vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: germania

286 articole
Eveniment

Două treimi din artileria de vârf este inutilizabilă

Dezastru în armata Germaniei: două treimi din artileria de vârf este inutilizabilă, scrie Der Bild, citat de The Times. Această dezvăluire vine la scurt timp după ce s-a aflat că și transportoarele Puma, cel mai scump transportor blindat din lume, au probleme extrem de serioase. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Două treimi din artileria de vârf a Germaniei este inutilizabilă „Două treimi din cele mai moderne piese de artilerie din Germania sunt inutilizabile, potrivit unei evaluări a Ministerului Apărării, care a apărut la câteva zile după ce un întreg contingent de vehicule de luptă de infanterie s-a defectat în timp ce se antrena pentru o misiune NATO. Fiasco-urile gemene au atras atenția asupra stării proaste a echipamentului forțelor armate germane, exact în momentul în care Berlinul începe să acopere unele dintre lacunele capacităților sale militare cu un fond de reînarmare de 100 de miliarde de euro”, scrie The Times. Panzerhaubizte 2000, un obuzier autopropulsat (howitzer), este un echipament extrem de lăudat, datoriă manevrabilității sale - ideale pentru tactici de tip „trage și fugi” - care poate bate 25 de mile cu proiectile obișnuite sau chiar 40 de mile cu muniție asistată de rachete. Cu toate acestea, șase din cele 14 piese trimise în Germania sunt acum în Lituania la reparații, având o problemă cu lipsa pieselor de schimb. Ukrainian army's German-sipplied Panzerhaubitze 2000 155 mm self-propelled howitzer at work?https://t.co/J3uXQYuHHX pic.twitter.com/hgJvJNnU0D— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) December 17, 2022 Probleme similare par să afecteze obuzierele aflate în Germania. Din cele 105 piese Panzerhaubitze 2000 rămase în Germania, doar 73 sunt în prezent disponibile armatei, potrivit unui raport guvernamental intern citat de ziarul Bild. Aproximativ jumătate dintre acestea sunt operaționale. Alte 18 sunt reparate în atelierele industriei de armament, susține raportul. Cel mai scump transportor din lume, un fiasco În plus, Germania va suspenda noile comenzi de vehicule blindate Puma după ce problemele operaționale au evidențiat încă o dată eșecul echipamentelor armatei germane. Recent, toate cele 18 vehicule dislocate pentru manevre au încetat să funcționeze pe parcursul a opt zile de antrenament. Un vehicul a fost dezactivat când cablurile sale au luat foc. Die Puma-Pleite ist kein isoliertes Ereignis. Das Beschaffungswesen der Bundeswehr braucht eine Reform an Haupt und Gliedern, fordert Berthold Kohler in seinem Kommentar. https://t.co/W2fVmWfZEE— FAZ Politik (@FAZ_Politik) December 19, 2022 Bundeswehr a investit șase miliarde de euro, în total, în aceste vehicule de transport pentru infanterie, adică 17 milioane de euro bucata. Este cel mai scump transportor blindat din lume. Der #Puma ist der teuerste Schützenpanzer der Welt. Bei einer Übung wird er zum Totalausfall. Verteidigungsministerin #Lambrecht und die Spitzen der #Bundeswehr kommen nun zu einem Krisentreffen zusammen.Von @OliverMaksan.https://t.co/licctFkzh3— Neue Zürcher Zeitung Deutschland (@NZZde) December 19, 2022 Acestea au fost menite să fie coloana vertebrală a Very High Readiness Joint Task Force, o brigadă NATO condusă de germani care urma să fie dislocată rapid pentru a păzi flancul estic al alianței în cazul unei invazii. Însă, după acest eșec, Germania trebuie să revină la transportoarele Marder, vechi de 50 de ani. Ministerul Apărării intenționa să cheltuiască câteva sute de milioane de euro pentru a moderniza flota de Puma, dar investiția a fost înghețată până când producătorii pot identifica problemele de bază. The German-made infantry fighting vehicle Puma was plagued by defects during a recent exercise. Right before the country's new leading position in the NATO spearhead, Germany's military reputation is crumbling. pic.twitter.com/w3ortj167D— DW Politics (@dw_politics) December 19, 2022

Două treimi din artileria de vârf a Germaniei este inutilizabilă Foto: Twitter Deutsche Welle
Germania și Luxembrug amenință că vor bloca Croația
Politică

Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația

UPDATE 15.30: În JAI s-a votat pentru primirea Croației în spațiul Schengen. Ar urma votul pentru România și Bulgaria. BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.I understand those votes will return a negative result.Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Discuțiile din Consiliul JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, iar Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația, care era sigură că va intra în spațiul Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația Germania și Luxemburg presează Austria să accepte România în spațiul Schengen. Se pare că varianta ca și Croația să fie blocată până la un acord cu România a venit de la Luxemburg. NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for ??????.They’re now breaking up for separate negotiations.I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Austria a cerut la prima intervenție o amânare a votului pe extinderea Schengen pentru un alt Consiliu JAI, potrivit surselor G4Media. România vrea însă ca votul să aibă loc joi, potrivit surselor citate. Înaintea reuniunii Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a confirmat substratul politic al opoziției manifestate de Austria față de intrarea Romîniei în Schengen. "Puținele îndoieli care rămân în privința intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei și Regatului Țărilor de Jos, sunt de ordin politic", a spus Schinas. Austria is vetoing Bulgaria’s and Romania’s Schengen accession at today’s EU Summit but they don’t object to Croatia joining though.The Austrians say they are vetoing due to illegal migration to AustriaApparently, they think the Western Balkans Migration Route looks like this pic.twitter.com/ySy6DNULbb— Visegrád 24 (@visegrad24) December 8, 2022 Tot înaintea ședinței Consiliului JAI, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reconfirmat tranșant că va vota împotriva primirii României și Bulgariei. Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice". Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

Putinismul lui Macron deranjează și Germania (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Putinismul lui Macron deranjează și Germania

Putinismul lui Macron deranjează și Germania. Politicienii din coaliţia aflată la guvernare în Germania, formată din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal Democrat (FDP) au respins duminică afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la o posibilă viitoare arhitectură de securitate în Europa. Putinismul lui Macron deranjează și Germania Expertul SPD în politică externă Nils Schmid a declarat în ediţia de duminică a ziarului Die Welt: "Cuvintele lui Macron sunt surprinzătoare. NATO nu a ameninţat niciodată Rusia, dar a creat un cadru comun pentru aspecte de securitate prin Actul Fondator NATO-Rusia". Acum, a spus el, se pune problema asigurării securităţii europene în faţa şi împotriva Rusiei: "Atât timp cât Rusia urmăreşte o politică externă imperialistă nu este posibilă o ordine paneuropeană a păcii care să includă Rusia". Preşedintele Macron a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului francez TF1 că a discutat despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa cu preşedintele Joe Biden în timpul recentei sale vizite în Statele Unite. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce ţin de pace. Şi de aceea trebuie să îl pregătim", a spus Macron. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Ulrich Lechte, expert în politică externă al FDP, a lăudat eforturile diplomatice ale preşedintelui francez, dar a lăsat să se înțeleagă că nu sunt eficiente: "O iniţiativă bună, dar disponibilitatea Rusiei şi a Ucrainei este condiţia de bază pentru astfel de negocieri. Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova". Jurgen Trittin, din partea Verzilor, a declarat pentru Die Welt: "Garanţiile de securitate sunt importante, dar nu în mod unilateral. Cei care le cer trebuie să prezinte mai întâi garanţiile de securitate promise Ucrainei".

Boris Johnson spune că, la începutul rivaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși Foto: Facebook Boris Johnson
Internațional

Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși

Fostul premier britanic Boris Johnson spune, într-un interviu pentru o stație afiliată CNN din Portugalia, că, la începutul invaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși și dorea ca acest lucru să se petreacă cât mai repede. El critică și atitudinea inițială a Franței și Italiei, dar arată că, până la urmă, UE a acționat în mod unit și a trecut la sancțiuni dure împotriva Rusiei. În ceea ce-l privește pe Zelenski, Boris Johnson apreciază că, fără el, istoria acestui conflict ar fi fost cu totul alta. Citește și: Două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși. Acum o lună, Kovesi arăta că nu sunt anchete în vămi. Vămile, controlate de PSD Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși „«Opinia germană a fost la un moment dat că, dacă se va întâmpla, ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine ca totul să se termine rapid și ca Ucraina să se retragă», a susținut Johnson, citând «tot felul de motive economice temeinice» pentru această abordare”, relatează CNN declarațiile fostului premier britanic, care relata perspectiva Berlinului în primele zile ale invaziei rusești. Boris Johnson a spus că i-a înțeles, dar nu le-a susținut poziția. „Fără îndoială că francezii au fost în negare până în ultimul moment”, a spus el despre atitudinea Parisului înainte de 24 februarie 2022. Boris Johnson a criticat și guvernul Italiei, condus la acel moment de Mario Draghi, care a anunțat că nu va sprijini poziția Marii Britanii întrucât depinde masiv de hidrocarburile din Rusia. „Ceea ce sa întâmplat a fost că toată lumea – germani, francezi, italieni, toată lumea, Joe Biden – a văzut că pur și simplu nu există nicio opțiune. Pentru că nu ai putut negocia cu acest tip (Putin). Acesta este punctul cheie”, a concluzionat fostul premier, apreciind că poziția UE a fost, până la urmă, strălucită. În ceea ce-l privește pe președintele Zelenski, Boris Johnson a spus: „Este un tip foarte curajos. Cred că istoria acestui conflict ar fi fost total, total diferită dacă el nu ar fi fost acolo”.

Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Circa 40% germani cred că NATO a provocat Rusia

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, arată un sondaj efectuat de Center für Monitoring, Analyse und Strategie (CEMAS) în octombrie și publicat acum câteva zile. La acest studiu au participa 2.208 persoane, iar datele au fost colectate între trei și 11 octombrie. Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia CEMAS a pus aceleași întrebări în cadrul unui sondaj din aprilie, așa că acum rezultatele pot fi comparate, iar ele arată că tot mai mulți germani cred în propaganda Kremlinului. Publicul cel mai vulnerabil la mesajele Rusiei este din estul Germaniei și votează cu formațiunea extremistă AfD. Iată principalele date ale sondajului: Cu afirmația „NATO a provocat Rusia atât de mult încât Rusia a fost nevoită să intre în război”, sunt pe deplin de acord 19% dintre cei chestionați, iar 21% o acceptă parțial. Însă 60% o resping. În aprilie, erau deplin de acord cu această afirmație doar 12%, iar 17% erau parțial de acord. Cu afirmația „Putin luptă cu o elită globală, care trage sforile din spatele cortinei” sunt deplin de acord 18%, iar parțial de acord 26%. În aprilie, procentele erau de 12%, respectiv 20%. Cu afirmația „Din punct de vedere istoric, Ucraina nu are nicio revendicare teritorială proprie și este de fapt parte a Rusiei” sunt deplin de acord 14%, parțial - 21%. În aprilie: 8% acord deplin și 18%, parțial. Cu afirmația „Ucraina, împreună cu SUA, a operat biolaboratoare secrete pentru producerea de arme biologice”, sunt deplin de acord 12%, iar parțial - 21%. În aprilie, aceste procente erau de șapte, respectiv 14%. Circa 20% dintre cei chestionați sunt total sau parțial de acord că războiul din Ucraina este o diversiune de la pandemia de coronavirus. Germania de Est, mai pro-rusă „Narațiunile conspiraționiste despre războiul rus de agresiune din Ucraina au prins în special în Germania de Est. Datele arată diferențe semnificative în evaluarea propagandei pro-ruse între Germania de Est și Germania de Vest. În timp ce în Germania de Est, unul din trei a fost de acord cu afirmația că NATO ar fi provocat Rusia atat de mult incat Rusia a fost nevoită să intre în război, în vestul Germaniei doar 16% au acceptat această ipoteză, adică circa jumătate”, scrie CEMAS. According to a poll by Cemas, about 18 percent of #Germans agreed with the statement that #Putin "is fighting against the world elite, which is pulling strings behind the scenes.". #Russian propaganda myths tend to be believed more in eastern #Germany. https://t.co/O5yOXghMue— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 „Având în vedere multiplele crize actuale și viitoare, acum este nevoie de o strategie pentru a face față ideologiei conspirației și mediului extremist de dreapta, care abuzează de incertitudinea politică și socială în propriile scopuri”, mai apreciază institutul. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Foto: Facebook Olaf Scholz
Eveniment

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației

Pensiile în Germania condusă de social-democratul Olaf Scholz vor crește mult sub rata inflației: majorarea va fi de cel mult 4,2%. În schimb, rata inflației este de 7%. Acum câteva zile, Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, avertiza că sistemul va intra în colaps dacă nu va fi reformat. Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Pensiile de stat din vestul Germaniei ar crește cu 3,5%, iar cele din estul Germaniei cu 4,2%, potrivit proiectului, în condițiile în care guvernul continuă să reducă decalajul pensiilor dintre cele două regiuni. Decizia finală referitoare la creșterile pensiilor va depinde de datele referitoare la creșterea salariilor, care vor fi publicate la începutul anului 2023, arată Reuters, care a văcut documente ale guvernului de la Berlin. Sistemul de pensii al Germaniei nu va fi viabil financiar în cinci ani, dacă nu va fi reformat, a arătat Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, acum cinci zile. Influentul grup de lobby reprezintă aproximativ 20 de milioane de angajaţi din forţa de muncă germană. Dulger a declarat pentru ziarul german Bild am Sonntag că economia germană slăbeşte şi sistemul social este ”în prag de colaps”. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times ”Costurile vor exploda”, a spus el, potrivit unei traduceri a CNBC. În 2019, contribuţiile la planurile publice de pensii ale Germaniei au reprezentat aproximativ 10,1% din PIB-ul naţiunii, dar este de aşteptat să crească la 12,2% până în 2070, în sistemul actual, conform Raportului privind îmbătrânirea din 2021 publicat de Comisia Europeană.

Ruptură epocală între Germania și Rusia (sursa: Facebook/Frank-Walter Steinmeier)
Internațional

"Ruptură epocală" între Germania și Rusia

"Ruptură epocală" între Germania și Rusia. Invazia rusă în Ucraina a provocat o "ruptură epocală" în relaţiile Germaniei cu Moscova şi războiul a spulberat visul fostului preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov privind construirea unei "case comune europene", a declarat vineri preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. "Ruptură epocală" între Germania și Rusia Potrivit extraselor din discursul său privind starea naţiunii, Steinmeier, care provine dintr-o aripă a Partidului Social Democrat (SPD) care a susţinut mult timp legături economice mai strânse cu Moscova, a afirmat că invazia rusă în Ucraina a condus la o schimbare de epocă. "Când ne uităm la Rusia în prezent, nu mai este loc pentru vise vechi", a spus Steinmeier. "Ţările noastre stau acum una împotriva celeilalte", a afirmat preşedintele german. "Şi pe noi în Germania ne-a cufundat în alte vremuri, într-o nesiguranţă pe care credeam că am depăşit-o: o perioadă marcată de război, violenţă şi fugă, prin îngrijorările privind extinderea războiului într-un foc mistuitor în Europa", a mai spus el. Steinmeier a vizitat Kievul Steinmeier a sosit marţi într-o vizită surpriză la Kiev şi a promis autorităţilor ucrainene sprijin suplimentar, în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană. Citește și: Planeta a devenit un loc mult mai periculos: SUA și-au modificat strategia nucleară pentru a „descuraja orice formă de atac strategic” din partea Rusiei, Chinei, Coreei de Nord Preşedintele Steinmeier, al cărui rol este în mare parte unul ceremonial, a afirmat în discursul său că preşedintele rus Vladimir Putin este personal responsabil pentru tulburările din Europa şi a condamnat "obsesia sa imperială". "Urmează ani mai grei, ani dificili", a mai spus şeful statului german.

Preşedintele german, vizită neanunțată la Kiev (sursa: Facebook/Frank-Walter Steinmeier)
Internațional

Preşedintele german, vizită neanunțată la Kiev

Preşedintele german, vizită neanunțată la Kiev. Frank-Walter Steinmeier, a sosit marţi în capitala ucraineană, a anunţat purtătoarea sa de cuvânt, confirmând vizita surpriză a lui Steinmeier în Ucraina, informează AFP. Preşedintele german, vizită neanunțată la Kiev "Mă bucur de întâlnirea mea cu preşedintele Volodimir Zelenski la Kiev şi cu populaţia din nordul ţării, unde îmi voi face o idee despre viaţa lor în plin război", a spus Steinmeier, potrivit unui text transmis de purtătoarea de cuvânt. Înainte de întrevederea sa cu Zelenski, Steinmeier se va deplasa în orăşelul Koriukivka (nordul Ucrainei, la frontiera cu Belarus), care fusese ocupat de trupele ruse. Această localitate, care între timp a fost eliberată, trebuie să facă faţă frigului, în condiţiile în care infrastructurile sale sunt distruse. Preşedintele german va furniza ajutor localităţii pentru infrastructurile sale energetice. "Puteţi conta pe Germania!" "Mesajul meu pentru ucraineni: puteţi conta pe Germania! Vom continua să susţinem Ucraina: militar, politic, financiar şi pe plan umanitar", a dat asigurări Steinmeier. Frank-Walter Steinmeier va prelua împreună cu preşedintele ucrainean conducerea departamentului de sponsorizare a reţelei de înfrăţire a oraşelor germane şi ucrainene. "Cu cât mai multe sponsorizări vor exista, cu atât mai uşor va fi să se treacă de iarnă şi să se construiască împreună un viitor european", a mai spus Steinmeier. În ultimele luni, comportamentul Germaniei față de Ucraina a stârnit până și nedumerirea secretarului general al NATO. Citește și: Până și NATO o spune public: este ceva putred în atitudinea Germaniei față de Ucraina

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei (sursa: Twitter/外交部 Ministry of Foreign Affairs, ROC (Taiwan))
Internațional

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei. Un grup de şase parlamentari germani a sosit duminică în Taiwan, în a doua vizită a unei delegaţii parlamentare germane luna aceasta, pe fondul escaladării tensiunilor în regiune, informează dpa. Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei Grupul, condus de parlamentarul Peter Heidt din Partidul Liber Democart (FDP), a fost întâmpinat de ministrul-adjunct al Afacerilor Externe al Taiwanului, Ming-Yen Tsai, pe aeroportul internaţional Taoyuan. Vizita ar urma să se încheie miercuri. Heidt a subliniat că vizita este parte a angajamentului guvernului german de a "sprijini ţările democratice", adăugând că există o mare îngrijorare că Beijingul vrea "să anexeze Taiwanul, dacă va fi necesar cu forţa", potrivit unui comunicat transmis dpa. "Gesturile de ameninţare ale Chinei nu ar trebui să ne oprească să întreprindem vizite şi să sprijinim Taiwanul ca stat care împărtăşeşte valorile noastre de democraţie şi libertate", a spus Heidt. Xi vrea Taiwan în al treilea mandat Taiwanul are propriul guvern de la victoria comuniştilor în partea continentală a Chinei, în 1949, dar Beijingul consideră acest teritoriu ca fiind una din provinciile sale şi ameninţă că va recurge la forţă în cazul în care insula îşi proclamă oficial independenţa. Citește și: Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia, dar susține că „nu împotriva Ucrainei” Tensiunile dintre China şi Taiwan rămân ridicate, după ce duminica trecută preşedintele chinez, Xi Jinping, a afirmat că Beijingul nu va renunţa niciodată la dreptul de a folosi forţa împotriva Taiwanului, pe care îl consideră propriul teritoriu, dar se va strădui să se ajungă la o reglementare paşnică. O delegaţie din partea Grupului de prietenie Berlin-Taipei din Parlamentul german a întreprins o vizită la începutul lui octombrie.

Iris-T, cel mai bun sistem antiaerian, a ajuns în Ucraina Foto: defence Express Ukraine
Eveniment

Iris-T, sistem antiaerian, a ajuns în Ucraina

Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Der Spiegel scrie că sistemul, produs în Germania, a fost predat, azi, trupelor Kievului, livrarea fiind accelerată după bombardamentele rusești de luni dimineața. Potrivit acestei publicații, Iris-T ar fi trebuit să ajungă în Ucraina abia în noiembrie. Iris-T, cel mai bun sistem antiaerian, a ajuns în Ucraina „După recentele lovituri cu rachete și drone rusești, Ucraina nu are nevoie de nimic altceva decât de sisteme de apărare aeriană. Germania și America livrează. Dar minuni nu se pot petrece”, arată Frankfurter Allgemeine Zeitung. Breaking: Germany has provided to Ukraine the first air defence system Iris-T. It’s considered to be the best in the world— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) October 11, 2022 Germania va transfera în Ucraina patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T, care nu sunt în serviciul Bundeswehr, în loc de unul, după cum se afirmase anterior. Însă trei sisteme sunt încă pe linia de producție. Grafica: Defence Express Ukraine „Până acum, apărarea antiaeriană a Ucrainei a constat în esență dintr-un amestec de sisteme occidentale pentru distanțe scurte și sisteme sovietice pentru distanțe mai lungi. Nu se știe câte dintre acestea sunt încă folosite după șapte luni de ostilități. Prima categorie include în principal rachete lansate de pe umăr. Cea din urmă include sisteme precum S-300, despre care experții occidentali spun că a fost folosit până acum în principal pentru a proteja orașele. Altele, cum ar fi SA-11 Buk cu rază mai scurtă de acțiune, tind să fie găsite mai aproape de linia frontului, la fel ca și tancurile antiaeriene „Gepard” pe care Germania le-a furnizat Ucrainei”, explică Frankfurter Allgemeine Zeitung. Foto: The Times Doar o mică parte din teritoriul Ucrainei va fi protejat IRIS-T SLM este un sistem de apărare aeriană la sol dezvoltat de Diehl Defense pe un șasiu MAN SX 45 (8 x 8) și rachete ghidate IRIS-T cu rază scurtă de acțiune modificată. Raza de tragere verticală este de până la 40 de kilometri, înălțimea maximă la care pot acționa fiind de 20 de kilometri. Poate viza avioane, elicoptere, rachete de croazieră, artilerie cu reacție, drone, rachete antiradar și bombe. Un singur sistem costă 140 de milioane de euro. Ucraina este prima din țară din lume care va folosi Iris-T. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Însă Frankfurter Allgemeine atrage atenția că protecția deplină a Ucrainei cu ajutorul lor este iluzorie. Ucraina este țara cea mai mare din Europa, suprafața ei este de 1,7 ori mai mare decât Germania. Chiar și protecția completă a tuturor centrelor urbane ar fi greu de realizat doar cu ajutorul unor astfel de sisteme.

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Eveniment

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit. NATO trebuie să facă mai mult pentru a se proteja împotriva Rusiei şi a preşedintelui Vladimir Putin, a declarat sâmbătă ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, deoarece - a spus ea - "nu putem şti cât de departe pot merge iluziile de grandoare ale lui Putin". Germania critică NATO: Putin trebuie oprit "Un lucru este sigur: situaţia actuală înseamnă că trebuie să facem mai mult împreună", a declarat Lambrecht în timpul unei vizite la trupele germane desfăşurate în Lituania. "Războiul brutal de agresiune al Rusiei în Ucraina devine din ce în ce mai brutal şi mai lipsit de scrupule... Ameninţarea Rusiei cu arme nucleare arată că autorităţile ruse nu au niciun scrupul". Statele Unite au declarat în repetate rânduri că nu au văzut niciun indiciu că Rusia se pregăteşte să folosească arme nucleare, în ciuda a ceea ce ele numesc "sabotajul nuclear" al lui Putin. Germania a desfăşurat primele sale trupe în Lituania, membră NATO, la graniţa cu Rusia, în 2017, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. În iunie a.c., a decis să mărească semnificativ misiunea ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Centru de comandă german în Lituania Lambrecht a inaugurat vineri un centru de comandă german permanent în Lituania, despre care a afirmat că va ajuta la mutarea unei brigăzi de trupe din Germania în Lituania în zece zile, dacă va fi necesar. O brigadă NATO este formată din 3.000 până la 5.000 de soldaţi, iar Lambrecht a declarat că exerciţiile frecvente în Lituania ar ajuta la desfăşurarea rapidă a trupelor, în caz de nevoie, pentru a se alătura celor 1.000 de soldaţi menţinuţi permanent în Lituania. "Suntem alături de aliaţii noştri", a spus Lambrecht. "Am auzit ameninţările Rusiei la adresa Lituaniei, care aplică sancţiuni europene la graniţa cu Kaliningradul. Nu sunt nici pe departe primele ameninţări şi trebuie să le luăm în serios şi să fim pregătiţi''. Balticele vor mai multe trupe De când Rusia a invadat Ucraina în februarie, statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania au cerut ca regiunea lor să primească cea mai mare consolidare a forţelor NATO pregătite de luptă din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Dar ţările NATO nu au fost dispuse să angajeze baze permanente în ţările baltice, deoarece acestea ar costa miliarde de dolari şi ar fi greu de susţinut. Este posibil ca aceste ţări să nu aibă suficiente trupe şi arme, iar o prezenţă permanentă ar fi extrem de provocatoare pentru Moscova. În schimb, NATO a ales să trimită mii de soldaţi în aşteptare în ţări mai la vest, cum ar fi Germania, ca întăriri rapide.

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina (sursa: Bundeswehr/Carl Schulze)
Internațional

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi "să accelereze" procedura de aderare a acestei ţări la Uniune, într-un interviu acordat miercuri France Presse, înaintea unui summit al Celor 27. Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina Responsabila malteză intenţionează să transmită aceste mesaje vineri, la Praga, cu prilejul unei reuniuni a Consiliului European. "Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua să-şi recucerească teritoriul (...), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le deţin", a declarat Roberta Metsola în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg. Politiciana din grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a fost prima preşedintă a unei instituţii europene care s-a deplasat în Ucraina după declanşarea războiului de către Rusia, în cadrul unei călătorii la Kiev pe 1 aprilie. Scholz se ascunde în spatele aliaților Ţările occidentale, în special UE, furnizează arme şi material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitând în special Berlinului livrarea de tancuri Leopard 2. Aceste tancuri de luptă de concepţie germană sunt de referinţă în materie de blindaj şi de manevrabilitate. Cancelarul Olaf Scholz nu a dat însă curs acestei solicitări, afirmând că o astfel de decizie trebuie luată în acord cu aliaţii săi occidentali. Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt deţinute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia şi, în afara UE, de Norvegia, Elveţia şi Turcia, potrivit unui responsabil al UE. Fonduri UE în schimbul tancurilor Potrivit Robertei Metsola, ţările europene dispuse să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeană pentru pace, pentru ca efortul să fie împărţit de toţi şi să nu afecteze de manieră "disproporţionată" anumite ţări. Ţările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei. "Cred că sunt discuţii pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei, şi pe de altă parte pentru că vedem Ucraina respingându-i pe ruşi cu succes", a comentat ea. Procedura de aderare la UE, accelerată În contextul în care Ucraina a obţinut în iunie, la patru luni de la declanşarea războiului de către Rusia, a statutului de ţară candidată la aderare, preşedinta PE estimează că trebuie "să fie accelerată" procedura de aderare a acestei ţări. Acest proces este de obicei lung şi dificil şi ea nu a dorit să se pronunţe asupra unui calendar pentru integrare. Dar "avem o ţară care ne-a arătat voinţa sa debordantă de a ni se alătura, care atinge obiective pe care alte ţări reuşesc să le atingă în luni sau ani", a mai spus Metsola. Ea a precizat că "mari progrese" au fost realizate de Ucraina în alinierea legilor sale naţionale la cele ale Uniunii, un domeniu în care Parlamentul European oferă asistenţă. Moldova "nu ar trebui să fie uitată" Responsabila a adăugat că Republica Moldova, care a obţinut statutul de ţară candidată în acelaşi timp ca Ucraina, "nu ar trebui să fie uitată". În contextul în care procesul de aderare a ţărilor din Balcanii de Vest durează de ani lungi, Roberta Metsola a făcut apel la organizarea de "mai multe reuniuni şi discuţii" cu aceste ţări pentru a evita ca ele să se îndrepte în altă parte "şi să găsească parteneri mai puţin fiabili". Citește și: VIDEO Premieră în istoria filmelor documentare: un grup de ruși se predă ucrainenilor cu tot cu blindatul pe care-l conduceau Liderii acestor ţări se numără printre cei 44 de şefi de stat şi de guvern care se vor întâlni joi la prima reuniune, la Praga, a "Comunităţii politice europene", o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Roberta Metsola a subliniat că acest forum "nu înlocuieşte bineînţeles procesul de extindere a UE" şi că nu este vorba despre "a pune pe acelaşi plan ţări care au părăsit UE (Regatul Unit, n.r.) şi altele care se luptă să adere".

Lauterbach: Suntem în război cu Putin (sursa: karllauterbach.de)
Eveniment

Lauterbach: Suntem în război cu Putin

Lauterbach: Suntem în război cu Putin. Ministrul Sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, s-a abătut de la linia guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz şi a apreciat că ţara sa "este în război" cu preşedintele rus Vladimir Putin, respingând cu aceste cuvinte o propunere privind acordarea de garanţii Rusiei potrivit cărora Ucraina nu va adera la NATO. Lauterbach: Suntem în război cu Putin Lauterbach a reacţionat astfel la ideea filosofului Richard David Precht, partizanul unei soluţii negociate, care consideră că Germania ar trebui să facă o alianţă cu alte ţări şi să-i ofere lui Putin garanţii că solicitarea Kievului de a adera la organizaţia nord-atlantică va fi respinsă. "Sincer, ce avem de câştigat dacă îngenunchiem în faţa lui Putin? Suntem în război cu Putin şi nu suntem psihoterapeuţii lui", a comentat Lauternbach pe contul său de Twitter propunerea lui Precht. "Trebuie să urmărim consecvent victoria sub forma eliberării Ucrainei. Şi ne lasă rece dacă psihicul lui Putin suportă sau nu aşa ceva", a adăugat el. Precht, filosoful de TV Precht, filosof care s-a făcut cunoscut prin intermediul unui program de televiziune pe teme actuale văzute din perspectivă filosofică, a declarat că, cu siguranţă, demersul de a promite că Ucraina nu va intra în NATO va ajuta la calmarea spiritelor şi va deschide calea negocierilor. Însă prin reacţia sa, Lauterbach a mers mult mai departe decât au făcut-o alţi membri ai guvernului german, care au evitat inclusiv să definească în mod expres drept obiectiv o victorie ucraineană şi au subliniat necesitatea de a evita extinderea conflictului. Întrebat dacă obiectivul este ca Ucraina să câştige războiul, Scholz a recurs în mai multe rânduri la formula "Rusia nu trebuie să câştige războiul". Lambrecht și Baerbock, foarte precaute Miniştrii germani ai Apărării, Christine Lambrecht, şi de Externe, Annalena Baerbock, au manifestat reţinere faţă de solicitarea Ucrainei de a intra în NATO. Lambrecht a declarat că înţelege dorinţa ucraineană, dar că este nevoie să fie îndeplinite anumite condiţii şi că NATO nu poate deveni parte în acest război. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Baerbock, la rândul ei, a afirmat că va continua să susţină Ucraina în ceea ce priveşte dreptul acestei ţări la apărare, dar că trebuie să se evite cu orice preţ ca războiul să se extindă către alte ţări. În plus, Baerbock a apreciat că în prezent nu vede posibilă o intrare rapidă a Ucrainei în NATO.

Inflația din Germania sare de 10% Foto: Twitter
Eveniment

Inflația din Germania sare de 10

Pentru prima oară de la adoptarea euro, inflația din Germania sare de 10%. Această țară a trecut la euro în urmă cu mai bine de 20 de ani, la 1 ianuarie 2002. Inflația din Germania sare de 10% Bloomberg notează că inflația a crescut mai mult decât se anticipase, după încetarea măsurilor temporare de ajutor guvernamental și agravarea crizei energetice din Europa. BREAKING: #Inflation in Germany 10%!Highest Inflation in 70 years!— marc friedrich (@marcfriedrich7) September 29, 2022 Prețurile de consum au crescut cu 10,9% față de septembrie 2021, depășind inflația de 8,8% din august, a anunțat joi Biroul Federal de Statistică. Este mai mult decât inflația de 10,2% estimată de economiști, într-un sondaj Bloomberg. Foto: Twitter Guvernul german a anunțat joi că va plafona prețurile la gaze, o mișcare care ar putea calma inflația. Administrația cancelarului Olaf Scholz va împrumuta cel puțin 150 de miliarde de euro (146 de miliarde de dolari) pentru a susține această inițiativă, potrivit unor persoane familiare cu chestiunea, mai arată Bloomberg. „Analiştii prevăd din ce în ce des o recesiune a zonei euro (…) datele de joi arătând că încrederea a scăzut la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei. Între timp, o recesiune în Germania este aproape sigură. Cele mai importante institute de cercetare din cea mai mare economie a Europei și-au redus previziunile, joi, prezicând o scădere cu 0,4% a producției anul viitor. Ei anticipează o inflație medie de 8,8% în 2023, comparativ cu 8,4% în acest an. #inflation of #Germany reaches 10% in September after 7.9% in August !It is an uncharted territory for this country pic.twitter.com/viN4J1JM0Q— Eric Dor (@ericdor_econo) September 29, 2022 O iarnă grea va devasta economia Germaniei Și Financial Times anunța, azi, că, potrivit economiștilor, Germania va intra în recesiune, în 2023. Publicația arăta că, în septembrie, prețurile la energie au sărit cu 43,9%, iar la mâncare cu 18,7%. Potrivit FT, principalele institute de economie din Germania anticipează o creștere a PIB-ului de 1,4% în acest an, o scădere de 0,4% în 2023 și o revenire cu 1,9% în 2024. Dar dacă iarna va fi foarte grea, economia Germaniei ar putea să scadă, în 2023, cu 7,9%. Însă economiștii cred că germania nu va rămâne fără gaze, dar situația este extrem de strânsă. Deja s-a semnalat o creștere a consumului de gaze cu 14,5% față de media ultimilor patru ani, după ce vremea s-a răcit brusc în Germania. Citește și: Rusia poate declanșa haosul prin sabotaje submarine: sudul Italiei, fără net, tranzacții financiare, blocate. Ipoteză: explozibilii care au distrus Nord Stream, plasați cu luni în urmă „Înainte de anunțul de astăzi privind plafonarea prețului la benzină, guvernul german a încercat să compenseze impactul asupra consumatorilor și întreprinderilor cu pachete de ajutor în valoare totală de aproape 100 de miliarde de euro”, mai scrie Bloomberg.

Poliția germană l-a căutat pe oligarhul lui Putin la ouăle Faberge Foto: Putin și Usmanov/ Kremlin.ru
Internațional

Poliția germană căutat oligarhul la ouăle Faberge

Poliția germană l-a căutat pe oligarhul lui Putin, Alisher Usmanov, la ouăle Faberge și i-a găsit patru. Potrivit Der Spiegel, mai multe vile din Germania ale lui Usmanov, un apropiat al liderului de la Kremlin, au fost percheziționate. Oligarhul este cercetat de autoritățile de la Berlin pentru spălare de bani și evaziune fiscală. Poliția germană l-a căutat pe oligarhul lui Putin la ouăle Faberge „În timpul raidului de miercuri asupra vilei oligarhului rus Alisher Usmanov, anchetatorii au făcut o descoperire curioasă. Potrivit informațiilor Spiegel, anchetatorii se pare că au confiscat bijuterii rare dintr-un seif din vila din Tegernsee. Acestea ar putea fi patru așa-numite ouă Fabergé. Autenticitatea bijuteriilor exclusiviste este acum verificată de autorități. Ouăle Fabergé au fost făcute de aurarul rus Peter Carl Fabergé, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Au forma de ouă de Paște, sunt bogat decorate și parțial încarcate cu perle și diamante. Țarul Alexandru al III-lea a comandat primele ouă la Fabergé”, scrie Der Spiegel. Germany raids 24 properties linked to Putin ally Usmanov https://t.co/pV5ofXhJmT— The Associated Press (@AP) September 21, 2022 Valoarea acestor bijuterii este variabilă, dar datele din 2022 arătau prețuri cuprinse între șase și 33 de milioane de dolari. În martie, autoritățile din Italia au reținut Mercedesul blindat al miliardarului rus Alișer Usmanov, estimat la peste €600 mii. Mașina este blindată și rezistă unui eventual atac cu mitralieră sau grenade. Potrivit portalului Meduza, în Sardinia a fost pus sechestru și pe vila acestuia, dar și pe șase companii care aparțin oligarhului. Vila ar valor 17 milioane de dolari. Averea lui Usmanov este estimată la 20 de miliarde de dolari. El controlează o rețea de companii din metalurgie. Citește și: După ce i-a ajutat pe ucraineni, Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat conexiunile tradiționale la internet

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră