din România, cel mai avansat Despre operaţionalizarea grupurilor de luptă, secretarul general adjunct al NATO a apreciat că "este mai degrabă o chestiune tehnică la ora aceasta". "Se cunoaşte componenţa acestui grup de luptă, a compoziţiei sale cu privire la naţiunile care au anunţat participarea, câteva dintre ele au reconfirmat astăzi, evident, Franţa, ţara-cadru, dar şi Olanda şi alte ţări şi-au anunţat intenţia de a participa la grupul nostru. Deci, anticipez o perioadă relativ scurtă de timp şi sunt convins că şi comandanţii militari români, care sunt foarte respectaţi la NATO, vor contribui la un calendar foarte scurt. Aş spune că grupul de luptă din România este cel mai avansat din cele patru decise şi înfiinţate de liderii noştri", a adăugat el.

Klaus Iohannis: "NATO a aprobat grupul de luptă în România"
Politică

Klaus Iohannis: "NATO a aprobat grupul de luptă în România"

NATO a aprobat grupul de luptă în România. Președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO a aprobat grupul de luptă în România, dar că va insista pentru o consolidare și mai puternică a flancului estic. Șeful statului spune că românii nu trebuie să se teamă. "România nu este în pericol", potrivit G4Media. NATO a aprobat grupul de luptă în România „Vom discuta măsurile pe care vrem să le luăm și planurile pe care le avem. Dorim să dovedim că suntem uniți și în NATO și în relația transatlantică. Vrem să discutăm cum putem să ajutăm în continuare Ucraina. Este vorba în primul rând despre ajutor umanitar, în Ucraina și pentru cei care trebuie să părăsească Ucraina, cei care fug de război. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Vrem să discutăm și lucruri extraordinar de importante, precum consolidarea flancului estic. Avem deja o veste foarte bună, deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România, acel grup pe care l-am solicita, în care Franța va fi națiune cadru. Sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja” ”Românii pot sta liniștiți, România este în siguranță, este apărată de cea mai mare alianță, dar nici îngrijorările legate de Moldova nu au o justificare, nu există niciun fel de date, în afară de speculații în media, că Moldova ar fi ținta vreunui atac sau ar fi planificată o acțiune care privește Moldova. Niciun român nu trebuie să se teamă. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu e în pericol", a declarat Klaus Iohannis.

NATO își întărește prezența în România cu un grup de luptă, trupe cu statut permanent
Eveniment

NATO își întărește prezența în România cu un grup de luptă, trupe cu statut permanent

NATO trimite trupe permanente în România. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat miercuri în avanpremiera summit-ului NATO, că alianța nord-atlantică va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. NATO trimite trupe permanente în România În cazul României, a fost agreată în urmă cu o lună crearea unui grup de luptă, condus de Franța. Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari și au rolul de a ajuta statele-gazdă să își pregătească defensiva. Un grup de luptă reprezintă o prezență solidă, cvasi-permanentă a NATO. În acest moment, singurele state est-europene care beneficiază de prezența unor grupuri tactice de luptă multinaţionale NATO sunt Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Prezența unui grup de luptă pe teritoriul țării-gazdă nu este condiționată în timp, spre deosebire de prezența trupelor aflate în țara respectivă pe bază de rotație. Declarații ale lui Stoltenberg "Vom discuta rolul Chinei în această criză. Beijing a furnizat susținere politică Rusiei, aliații sunt îngrijorați că Beijingul ar putea furniza ajutor militar Rusiei. Vom cere Belarus să nu mai suțină războiul Rusiei. Nu putem lua pacea drept garantată, așa că aliații NATO trebuie să crească investițiile militare. Putin trebui să încheie acest război și să se angajeze în diplomație reală. Aliații NATO au răspuns la criză cu o susținere puternică pentru Ucraina și impunerea de costuri fără precedent pentru Rusia. Mă aștept ca liderii NATO să majoreze semnificativ prezența în țările din Est cu trupe pe uscat, pe mare și în spațiul aerian. La summit-ul de joi, vom discuta despre susținere pentru Georgia și Bosnia-Herțegovina. O eventuală utilizare a armelor chimice de către Rusia va avea consecințe majore. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Mă aștept ca liderii NATO să discute despre întărirea susținerii pentru Ucraina. Aderarea Ucrainei la NATO nu este pe agendă. Trebuie să facem tot posibilul ca războiul să nu escaladeze dincolo de granițele Ucrainei. Rusia nu poate câștiga un război nuclear. Retorica nucleară contrazice flagrant acordurile internaționale pe care Rusia le-a semnat. Am furnizat Ucrainei echipamente de protecție împotriva armelor chimice și biologice, aliații vor discuta mâine cum să majoreze această susținere. Rusia a mai folosit agenți chimici împotriva unor oponenți ai regimului în Anglia, dar și în Siria. NATO are planuri deja pentru a-și proteja populația în cazul oricărui tip de atac și amenințare."

Fată de 14 ani, implicată în activități de videochat. "Patroana", în vârstă de 19 ani, acuzată de acte sexuale cu un minor
Eveniment

Fată de 14 ani, implicată în activități de videochat. "Patroana", în vârstă de 19 ani, acuzată de acte sexuale cu un minor

Minoră de 14 ani, videochat-grup. O elevă de nici 15 ani a plecat de acasă în 2020, fiind apoi racolată de o tânără de 19 ani, pentru videochat. Minoră de 14 ani, videochat-grup Au început cu partide în trei, cu iubitul tinerei. Ulterior, în scenă au mai apărut două fete: s-a trecut la jocuri erotice tot mai avansate între ele, fetele împărţind banii. Totul s-a terminat când tatăl minorei a văzut înregistrări cu fiica sa: i-au fost trimise de rude plecate în Italia, din România, imaginile live nefiind disponibile. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat Culmea: după începerea anchetei şi audierea minorei, care împlinise între timp 15 ani, s-a întors la gazdă şi au luat-o de la capăt. Femeia de 19 ani a fost condamnată pentru pornografie infantilă şi act sexual cu minor: penetrare cu vibratorul şi degetul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră