duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: gheorghita vlad

6 articole
Investigații

EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați

Generalul Gheorghiță Vlad a descoperit, imediat ce a fost numit șef al Statului Major al Apărării, că are 300.000 de lei într-un cont nedeclarat anterior. Cont de 300.000 de lei în 2022 În 2022, generalul Gheorghiță Vlad era locțiitor al șefului Statului Major al Apărării (SMAp).  Potrivit declarației de avere depuse în acel an, avea un salariu anual de aproape 156.000 de lei, iar soția lui - unul de puțin peste 100.000 de lei. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Într-un cont bancar deschis în anul 2000, generalul Vlad deținea 300.000 de lei. În declarația de avere din 2022, generalul Gheorghiță Vlad avea un singur cont, de 300.000 de lei (sursa: integritate.eu) 2023: contul crește la 400.000 de lei Potrivit declarației de avere depuse în 2023, salariul anual al locțiitorului șefului SMAp a crescut cu 20.000 de lei: de la aproape 156.000 de lei, la aproape 176.000 de lei. Și salariul anual al soției a crescut, dar numai cu 10.000 de lei. Ceva mai mult a crescut suma din contul deschis în anul 2000: de la 300.000 de lei, la 400.000 de lei. În declarația de avere din 2023, generalul Gheorghiță Vlad și-a mărit suma din cont până la 400.000 de lei (sursa: integritate.eu) Așadar, economii de 100.000 de lei într-un an din venituri totale ale soților Vlad de 286.000 de lei. Nimic anormal: dacă cei doi au pus la bancă 100.000 de lei din venitul comun de 286.000 de lei, au rămas cu venituri de 186.000 de lei, adică 15.500 de lei lunar, suficient pentru nevoile unei familii cu un singur copil. Venitul anual al soților Vlad: 307.000 de lei În declarația de avere din 2024, însă, au apărut creșteri masive de economii. Astfel, salariul generalului Vlad, devenit în noiembrie 2023 șef al Statului Major al Apărării, a crescut la 197.000 de lei, cu 21.000 de lei mai mult decât în anul anterior. Salariul soției a rămas același din anul anterior: 110.000 de lei. Așadar, în 2023 (an ale cărui venituri au fost declarate în 2024), soții Vlad au avut venituri cumulate de 307.000 de lei. 2024: apare un cont nou cu 330.000 de lei Dar, în același an 2023, generalului Gheorghiță Vlad i-a apărut încă un cont bancar, menționat în declarația de avere depusă în 2024. Un cont deschis în anul 2000, dar niciodată menționat anterior, în care se află 330.000 de lei. În declarația de avere din 2024, generalului Gheorghiță Vlad i-a mai apărut un cont, de 330.000 de lei. Cel menționat anterior, de 400.000 de lei, a rămas neatins (sursa: integritate.eu) Să recapitulăm: în 2023, soții Vlad au câștigat, împreună, 307.000 de lei, dar au pus deoparte 330.000 de lei. Și, asta, în condițiile în care vechiul cont bancar, de 400.000 de lei, a rămas intact. De unde sunt banii? Cum poat fi explicat acest miracol financiar? În linii mari, în două feluri: fie generalul Vlad avea banii de ceva vreme în acel cont dar a preferat să nu-i declare, fie banii au apărut peste noapte din surse fără legătură cu veniturile legitime din salarii ale soților Vlad. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Vlad pare că lasă să se înțeleagă că ar fi vorba de prima variantă. Nedeclararea unor sume de bani de-a lungul mai multor ani este o încălcare a legii iar Agenția Națională de Integritate este obligată să deschidă un dosar de cercetare a averii generalului Gheorghiță Vlad. MApN: „Venituri legale acumulate în timp” „Declarațiile de avere sunt completate anual, în conformitate cu Legea nr. 176/2010, și reflectă situația patrimonială existentă la momentul declarării. Contul la care faceți referire (cel de 330.000 de lei, menționat în declarația de avere din 2024 - n.r.) nu reprezintă un element patrimonial nou apărut în perioada 2022–2023, ci un cont deschis anterior, în care au fost acumulate, în timp, economii rezultate din venituri legale. Menționarea acestuia în declarația din ianuarie 2024 a avut loc în contextul actualizării situației patrimoniale, astfel încât aceasta să fie reflectată în mod complet și corect, conform obligațiilor legale. Interpretarea potrivit căreia suma respectivă ar fi fost constituită într-un interval de un an nu corespunde realității și rezultă din compararea formală a două declarații succesive, fără a avea în vedere natura economiilor și momentul declarării.”, se arată într-un răspuns oficial pentru DeFapt.ro primit de la Direcția Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării.

Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 300.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major (sursa: Inquam Photos/Pană Tudor)
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, blocat în luptele cu tancuri (sursa: Facebook/Șeful Statului Major al Apărării)
Eveniment

ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor

Intrările frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian al României în ultimii trei ani nu mai pot fi tratate ca niște episoade izolate. Acestea indică o vulnerabilitate sistemică: incapacitatea Armatei Române de a răspunde eficient unor amenințări relativ simple, dar extrem de relevante în războiul modern. Fiecare astfel de episod confirmă aceleași simptome: lipsă de pregătire, reacții întârziate și soluții improprii. Această stare de fapt nu este accidentală, ci consecința directă a modului în care a fost construită conducerea militară a României în ultimii ani. Citește și: EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul În centrul acestei ecuații se află generalul Gheorghiță Vlad, numit la șefia Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis cu susținerea lui Nicolae Ciucă. Ultimii doi au ieșit din scenă. Generalul Vlad a rămas, dar pare depășit, rigid și incapabil să se adapteze realităților actuale. Un tanchist școlit la finalul anilor '80 Format militar la forțele terestre și absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri în 1991, generalul Gheorghiță Vlad și-a construit în jurul său o echipă fidelă, dominată de aceeași cultură operațională.  În consecință, prioritățile sale strategice au rămas ancorate în logica marilor confruntări terestre – concepte precum „Poarta Focșanilor” continuă să influențeze gândirea sa militară, în timp ce amenințările reale care vin din aer, din spectrul dronelor și al războiului hibrid, se observă că nu pot fi contracarate. Această viziune depășită s-a tradus în decizii discutabile de achiziții: au fost promovate programe costisitoare pentru tehnică grea, fără infrastructura necesară și fără o justificare solidă în contextul actual. În paralel, capacitățile anti-dronă au rămas insuficiente, ceea ce explică situația paradoxală în care, împotriva unor drone de mici dimensiuni, Armata României recurge de fiecare dată la ridicarea unor aeronave F-16 cu costuri enorme. România se confruntă tot mai des cu incidente la granița de nord-est, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar aceste situații evidențiază vulnerabilități în detectarea și gestionarea dronelor de mici dimensiuni. Lipsa unor sisteme moderne și integrate, dublată de proceduri de intervenție neclare, face ca reacția autorităților să fie mai degrabă întârziată și fragmentată. În acest context, utilizarea avioanelor F-16 Fighting Falcon pentru interceptarea unor ținte minore devine un simbol al unei adaptări insuficiente la noile tipuri de amenințări. Dezechilibrul este și mai evident din punct de vedere economic: o singură misiune cu F-16 poate costa zeci de mii de euro pe oră de zbor, în timp ce o dronă sau fragmentele acesteia pot avea un cost de doar câteva mii de euro sau chiar mai puțin. Astfel, România ajunge să consume resurse semnificative pentru a contracara amenințări relativ ieftine, dar frecvente, ceea ce face acest model dificil de susținut pe termen lung și evidențiază nevoia urgentă de soluții anti-dronă mai eficiente și mai adaptate noile realități. Aniversările generalului Vlad din sediul MApN Dincolo de deciziile strategice, comportamentul conducerii Statului Major al Apărării (SMAp) în momente critice ridică semne de întrebare serioase. Există episoade repetate în care șeful SMAp, generalul Gheorghiță Vlad, a fost mai preocupat de evenimente personale decât de situații operative. În septembrie 2023, când în Dobrogea erau căutate resturile primei drone rusești căzute pe teritoriul României, generalul Gheorghiță Vlad, pe atunci locțiitor al șefului Statului Major, își sărbătorea ziua de naștere în sediul Ministerului Apărării. În acest timp, ministrul Apărării de la acea vreme, Angel Tîlvăr, și Daniel Petrescu, șeful SMAp, erau pe teren la Plauru, în județul Tulcea. Nu a fost o excepție. În anul următor, în contextul în care Polonia solicitase activarea articolului 4 al Tratatului NATO și doborâse drone rusești, conducerea militară de la București marca din nou, în același registru festiv, ziua de naștere a generalului Vlad. Zi de naștere la care acesta a primit multe cadouri, printre care și câteva tablouri. Arta plastică, de altfel, pare să fie preferată de mulți generali din MApN, după cum s-a văzut jumătate de an mai târziu, în martie 2025, când procurorii făceau descoperiri șocante după percheziții la generalul Cătălin Zisu: mii de tabluri și zeci de ceasuri de lux. Existența tablourilor primite de generalul Vlad nu mai poate fi verificată public: petrecerea acestuia a avut loc în septembrie 2024 iar ultima declarație de avere actualului șef al Statului Major a fost depusă anterior, în iunie 2024. După cum se știe, CCR a decis ca, din 2025, declarațiile de avere să nu mai fie publice. Un minister în beznă Aceeași decuplare de realitate s-a manifestat și în alte situații. De Ziua Marinei din august 2025, de exemplu, conducerea militară participa fără griji la ceremoniile de la Constanța, deși cu o seară înainte un incendiu la instalația electrică a lăsat fără curent întreaga clădire a ministerului și afectase infrastructura de comunicații, legăturile cu partenerii externi, dar și bazele de date. Consecințele au fost semnificative: luni întregi de funcționare sub capacitate, deși ministerul a răspuns, în urma unei solicitări din partea DeFapt.ro, că problema a durat zece zile. Astfel, sediul Ministerului Apărării a fost dependent de generatoare închiriate la costuri care au depășit sute de mii de lei și au creat o vulnerabilitate operațională evidentă. Urmare a penei de curent din 14 august 2025, MApN a încheiat succesiv contracte pentru închirierea unor echipamente energetice, pe o durată cumulată de aproximativ șapte luni, pentru care a plătit în total peste 80.000 de euro. Cu această sumă s-a plătit utilizarea a două generatoare de curent de 650 kVA și a unui rezervor de alimentare de 3.000 de litri. Potrivit specificațiilor tehnice ale echipamentului, un generator de acest tip consumă între 130 și 150 de litri de motorină pe oră. În orice structură militară funcțională, un astfel de incident ar fi generat reacții imediate și asumări clare. În acest caz, a fost tratat ca o banală problemă administrativă. Abia la o lună după uriașa pană de curent care a lăsat Ministerul Apărării în beznă și fără comunicații, instituția - condusă atunci de ministrul Ionuț Moșteanu - a confirmat incidentul. Dar fără explicații convingătoare, precizând (pentru DeFapt.ro) că „alimentarea cu energie electrică a fost restabilită progresiv, în perioada 14-24.08.2025”. Mobilizarea rezerviștilor, un eșec fără precedent În paralel, discursul public al generalului Vlad s-a remarcat prin accente alarmiste, solicitând populației să fie pregătită pentru război. Întrebat dacă românii trebuie să se pregătească în contextul războiului din Ucraina, Gheorghiță Vlad a spus că Rusia reprezintă o amenințare pentru lume democratică și că populația, atât din România, cât și din Uniunea Europeană, ar trebui să fie îngrijorată și să ia măsuri de pregătire. Această retorică, însă, contrastează puternic cu performanța instituțională. În absența unor rezultate concrete și a unor măsuri vizibile de creștere a capacității de apărare, astfel de mesaje nu consolidează încrederea, ci amplifică percepția de haos și incoerență. Un alt incident care a atras atenția publică s-a petrecut în octombrie 2025: atunci când mii de pelerini stăteau cu orele la coadă pentru a vizita Catedrala Națională, șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, împreună cu ministrul Apărării de la acea vreme, Ionuț Moșteanu, și cu o sută de generali ai Armatei Române, au participat la o slujbă specială doar pentru ei, cu ușile catedralei închise pentru credincioșii de rând veniți din toată țara la București. Tot în toamna anului trecut, s-a creat un haos fără precedent la mobilizarea rezerviștilor pentru Exercițiul MOBEX B-IF-25, care a dezvăluit nu o armată pregătită, ci o administrație de hârtie, ruptă de realitate, care își tratează proprii rezerviști cu indiferență birocratică. Generalul Gheorghiță Vlad, la conducerea Statului Major al Apărării, este principalul responsabil pentru situația creată: MOBEX a fost un eșec în primul rând de organizare, cu convocări greșite și lipsă totală de coordonare. Cine este generalul Gheorghiță Vlad Generalul Gheorghiță Vlad a preluat conducerea militară a Armatei Române în decembrie 2023. A fost numit șef al Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea oficială a ministrului Apărării Angel Tîlvăr, dar cu susținerea totală a generalul Nicolae Ciucă – fost ministru al Apărării și prim-ministru. Generalul Gheorghiță Vlad este un produs al sistemului militar tradițional, format în arma tancuri, cu o carieră construită în principal în structurile forțelor terestre și în comandamente din zona Buzău. Parcursul său profesional include funcții relevante, dar numirea sa la conducerea Armatei Române ridică întrebări serioase privind adecvarea profilului său la cerințele unui război modern, dominat de tehnologie, mobilitate și reacție rapidă. Toate incidentele menționate anterior nu mai pot fi tratate ca simple accidente administrative. În orice sistem funcțional, astfel de eșecuri și greșeli majore ar fi urmate rapid de un gest clar de asumare, mai ales într-o armată dintr-o țară membră a UE și NATO, cu un parteneriat strategic cu SUA și la granița cu războiul din Ucraina. Într-o perioadă în care încrederea publică în stat este fragilă, controversele de la vârful Armatei sunt cu atât mai periculoase și afectează inclusiv Guvernul și Președinția.

Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată  Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Grindeanu se opune ca România să ajute R. Moldova dacă este atacată, îl contrazice pe șeful Armatei

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, se opune ca România să ajute R. Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad: „România nu poate să intre într-un conflict fără a ține cont de faptul că suntem țară membră NATO și fără a consulta toate țările. Lucrurile și deciziile nu se iau așa”, a afirmat liderul social-democrat la Antena 3. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic El a respins și solicitarea ministrului USR al Apărări, Ionuț Moșteanu, de a urgenta adoptarea în parlament a proiectului de lege privind stagiul militar voluntar.  Grindeanu se opune ca România să ajute R. Moldova dacă este atacată  Cum a comentat Grindeanu declarațiile șefului Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, care a spus că România va sprijini Republica Moldova în eventualitatea unui atac al Rusiei: „Nu înțeleg ceea ce vrea să spună în mod exact prin sprijinit. Dar ceea ce știu în mod sigur e următorul lucru: România nu poate să intre într-un conflict fără a ține cont de faptul că suntem țară membră NATO și fără a consulta toate țările. Lucrurile și deciziile nu se iau așa, dar nu înțeleg foarte clar ce a vrut să spună prin sprijin, că una e să faci ajutor, așa cum se întâmplă acum și în Ucraina și țările din NATO și nu doar ajută Ucraina. Cred că la asta s-a referit și sper că în forma asta privește”.  Grindeanu a reacționat după ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad, a afirmat de două ori în ultimele zile că România este pregătită să sprijine Republica Moldova în caz că este atacată.  „România și Armata României au toate instrumentele necesare pentru a sprijini Republica Moldova, ca să mă rezum numai la Armata României (...)  Statul român are toate instrumentele, repet, militare, politice, legislative, să sprijine Republica Moldova. Am făcut-o și o să continuăm să o facem”, a declarat, sâmbătă, într-un interviu pentru Antena 3, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.  Atac la Moșteanu: „Guvernare pe TikTok” Nic adoptarea rapidă a legii stagiului militar voluntar nu este acceptată de Grindeanu. „Eu înțeleg dorința unor colegi de-ai mei care sunt și au acest început de experiență ministerială și dorința de a face lucruri și e un lucru bun câteodată, dar nu aș duce-o spre o zonă că trebuie să ne pregătim de conflict”, a spus Sorin Grindeanu, când a fost întrebat despre urgentarea legii privind stagiul militar voluntar.  „Toți vor să se afirme, nu doar domnul Moșteanu. Când faci transmisii live din ședințele de Guvern și faci guvernare pe TikTok asta așa se cheamă”, a mai spus el. 

Șeful Armatei, generalul Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel Foto: Facebook Șeful Statului major al Armatei
Eveniment

Șeful Armatei spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel

Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elvetia: „Mi-aș dori să avem un sistem ca în Israel sau Elveția, unde fiecare cetățean, indiferent de sex, origine socială sau religie, știe să tragă cu arma și are cunoștințe minime pentru a-și apăra familia”, a spus el, într-un interviu pentru Antena 3. Citește și: România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării, arată proiectul noii legi a apărării naționale Șeful Armatei spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel Vlad a susținut că armata va avea, de anul viitor, „capacitatea de a derula programe de instruire și pregătire pentru toți cetățenii, fie bărbați, fie femei”. El a spus că nu știe câți cetățeni români știu, acum, să tragă cu arma.  Pe de altă parte, șeful Statului Major al Apărării a îndemnat populația să aibă acasă provizii pentru trei zile și a spus că el a făcut deja acest lucru. „Eu și familia mea avem. Cred că fiecare familie ar trebui să se gândească la asta. Chestiuni simple - o lanternă cu baterii în sertar, provizii în caz de pană de curent - fac parte din pregătirea pentru siguranța națională, fie că vorbim de cutremur sau inundații. Uitați-vă la ce se întâmplă în Constanța: toate nenorocirile ne prind mereu nepregătiți (...) Cred că trebuie să facem mai multă educație. Să mergem în școli, licee, universități și să pregătim tinerii pentru viitor. Educația și securitatea încep în familie. Afganii au un proverb frumos: dacă vrei o familie educată, trimite un bărbat la școală; dacă vrei o națiune educată, trimite o femeie la școală”, a explicat generalul.     

România n-are lege pentru a doborî drone rusești Foto: Twitter
Politică

N-are lege pentru a doborî drone rusești

În februarie 2024, șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, spunea că n-are lege pentru a doborî drone rusești. După șapte luni, nu s-a schimbat nimic și, duminică, o dronă rusească s-a plimbat nederanjată timp de circa 50 de minute, pe o distanță de circa 75 de kilometri de deasupra teritoriului României. Ce spunea, pentru Europa Libera, generalul Gheorghiță Vlad despre blocajul legislativ, care nu permite României să doboare drone: N-are lege pentru a doborî drone rusești „Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față. Trebuie modificate Legea Apărării, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, trebuie aduse ajustări la Legea 122 privind regimul armelor și munițiilor. Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru, cinci etape. Știu că sună foarte tehnic...(...) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv. Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”. Activistul Radu Hossu a arătat că drona rusească a violat spațiul aerian al României de la aproximativ 02:40 până la 03:30 și a parcurs circa 75 de kilometri. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone, dar a fost reprimat verbal de către politicieni
Eveniment

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone

În ianuarie 2024, într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful militar al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, dar politicienii i-au cerut să tacă. În plus, din 2020, România nu a mai alocat 2% din PIB pentru Apărare. În 2023, cheltuielile pentru Apărare au fost de doar 1,6%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Fragmente dintr-o dronă militară au fost găsite în Insula Mare a Brăilei, la doar 8 kilometri de orașul Brăila. Craterul format are un diametru de aproximativ 4 metri. Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone Ce spunea, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad: „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”. Însă majoritatea politicienilor de la putere i-au cerut să tacă, iar premierul Marcel Ciolacu a spus că Gheorghiță Vlad „a greșit”. Citește și: Cum s-au cunoscut Marian Vanghelie și Piedone: unul făcea bișniță, celălalt era bucătar și vindea carnea la 100 lei/kg. Se întâmpla în anii ’80, când nici unul nu se visa primar Azi, întrebat de drona care a căzut în Insula Mare a Brăilei, liderul PSD a minimalizat incidentul: „Daca ne uităm la crater, nu a avut explozie. De aceea, nu putea să producă daune chiar dacă ar fi căzut în altă zonă”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră