sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: granite

5 articole
Internațional

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre. Politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite "de o manieră satisfăcătoare", a afirmat marţi prim-ministrul francez Michel Barnier în timpul discursului său de politică generală, anunţând o înăsprire a măsurilor asupra migraţiei, după modelul altor ţări europene. Înăsprirea măsurilor privind migrația Pentru a remedia acest lucru, el intenţionează să pună în aplicare un "tratament mai eficace" al cererilor de azil sau să faciliteze "prelungirea excepţională a reţinerii de cetăţeni străini în situaţie ilegală, pentru a pune mai bine în practică Obligaţia de a părăsi teritoriul francez (OQTF)". Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Barnier nu exclude nici reducerea numărului de vize eliberate pentru imigranţii din ţări care au reticenţe în a-şi reprimi cetăţenii. "Vrem să ne controlăm mai bine frontierele", a adăugat şeful guvernului francez, îndemnând la punerea în aplicare "fără întârziere" a Pactului european asupra migraţiei şi dreptului de azil adoptat în luna mai, menit să întărească lupta împotriva imigraţiei ilegale în Uniunea Europeană. Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre De asemenea, a atenţionat Barnier, "Franţa va continua, cât timp va fi necesar, acţiunile pentru restabilirea controalelor la propriile sale frontiere", după cum prevăd unele derogări la reglementările europene şi cum a făcut şi Germania la mijlocul lui septembrie. "Trebuie să fim nemiloşi cu traficanţii ce exploatează sărăcia şi disperarea cu preţul vieţii a mii de migranţi în Mediterana sau în Canalul Mânecii", unde naufragiile criminale s-au înmulţit în ultimii ani, a adăugat premierul francez. O altă înăsprire prevede ca guvernul francez "să nu-şi interzică să condiţioneze mai mult eliberarea de vize de obţinerea unor permise consulare necesare pentru expulzările la frontieră" către ţările lor de origine a persoanelor care se află sub incidenţa unei OQTF. Acorduri bilaterale Barnier a evocat de asemenea posibilitatea de a negocia "cu ţările vizate de acorduri bilaterale încheiate de multă vreme atunci când acestea nu corespund realităţilor de astăzi". Aceste declaraţii se fac ecoul celor ale ministrului francez de interne Bruno Retailleau, care s-a declarat favorabil ideii ca Franţa să revină asupra unor acorduri încheiate cu Algeria şi care facilitau venirea de cetăţeni algerieni. Abia numit în funcţie, ministrul de interne, provenit la fel ca Barnier din partidul de dreapta Republicanii, a generat mai multe polemici până în rândurile guvernului după ce afirmase că "imigraţia nu este un noroc" şi îşi exprimase regretul că nu poate organiza un referendum asupra acestui subiect în Franţa. Fie că este vorba de a restabili controalele la frontiere, de a construi tabere sau de expulzări în creştere, numeroase alte ţări europene şi-au înmulţit în ultimele luni măsurile pentru a frâna imigraţia şi a restrânge dreptul de azil, aliniindu-se poziţiilor mişcărilor de extremă dreapta care câştigă tot mai mult teren în alegeri.

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre (sursa: Facebook/Ville de Mâcon)
Germania restabilește controalele la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Germania restabilește controalele la frontierele terestre

Germania restabilește controalele la frontierele terestre. Germania a restabilit luni, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală, dar cu riscul unui efect de domino şi al unor noi tensiuni cu restul Uniunii Europene. Germania restabilește controalele la frontierele terestre De luni, controale de poliţie mobile şi staţionare vor fi în vigoare la graniţele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, pe lângă cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în spaţiul Schengen, dar în cazul unor ameninţări la adresa ordinii sau securităţii publice, ele pot fi introduse pe o perioada de şase luni, cu o prelungire totală care nu depăşeşte doi ani. Măsura aplicată de luni îi îngrijorează pe primarii din regiunile de frontieră, precum oraşele Kehl şi Strasbourg, legate de o parte şi de alta a Rinului prin ''Podul Europei''. Primarii au cerut ca aceste controale ''să nu împiedice şi să nu restrângă mobilitatea, coabitarea şi viaţa'' locuitorilor. Acţionând pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua oraşe, poliţia germană a promis ''controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii'', potrivit lui Daniel Rosin, un purtător de cuvânt. ''Nu vrem să perturbăm traficul de cele două părţi'', a spus el. În extremitatea estică a ţării, pe axa rutieră care leagă Germania de Polonia, un mic grup de manifestanţi afişa, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, pancarte pe care scria ''Viitorul nu este închiderea'' sau ''Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise''. Atacurile islamiste Comisia Europeană a reamintit că măsuri de acest fel ''trebuie să rămână strict excepţionale'', şi a pledat ca ele să fie ''proporţionale''. Berlinul a invocat necesitatea ''protejării securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere''. În ultimele săptămâni, Germania a fost lovită de o serie de atacuri islamiste comise de străini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cuţitul la Solingen, comis de un sirian şi revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic. De atunci, guvernul cancelarului Olaf Scholz a înăsprit măsurile împotriva imigraţiei ilegale, într-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternică a extremei drepte în scrutinele regionale din Turingia şi Saxonia la începutul lui septembrie. Un al treilea scrutin va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni în landul Brandenburg, de frontieră cu Polonia. Germania a dus ani de zile o politică de azil deschisă, primind peste un milion de refugiaţi, mai ales sirieni, în 2015-2016, şi peste un milion de ucraineni după declanşarea invaziei ruse în 2022. Presiunea politicii interne Dar, sub presiunea politicii interne, Berlinul dă acum înapoi. ''Nicio ţară din lume nu poate primi nelimitat refugiaţi'', a justificat ministrul de interne Nancy Faeser, chiar dacă numărul total al cererilor de azil în primele opt luni (160.000) a scăzut cu 21,7% pe un an. ''@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit în club!'', a lansat pe reţeaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, principalul promotor de mai mulţi ani în UE al unei linii dure faţă de migranţi. În Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restricţii drastice în materie de azil. Coaliţia la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, vrea să înceapă astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene în materie. În Austria, ministrul de interne a prevenit deja că ţara sa ''nu va accepta persoanele respinse de Germania''. Grecia, ţară aflată în prima linie a migraţiei, a apreciat că ''răspunsul nu poate fi desfiinţarea unilaterală a Schengen şi pasarea mingii către ţările care au frontiere cu exteriorul UE''. La rândul său, Varşovia a vorbit despre o măsură ''inacceptabilă''. Şi lucrătorii transfrontalieri se tem de obstacolele în calea liberei treceri. SSW, partidul minorităţii daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o măsură ''de acţionism pur'', cu efecte dezastruoase pentru cei în jur de 12.800 de lucrători care trec în fiecare zi frontiera.

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația. Intenţia guvernului de la Berlin de a extinde controalele frontaliere probabil nu vor avea ca rezultat o scădere vizibilă a numărului de solicitanţi de azil, a declarat duminică expertul în problema migraţiei Gerald Knaus. Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația ''Orice persoană care crede că aceste controale la frontiere vor conduce la o reducere a migraţiei ilegale are o aşteptare care este irealizabilă'', a spus Gerald Knaus într-un interviu pentru postul de radio Deutschlandfunk. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Germania este membră a spaţiului Schengen, ceea face ca aproximativ 420 de milioane de persoane din 29 de ţări să poată călători liber fără a întâmpina controale la graniţele interne. Autorităţile germane au introdus deja controale la graniţele cu mai multe ţări, printre care Polonia, iar luni aceste măsuri vor fi extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca. "Încetarea" Schengen Knaus a afirmat că numeroase ţări din Uniunea Europeană, printre care Franţa şi Austria, au avut controale frontaliere timp de mai mulţi ani, dar acest lucru ''nu a redus deloc numărul cererilor de azil''. De asemenea, expertul german a estimat că aceste controale la graniţe nu sunt un mijloc de a împiedica terorismul islamist, întrucât mulţi dintre autori doar s-au radicalizat în Germania. ''Dacă ideea este de a stopa într-adevăr migraţia ilegală la frontierele germane, atunci acest lucru poate fi făcut permanent numai prin încetarea Schengen. Pentru asta, ai avea de asemenea nevoie de garduri la frontiera verde'', a spus el. Potrivit regulilor UE privind migraţia, cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, atac direct la primirea României în Schengen Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Cancelarul Austriei, atac la primirea României Schengen

După ministrul de Interne, Gerhard Karner, și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a lansat un atac direct la primirea României în Schengen. Nehammer se află azi în vizită în Croatia, de asemenea stat candidat pentru intrarea în spațiul Schengen. Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegalr, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus Nehammer înaintea unei vizite în Croația. Această remarcă a fost făcută și de ministrul de Interne Gerhard Karner, la 18 noiembrie: „Poliția a preluat deja 100.000 de migranți în Austria în acest an. Dintre acești 100.000, 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară a UE, deși au trecut prin mai multe țări terțe sigure. Extinderea unui sistem defect nu poate funcționa. Poziția mea de ministru de interne este clară: nu pot accepta desființarea controalelor la frontieră”. Daher "gibt es hier von mir als Innenminister, verantwortlich für die Sicherheit, ein klares Nein", erklärte Gerhard Karner (ÖVP) zur Schengen-Erweiterung im Ö1-"Mittagsjournal". https://t.co/jz1T0yWcll— Kleine Zeitung (@kleinezeitung) November 18, 2022 Cancelarul austria a sugerat că s-ar putea vota separat pentru primirea Croației în Schengen. „Din Croația abia simțim presiunea migrației către nord. Deoarece Croația îndeplinește protecția frontierei într-o manieră exemplară, nu văd nicio problemă acolo. Țările sunt votate individual”, a spus el, potrivit Kleine Zeitung. Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România. Votul decisiv ar trebui să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie și este necesară unanimitatea. Citește și: Putin muncește: a inaugurat o statuie a lui Fidel Castro împreună cu președintele cubanez, ocazie cu care cei doi au înjurat SUA Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat joi, în emisiunea Audiență Națională, la DigiFM, că România are cele mai mari șase de până acum să fie acceptată în spațiul Schengen, în luna decembrie. Totuși, dacă acest lucru nu se va întâmpla, procedura ar fi reluată de la început, iar perioada de așteptare ar fi de cel puțin doi ani. „Ar fi o problemă de funcționalitate a Europei” spune europarlamentarul.

Bode: granițele sunt sigure Foto: Facebook Lucian Bode
Eveniment

Bode: granițele sunt sigure

Ministrul de Interne Lucian Bode a dat asigurări că granițele României sunt sigure. Într-un interviu pentru B1TV, acordat lui Dan Bucura, el a spus că, în cazul în care Rusia atacă Ucraina, țara noastră se va confrunta cu un mare flux de refugiați. Bode: granițele sunt sigure „Vreau să îi asigur pe toți românii că granițele noastre sunt sigure, că beneficiem de acest statut de țară membră NATO cu toate garanțiile de securitate și că un eventual conflict în Ucraina categoric ne va afecta”, a susținut ministrul de Interne. Însă presa a relatat anul trecut și-n 2020 că avioanele contrabandiștilor ucraineni își debarcau țigările în Suceava fără să fie oprite de autorități. Ele au fost capturate ulterior de autoritățile din Ucraina și Republica Moldova. Însă, potrivit unui raport recent al autorităților ucrainene, flota aeriană a contrabandiștilor era mult mai dezvoltată. Grănicerii ucraineni au găsit și reținut 8 obiecte de zbor numai pe raza de competență teritorială a Direcției de Grăniceri Cernăuți din care trei avioane AN-2. „Odată cu acestea „au mai fost sechestrate produse din tutun, radiouri, dispozitive de vedere pe timp de noapte, accesorii pentru computer, navigație UAV (folosite în general pentru drone) și teleccomenzi”. Pe lângă cele trei AN-2 descoperite de grănicerii ucraineni pe raza regiunii Cernăuți au fost identificate și 1 avion Picas, 2 aeroshootere (aeronavă ușoară, care constă din două module – un cărucior prevăzut cu motor, scaune și sistem de control și o singură „aripă” asemănătoare cu o parașută) și 2 vehicule aeriene fără pilot”, scrie Obiectiv de Suceava. Pregătiri pentru sute de mii de refugiați Bode a mai vorbit, la postul B1, despre fluxul mare de emigranți care ar putea sosi în România. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe el „Spre exemplu, știm că Polonia se pregătește pentru a prelua un milion de migranți. Este România pregătită să preia sute de mii de refugiați într-un aflux necontrolat? Chiar astăzi după-amiază am terminat planul de acțiune privind managementul unui flux masiv de refugiați pe teritoriul României. Am luat în lucru mai multe ipoteze. Am analizat în etape cum intervenim, în primul rând, în județele din nord, respectiv din est, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Tulcea. Suntem în acest moment în analiză să vedem câte tabere pentru refugiați putem să montăm într-un timp relativ scurt, vorbesc de ore, maxim 10, 12, 24 de ore. Analizăm toate capacitățile de cazare existente pe județele de graniță, dar în același timp discutăm în etapa a doua de județele din vecinătatea județelor de graniță și în etapa a treia de toată țara”, a declarat ministrul Afacerilor Interne.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră