duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: germania

313 articole
Eveniment

Lui Cherecheş scăzută din condamnare perioada a fost fugar

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar. Acesta este condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupție, iar judecătorii au stabilit că va executa cu cel puțin un an mai puțin. Citește și: Procurorul Horodniceanu învinge din nou poliția rutieră: a anulat în instanță sancțiunea pentru că ar fi fost prins conducând cu 169 km/h Aceasta este perioada în care fostul primar a stat în arest în timpul anchetei în anul 2016, dar şi timpul petrecut într-un penitenciar din Germania, după ce a fugit din ţară. Magistraţii i-au admis lui Cherecheş o contestaţie la executare şi au dispus ca, din pedeapsa de cinci ani, să fie scăzute durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu (aprilie - decembrie 2016), dar şi perioada petrecută într-un penitenciar din Germania (noiembrie 2023 - martie 2024). Lui Cherecheş o să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar „În temeiul art.598 alin.1 lit.d Cpp, admite contestaţia la executare formulată de petentul-condamnat Cherecheş Cătălin. Deduce din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată petentului - condamnat Cherecheş Cătălin durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu (de la data de 26.04.2016 până la data de 22.12.2016); perioada în care petentul-condamnat a fost arestat în vederea executării mandatului european de arestare (de la 28.11.2023 la 19.03.2024), precum şi perioada executată (de la 19.03.2024 la zi). În temeiul art.599 alin.4 Cpp, anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.56 din data de 24.11.2023 emis de către Tribunalul Cluj şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare", a decis Tribunalul. Pe 24 noiembrie 2023, Cătălin Cherecheş a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Cu puţin timp înainte de pronunţarea sentinţei, Cherecheş a fugit din ţară prin vama Petea cu un taxi, el folosind un act de identitate al unei rude apropiate. Ulterior, a fost prins de poliţiştii germani în Augsburg şi arestat, fiind adus în România în luna martie şi încarcerat la Penitenciarul Rahova.

Lui Cherecheş o să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar Foto: Facebook
Încă o breșă majoră de securitate în Germania Foto: Bundeswehr
Eveniment

Încă o breșă majoră de securitate în Germania

Încă o breșă majoră de securitate în Germania: o propagandistă rusă, Margarita Simonian, publică înregistrarea unei discuții între înalți ofițeri germani care plănuiesc să lovească Crimeea. Anul trecut a început procesul unui colonel din serviciul de informații externe a Germaniei, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, care a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Citește și: Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa – The Telegraph Încă o breșă majoră de securitate în Germania Redactorul-şef al canalului de stat rus RT, Margarita Simonian, a publicat un fişier cu o durată de mai bine de jumătate de oră, conținând o discuţie între militari germani despre lovituri vizând Crimeea. În această conversaţie, ascultată de AFP dar care nu este datată, participanţii la ceea ce pare a fi o videoconferinţă discută în special despre ipoteza livrării Kievului de către Germania a rachetelor cu rază lungă de acţiune Taurus de producţie germană, care ar fi necesare pentru a permite forţelor ucrainene să le utilizeze şi eventualul impact al acestora. Experţi întrebaţi de săptămânalul german Der Spiegel au considerat că fişierul este autentic. Participanţii menţionează în special ipoteza unor lovituri vizând Podul Crimeei ce leagă Peninsula Kerci, în Crimeea, la vest, şi teritoriul Rusiei. În înregistrare, participanţii discută şi detalii privind livrările de rachete cu rază lungă de acţiune Scalp de către Franţa şi Marea Britanie către Ucraina. RT a scris că oficialii germani au vorbit, de asemenea, despre modul în care ar putea nega implicarea directă într-un atac împotriva unor ținte rusești, o acțiune despre care Kremlinul a spus că ar depăși o "linie roșie" și ar duce la o escaladare a conflictului. Unul dintre presupusele „trucuri" pe care RT a spus că oficialii le-au sugerat a fost acela de a se îmbrăca în haine civile și de a vorbi cu accent american în timpul unui potențial atac. Potrivit Spiegel, discuţia dintre ofiţerii germani a avut loc într-o videoconferinţă pe platforma publică WebEx şi nu într-o reţea secretă internă a armatei, ceea ce ridică întrebări cu privire la normele de securitate internă în Bundeswehr.

Germania cere UE arme pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania cere UE arme pentru Ucraina

Germania cere UE arme pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat luni că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu livrează suficiente arme Ucrainei pentru a o ajuta în războiul contra Rusiei şi a lansat un apel la sporirea eforturilor UE în această privinţă. Berlinul, sprijin masiv pentru Kiev În contextul blocării în Congres a ajutorului Statelor Unite pentru Kiev, Scholz a insistat pe nevoia ca Europa să-şi intensifice sprijinul pentru Ucraina, precizând că guvernul german va sprijini Kievul atât timp cât va fi necesar. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Germania a devenit ţinta criticilor în primele luni ale invaziei ruse în Ucraina pentru că nu oferise sprijinul militar pe care Kievul îl aştepta de la una dintre puterile majore din Europa. În prezent, însă, Germania este unul dintre principalii furnizori de ajutor militar şi financiar. La finalul anului trecut, Berlinul a decis să-şi dubleze ajutorul militar pentru Ucraina în 2024, până la 8 miliarde euro. Germania cere UE arme pentru Ucraina "Oricât de semnificativă este contribuţia germană, ea nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. De aceea, le cer aliaţilor din Uniunea Europeană să-şi consolideze eforturile cu privire la Ucraina. Livrările de arme planificate către Ucraina ale majorităţii statelor UE nu sunt suficiente", a spus Scholz într-o conferinţă de presă la Berlin. El a adăugat că Germania i-a cerut UE să verifice cu fiecare stat membru ce livrări intenţionează să facă, întrucât nu toate aceste livrări sunt cunoscute. Olaf Scholz s-a declarat încrezător că la summit-ul extraordinar din 1 februarie liderii statelor UE vor aproba propunerea Comisiei Europene de acordare a unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La summit-ul UE din decembrie nu s-a reuşit adoptarea unei decizii în această privinţă, din cauza opoziţiei Ungariei.

Austria, refuzată în Schengen de Germania (sursa: dw.com)
Internațional

Austria, refuzată în Schengen de Germania

Austria, refuzată în Schengen de Germania. Intrarea etapizată a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu a fost pe placul tuturor. Condițiile Austriei și faptul că Schengen s-ar deschide doar pe cale aeriană au provocat reacții de indignare în ambele țări. Cel mai adesea, s-a invocat faptul că Austria ne tratează ca pe niște "cetățeni europeni de mâna a doua". Schengen doar aerian a fost privit cu mefiență, mulți acuzând că e "praf în ochi". Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Există, însă un precedent: un stat european care, din cauza veto-ului unui alt stat membru, a stat la porțile Schengen timp de mai mulți ani, și care a fost primit, în etape, mai întâi doar pe cale aeriană. Iar acest stat este chiar Austria. Austria, refuzată în Schengen de Germania Timp de trei ani, Germania a blocat intrarea Austriei în spațiul Schengen. Austria era considerată un risc de securitate. Austria a devenit membru UE în ianuarie 1995. În același an, a început demersurile și pentru aderarea la spațiul Schengen, sperând să fie doar o formalitate. A întâmpinat, însă, opoziția puternică a Germaniei. "Austria nu-și securizează în mod adecvat granițele cu statele din afara UE", declara la vremea aceea ministrul de Interne german, Manfred Kanther. În 1996, Germania încă se opunea: Sigmund Bohm, șeful poliției de frontieră bavareze, afirmat în timpul unei conferințe că grănicerii austrieci sunt extrem de slab antrenați și că le va lua mai mult de șase luni pentru a se recalifica. Planul "pas cu pas" pentru Viena De asemenea, Günter Krause, de la Ministerul de Interne din Bonn, declara că Germania nu va accepta jumătăți de măsură din partea Austriei. Edmund Stoiber, prim-ministrul Bavariei, avansa statistici: în cursul anului 1995, poliția de frontieră bavareză efectuase nu mai puțin de 11.500 de arestări, inclusiv a 900 de contrabandiști, la granița cu Austria, respinsese 32.000 de vehicule și confiscase aproape 800 de mașini furate. În martie 1997, ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, sugerat un "plan pas cu pas" pentru aderarea Austriei la Schengen. Potrivit acestui plan, Austria ar fi intrat în Schengen în 2000. "Nu vreau ca ideea Schengen să fie discreditată", spunea Beckstein. Viena, șantaj cu Tratatul UE Declarațiile au provocat un val de indignare la Viena. Cancelarul de atunci al Austriei, Viktor Klima, a anunțat că Viena va "face tam-tam" cu privire la veto-ul Germaniei, susținând că guvernul austriac investise în jur de două miliarde de șilingi (145 de milioane de euro) în securizarea frontierei. Potrivit acestuia, pentru a pune capăt imigrației ilegale, 2.000 de funcționari fuseseră relocați la viitoarea frontieră externă Schengen și fuseseră achiziționate sute de vehicule și dispozitive de supraveghere. La sfârșitul lunii iunie 1997, Wolfgang Schüssel (ÖVP), ministrul de Interne austriac, a amenințat că va bloca Tratatul UE de la Amsterdam, care tocmai fusese adoptat, dacă Austria nu era primită în Schengen. Summit-ul de la Innsbruck După câteva săptămâni, pe 17 iulie, 1997, la Innsbruck, a avut loc un summit între șefii de guvern Helmut Kohl din Germania, Romano Prodi, din Italia și Viktor Klima, cancelarul Austriei. Miza: eliminarea controalelor la frontieră pentru Austria, până pe 30 iunie 1998. Helmut Kohl s-a poziționat atunci împotriva propriului ministru de Interne, Manfred Kanther, declarând că este pentru intrarea Austriei în Schengen. Primul pas: Schengen aerian. Urma ca, de la 1 decembrie 1997, controalele în aeroporturi să fie desființate. Cancelarul austriac, Viktor Klima, a fost de acord, caracterizând acordul drept unul "foarte constructiv". Au urmat însă câteva luni de negocieri acerbe. Guvernul bavarez continua să se opună. "Deschiderea frontierei înrăutăţeşte în mod firesc situaţia de securitate", avertiza premierul bavarez Edmund Stoiber, criticând concesiile lui Kohl către Austria. Austria, 25 de ani de Schengen Totuși, Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Aproape imediat, au început să se deschidă și frontierele terestre. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Patru ani mai târziu, în 2001, la o conferință Schengen organizată la Salzburg, fostul ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, cel care propusese anul 2000 pentru aderarea deplină a Austriei, a declarat că se aștepta la o catastrofă, la o creștere a ratei criminalității. "Mi s-a demonstrat contrariul", a conchis acesta.

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Eveniment

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate. Fostul primar al municipiului Baia Mare Cătălin Cherecheş, reţinut în Germania după ce a părăsit ţara ilegal, refuză să-şi dea acordul pentru extrădare simplificată, a anunţat, duminică, avocatul acestuia, Răzvan Doseanu. Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate "Cătălin Cherecheş refuză să îşi dea acordul pentru o extrădare simplificată. Am discutat cu avocatul său din Germania şi acesta spune că, în situaţia unei extrădări fără o procedură simplificată, aceasta poate dura între trei şi șase luni de zile. Citește și: „Mai întâi, teroriștii Hamas au violat-o, iar apoi au împușcat-o în cap. Era o femeie minunată cu chip de înger” – mărturia lui Yoni Saadon, care scăpat prefăcându-se mort În aproximativ cinci zile, Cătălin Cherecheş urmează să fie transferat la un loc de detenţie din Munchen", a spus Răzvan Doseanu. Conform lui Doseanu, clientul său a discutat doar cu avocatul din Germania. "Până în prezent, nu i s-a permis lui Cătălin Cherecheş să ia contact cu nicio altă persoană decât avocatul său din Germania. Din discuţiile cu avocatul din Germania, Cătălin Cherecheş nu s-a opus în momentul în care a fost prins de autorităţile germane", a precizat Răzvan Doseanu.

Cherecheș, ascuns în portbagaj în Germania (sursa: Facebook/Ionela Arcanu)
Eveniment

Cherecheș, ascuns în portbagaj în Germania

Cherecheș, ascuns în portbagaj în Germania. Fugarul Cătălin Cherecheș a avut un plan naiv de a se sustrage de la condamnarea de cinci ani primită în România. Cherecheș, ascuns în portbagaj în Germania După ce a părăsit România vineri dimineață, primarul de Baia Mare s-a îndreptat spre Germania, acolo unde are rude. Citește și: Cherecheș le-a dat sacoșe de bani să care în Germania și șoferului și bodyguard-ului. Mama primarului și-ar fi cumpărat o locuință proprie în Germania pentru a depozita banii A fost monitorizat în tot acest timp de către polițiștii români, prin intermediul telefonului mătușii acestuia, Eugenia Jederan, sora mamei lui Cherecheș. Marți, Cătălin Cherecheș a plecat din localitatea Senden, de lângă Ulm, ascuns în mașină mătușii lui. Călătorea întins pe podea sau în portbagaj, pentru a nu fi văzut. Citește și: Cătălin Cherecheș, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania Potrivit unor surse apropiate dosarului, mașina, condusă de mătușa lui Cherecheș destul de haotic și cu viteză mare, se îndrepta spre Augsburg. Voia să ajungă la Viena Ce nu știau nici primarul de Baia Mare și nici mătușa acestuia era că erau urmăriți de polițiști germani. La gara din Augsburg, polițiștii germani l-au identificat pe Cătălin Cherecheș: acesta fusese întins pe bancheta din spate a mașinii. L-au așteptat să coboare, apoi au încercat să-l legitimeze. Cherecheș, însă, a devenit agitat și a refuzat legitimarea. Urmarea: a fost imobilizat prin forță. Sursele menționate mai arată că planul lui Cherecheș era să ajungă la aeroportul din Viena.

Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania Foto: Facebook
Eveniment

Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania

Cătălin Cherecheş, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania, la Augsburg, în urma unei colaborări între Poliţia Română şi poliţia germană. El a fost reținut de autoritățile din Bavaria. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Poliția Română a anunțat că în prezent „se derulează activități procedurale specifice” pentru aducerea acestuia în țară. Primarul Cherecheș, capturat de autoritățile germane, la solicitarea statului român Edilul-șef al reședinței de județ a Maramureșului a fost condamnat, la 24 noiembrie, la cinci ani de închisoare cu executare pentru corupție. Însă, cu câteva ore înainte de sentință, el a părăsit România pe la punctul de frontieră Petea, deși era sub control judiciar. În aceeași zi, împotriva lui Cherecheș a fost emis un mandat european de arestare. Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania Poliția Română a anunțat că primarul Cătălin Cherecheș, cel care a fugit din țară cu câteva ore înainte de a fi condamnat la cinci de închisoare cu executare, a fost prins de polițiștii bavarezi în orașul Augsburg. „În seara de 28 noiembrie, în urma cooperării polițienești internaționale și a schimbului de date și informații, dintre Poliția Română și autoritățile din Germania, Ungaria, Austria și Italia, a fost localizat, depistat și reținut, de către polițiștii bavarezi și BKA, în Augsburg, un bărbat, de 45 de ani, din Baia Mare, urmărit internațional. Acesta a fost depistat de partenerii externi, pe baza informațiilor oferite de Poliția Română”, a anunțat victorioasă Poliția Română. Cum a fugit din țară primarul Cătălin Cherecheș Poliția de Frontieră a anunțat că primarul Cătălin Cherecheș a ieșit din țară cu ajutorul documentelor de identitate ale unui văr de-al său. „Cherecheș Cătălin a ieșit din țară prin frontiera cu Ungaria prin punctul de trecere Petea, la ora 7:49, folosind o altă identitate, aparținând unei rude, o personă de sex masculin. La ora menționată, la controlul de frontieră s-a prezentat un autovehicul înmatriculat în România, în care se aflau două persoane, conducătorul auto care figura în regim de taxi și un pasager pe scaunul din dreapta față. Cele două persoane s-au legitimat cu cărți de identitate românești dintre care una, cea a pasagerului, aparținea unei rude a lui Cherecheș Cătălin, persoană care locuiește într-un stat din Europa, rudă a acestuia”, a anunțat Victor Ștefan Ivașcu, șeful Poliției de Frontieră, înainte de a fi demis din funcție. Fostul șef al Poliției de Frontieră mai spunea: „În momentul solicitării documentelor la control, agentul de poliție de frontieră se afla în fața tonetei, pe artera de circulație și a procedat la identificarea persoanelor din autovehicul prin confruntarea identității din documente cu cei prezenți. Conform atribuțiilor de serviciu, polițistul de frontieră a implementat trecerea în baza de date, apoi a înmânat documentele polițistului de frontieră maghiar aflat la rândul lui în afara tonetei, care a verificat de asemenea identitatea persoanelor și a consemnat acest aspect în bazele de date maghiare, ulterior permițând intrarea acestora pe teritoriul Ungariei”.

Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania (sursa: Inquam Photos/Paul Ursachi)
Investigații

Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania

Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania. Multe sute de mii de euro cash au fost transportate în Germania de Cătălin Cherecheș nu doar direct sau de către mama sa, ci și prin intermediul unui bodyguard și al unui șofer. Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania Banii erau depozitați într-un seif din locuința din Germania a surorii mamei lui Cătălin Cherecheș, se arată în motivarea deciziei de confiscare a peste 2,5 de milioane de lei de la Cherecheș după o sesizare a ANI: "În ceea ce priveşte sumele de bani aflate în Germania, acestea au fost transportate în timp de către persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.), în sume de maxim 10.000 de euro (...). Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Inițial ele au fost păstrate la locuința mătuşii materne. Ulterior, aceasta şi familia ei s-au mutat şi o parte din bani au fost plasaţi la locuința din Germania a mamei persoanei evaluate. (...)". Unchiul nu confirmă existența altei locuințe Totuși, unchiul lui Cherecheș nu confirmă că mama primarului ar fi avut o altă locuință în Germania: Martorul Jederan (...), unchiul intimatului (Cătălin Cherecheș - n.r.), a declarat că dl şi d-na Cherecheș (...) Au o camera de musafiri la ei acasă pentru când veneau în vizită, iar în camera de oaspeţi se găseşte şi un seif. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Martorul nu a primit bani de la ei, dar cunoaşte că aduceau mereu bani pe care îi depozitau în seif. Domnul şi d-na Cherecheș aduceau ei înşişi banii. În anul 2007, cele două persoane au fost în vizită de 5-10 ori. La fel şi în anii următori. Martorul nu a primit bani de care să aibă grijă de la ei şi nici nu i-au fost transferaţi bani. Nu a existat nicio predare de numerar, pentru că banii erau aduşi şi depozitaţi personal de ei. Martorul nu a ţinut nicio evidenţă a banilor. De asemenea, martorul arată că nu există nicio clădire nouă, niciun alt seif, iar d-na Cherecheș Viorica nu deţine un alt imobil. Prin urmare, nu a fost cazul de a se transfera sumele depozitate în seif." Bodyguard-ul, 10.000 de euro prin graniță "Martorul (...) arată că a asigurat intimatului Cherecheș Cătălin paza şi securitatea în perioada (...), pentru ridicarea de numerar de la băncile (...) şi BRD (...). Martorul nu cunoaşte sumele retrase, dar îl însoţea pe intimat la bancă şi de acolo acasă, unde la subsolul casei de pe str. (...) deţinea un seif/depozit de valori. În perioada (...), a mers în total de 15-20 ori. De asemenea, martorul deţinea cheile de la seif şi de la casă şi a fost solicitat ca în lipsa intimatului să verifice dacă era totul în regulă; a observat că tot timpul erau în seif plicuri de la bănci. Nu a numărat niciodată plicurile sau sumele de bani. Citește și: FOTO Acesta este vărul lui Cherecheș cu a cărui carte de identitate primarul de Baia Mare a fugit din țară. Pot fi cei doi confundați? Mai arată martorul că în perioada (...) s-a deplasat împreună cu intimatul în Ungaria, Austria şi Germania şi tot timpul aveau asupra lor sume de bani, în jur de 10.000 euro fiecare, până la trecerea punctului vamal. Banii proveneau de la intimat (Cătălin Cherecheș - n.r.), care i-a spus că era vorba despre bani pe care voia să îi lase familiei mamei sale, care urma să se stabilească în Germania. Banii transportaţi de martor erau predaţi intimatului când ajungeau în străinătate. În Ungaria s-au întâlnit cu verişorul intimatului sau cu o altă rudă iar banii îi erau lăsaţi aceluia. În Budapesta, de două ori martorul a asistat la predarea sumei transportate de el, alături de banii deţinuţi de intimat, puşi împreună într-un plic, către o persoană al cărei nume nu îl poate preciza." Șoferul și tatăl, cărăuși de bani "Martorul (...) a declarat (...) că a mers în Austria şi Germania cu intimatul Cherecheș Cătălin, în calitate de şofer. Înainte de a plecări, primea sume de bani în lei pentru a le schimba în euro, între 5.000 şi 10.000 euro. De la sfârşitul anului 2008, acest lucru s-a întâmplat de 10 ori în total, dar fără ca martorul să poată preciza anii. A mai arătat că a condus-o şi pe mama intimatului, d-na deputat Cherecheș Viorica, o dată sau de două ori pe an în (...) şi Germania, pentru a se întâlni cu rudele, iar înainte de aceste plecări intimatul îi înmâna de asemenea bani numerar pentru a-i schimba. Precizează apoi că a fost de două sau de trei ori cu mama dânsului. Martorul a indicat în mod specific casele de schimb valutar la care a realizat schimburile valutare. Martorul nu cunoaşte destinaţia sumelor. Prin declaraţia dată (...), martorul (...) a atestat că el şi tatăl său au efectuat retrageri de bani din contul d-nului primar şi al mamei lui. Avea împuternicire şi retrăgea sume de 5.000-10.000 euro, 10.000-13.000 euro. Retragerile în lei le schimba în euro. Acelaşi martor a mers la Viena în intervalul (...) cam de 4-5 ori în total, împreună cu intimatul. Înainte de plecări, martorul schimba sume din lei în euro, între 5.000-10.000 euro. Nu cunoaşte de ce duceau banii la Viena." Cine e domnul Z de la Viena care primea bani de la Cherecheș? "Cam de 2-3 ori pe an se deplasa în Ungaria cu d-na şi dl Cherecheș, pentru a se întâlni cu familia din Germania: mătuşa Jederan Eugenia, unchiul Jederan (...) şi verişorul Jederan (...). O dată sau de 2 ori a transportat-o şi pe mama intimatului la Viena. Pentru dânsa nu făcea schimburi valutare, dar retrăgea de pe card sume de 2-3.000 lei pentru cheltuieli curente. Martorul arată că, parţial, sumele tranformate în euro erau folosite pentru cheltuieli de drum şi cazare, cca 600-1.000 euro erau puşi în bord în acest scop. Mai susţine martorul că s-a deplasat singur la Viena de 4-5 ori, dintre care de 3-4 ori a dus banii retraşi din bancă înainte; o dată sau de 2 ori a primit bani de acasă de la dl. primar. A mers singur cu maşina la Viena, transportând sume cuprinse între 5.000-10.000 euro de fiecare dată, pe care le-a predat în centrul vechi al Vienei unui domn al cărui nume începe cu Z. Acesta nu era unchiul sau verişorul intimatului, pe care martorul îi cunoaşte. De asemenea, martorul nu cunoaşte motivul pentru care preda banii la Viena şi nu a adus niciodată înapoi sume de bani."

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Investigații

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania. Cătălin Cherecheș și-a pregătit încă de acum mulți ani o eventuală plecare în străinătate. Avere nejustificată: peste 2,5 milioane de lei Primarul de Baia Mare, împreună cu mama sa, au transportat sute de mii de euro în Germania, pe parcursul a mai mulți ani. Banii au fost depozitați în casa surorii mamei sale, într-un seif. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Informația apare în decizia judecătorească prin care lui Cherecheș i se confiscă peste 2,5 milioane de lei. Este vorba de sume nejustificate. Dosarul a fost deschis în 2019, la cererea Agenției Naționale de Integritate. Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania "Retragerile în numerar (ale lui Cătălin Cherecheș - n.r.) nu depăşeau suma de 20.000-30.000 de euro din motive de siguranță. În ceea ce priveşte sumele retrase în numerar, persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că o parte din ele sunt păstrate în Germania în seif, la o adresă ce aparţine familiei sale, iar o parte în seiful din locuința sa din Baia Mare. Citește și: FOTO Acesta este vărul lui Cherecheș cu a cărui carte de identitate primarul de Baia Mare a fugit din țară. Pot fi cei doi confundați? Persoana evaluată a arătat că nu are prea mare încredere în sistemul bancar din România şi de aceea a ales această modalitate de păstrare a sumelor de bani, nefiind vorba doar de munca lui, ci şi de cea a antecesorilor săi, iar sumele în discuţie fiind parte din moştenirea sa. (...) Persoana evaluată a arătat că la începutul perioadei de evaluare, respectiv 1 iunie 2012, în cele două seifuri deținea circa 1,3 -1,4 milioane euro, fără a întocmi o evidență în privința deținerii acestei sume. (...) În ceea ce priveşte sumele de bani aflate în Germania, acestea au fost transportate în timp de către persoana evaluată, în sume de maxim 10.000 de euro, atunci când se deplasa în Germania. Inițial ele au fost păstrate la locuința mătuşii materne. Ulterior, aceasta şi familia ei s-au mutat şi o parte din bani au fost plasaţi la locuința din Germania a mamei persoanei evaluate.", se arată în motivarea deciziei judecătorești din speța menționată. Și mama căra bani peste graniță "Sumele retrase de persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) din aceste conturi au fost păstrate acasă, în seiful din Baia Mare sau la sora martorei (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) în Germania. Motivul pentru care aceste sume de bani au fost retrase pentru a fi păstrate în cele două locații este lipsa unei stabilități a sistemului bancar din România. În ceea ce priveşte transportul banilor în Germania, acesta s-a făcut prin deplasări succesive atât de către persoana evaluată cât şi de martoră (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.). Sumele de bani depozitate în Germania sunt mai mari decât cele existente în seiful din România. În momentul dării declaraţiei a arătat ca în Germania erau circa 300.000 de euro, iar în România circa 200.000 de euro. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” Martora (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că în decursul unui an efectuează şapte, opt deplasări în Germania, iar persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) efectua deplasări lunare. De asemenea, martora a arătat că transportarea unei sume de 10.000 euro în Germania nu reprezenta un risc. Nu a ţinut o evidență a sumelor duse în Germania (...).", mai menționează hotărârea de instanță pomenită anterior. Unchiul din Germania confirmă: Au un seif la noi "Martorul Jederan (...), unchiul intimatului, a declarat că dl şi d-na Cherecheș nu deţin la ei acasă bani de care să aibă grijă (filele 96-99, vol. VI). Au o camera de musafiri la ei acasă pentru când veneau în vizită, iar în camera de oaspeţi se găseşte şi un seif. Martorul nu a primit bani de la ei, dar cunoaşte că aduceau mereu bani pe care îi depozitau în seif. Domnul şi d-na Cherecheș aduceau ei înşişi banii. În anul 2007, cele două persoane au fost în vizită de 5-10 ori. La fel şi în anii următori. Martorul nu a primit bani de care să aibă grijă de la ei şi nici nu i-au fost transferaţi bani. Nu a existat nicio predare de numerar, pentru că banii erau aduşi şi depozitaţi personal de ei. Martorul nu a ţinut nicio evidenţă a banilor.", potrivit motivării judecătorești.

Foto - cum arată vărul lui Cherecheș (sursa: aktual24.ro)
Eveniment

Foto - cum arată vărul lui Cherecheș

Foto - cum arată vărul lui Cherecheș. Inspectorul general al Poliției de Frontieră, Victor-Ștefan Ivascu, a explicat, sâmbătă, într-o conferință de presă, cum a fugit din țară Cătălin Cherecheș. Polițistul de frontieră, cercetat "Referitor la posibilitatea substituirii persoanei, precizez că analizăm în continuare modalitatea în care polițistul de frontieră aflat în serviciu a efectuat controlul documentelor, cu mențiunea că există o asemănare între Cherecheș Cătălin și ruda căreia i-ar fi folosit actul de identitate. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Asemănare care, însă, nu scuza lipsa identificării prin confruntare a documentului de identitate prezentat cu persoana prezentă la controlul de frontieră. (…) A fost dispusă declanșarea cercetării prealabile față de agentul de poliție de frontieră, în vederea stabilirii existenței unei abateri disciplinare", a declarat Ivașcu. Controlul, pe teritoriul maghiar "Cherecheș a ieșit din țară prin frontiera cu Ungaria prin PTF Petea la ora 07,49 folosind o altă identitate aparținând unei rude, o persoană de sex masculin. La ora menționată, la controlul de frontieră efectuat pe teritoriul maghiar, s-a prezentat un autovehicul înmatriculat în România, în care se aflau două persoane, conducătorul auto care figura în regim de taxi și un pasager pe scaunul din dreapta. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” Cele două persoane s-au legitimat cu cărți de identitate românești, dintre care una, cea a pasagerului, aparținea unei rude a numitului Cherecheș Cătălin, persoană care locuiește într-un stat din Europa", a adaugat Ivașcu. Foto - cum arată vărul lui Cherecheș Acesta a mai spus că, în momentul solicitării documentelor la control, agentul de poliție de frontieră a procedat la identificarea persoanelor din autovehicul, prin confruntarea identității din documente cu cei prezenți și, conform atribuțiilor de serviciu, polițistul de frontieră a menționat trecerea în baza de date. Apoi, a înmânat documentele polițistului de frontieră maghiar, care a verificat de asemenea identitatea persoanelor și a consemnat acest aspect în bazele de date maghiare, ulterior permițând intrarea acestora pe teritoriul Ungariei. Potrivit Aktual24, care a publicat și o poză a vărului lui Cătălin Cherecheș, această rudă locuiește în Germania.

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia Foto: Twitter
Internațional

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia, arată, azi, publicația britanică The Times. Potrivit cotidianului britanic, livrările de armament către Kiev sunt tergiversate intenționat pentru a-l determina pe Zelenski să înțeleagă că acest conflict este acum „înghețat”. Citește și: Averea uriașă a mamei primarului Cătălin Cherecheș, care ar fi părăsit România alături de fiul ei. Presa: edilul-șef al Băii-Mari s-ar afla pe o insulă idilică din Mediterana SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea The Times amintește că, la 20 noiembrie, pe Twitter, delegația SUA la NATO a scris despre faptul că va continua să sprijine Ucraina „să fie în cea mai puternică poziție la masa negocierilor când acest moment va veni”. Ukraine has taken back more than half of its territory seized by Russia’s forces since February 2022. In this tough and dynamic battle, Ukraine’s soldiers are fighting bravely every single day, and they continue to inspire the world with their bravery and courage. We will… pic.twitter.com/ELeU4EbVfK— U.S. Mission to NATO (@USNATO) November 20, 2023 „Ucraina a recucerit mai mult de jumătate din teritoriul său confiscat de forțele Rusiei începând cu februarie 2022. În această bătălie dură și dinamică, soldații ucraineni luptă cu curaj în fiecare zi și continuă să inspire lumea cu curajul și îndrăzneala lor. Vom continua să îi sprijinim pentru a fi în cea mai puternică poziție posibilă la masa negocierilor atunci când va veni momentul. Continuăm să rămânem #UnitedWithUkraine în timp ce își apără libertatea”, a afirmat delegația SUA la NATO. „Deși ulterior a precizat că SUA crede că bătălia Ucrainei pentru a-și recupera granițele de la Rusia «poate fi câștigată», mesajul a contribuit la speculațiile potrivit cărora susținătorii Kievului caută o modalitate de a pune capăt luptelor pe fondul «oboselii de război», al îngrijorărilor economice și al preocupărilor legate de epuizarea propriilor stocuri militare. În urmă cu câteva săptămâni, Giorgia Meloni, prim-ministrul italian, a declarat, răspunzând unui apel fals, care era o farsă, că «există multă oboseală din toate părțile» și că «se apropie momentul în care toată lumea va înțelege că există o cale de ieșire»”, explică The Times. Britanicii mai arată că Berlinul refuză să furnizeze Ucrainei rachete nedetectabile de tip Taurus, cu o rază de 300 de mile, iar Uniunea Europeană nu poate livra Kievului cantitatea de obuze promisă. Zelenski trebuie să priceapă singur ce vor aliații de la Berlin și Washington „Cotidianul Bild a declarat că o sursă guvernamentală germană i-a spus că scopul este acum de a pune Ucraina într-o «poziție de negociere bună din punct de vedere strategic», de unde ar putea deschide discuții cu Kremlinul despre «suveranitatea și integritatea sa teritorială». Sursa a fost citată spunând: «Casa Albă și cancelaria [germană] se consultă în acest sens. Zelenski însuși ar trebui să ajungă la concluzia că nu mai poate continua, fără nicio cerere din exterior. Din proprie inițiativă, el ar trebui să se uite la națiunea sa și să explice că trebuie să negocieze … ceea ce Berlinul și Washingtonul caută ca alternativă la negocieri este un conflict înghețat, fără concordie între părțile implicate în conflict». Casa Albă a declarat că reportajul realizat de Bild nu reflectă cu exactitate perspectiva administrației asupra conflictului”, mai arată The Times. Jurnaliștii de la Bild citează un colonel german în rezervă, apropiat formațiunii de opoziție creștin-democrate, CDU, care susține că Berlinul „în mod deliberat, nu furnizează ceea ce Ucraina are nevoie pentru a-și elibera teritoriul ocupat, cum ar fi Taurus”.

România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate Foto: Nine o`clock
Economie

România, în topul primelor țări UE la prețul electricitate

Eurostat arată, azi, că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. În Germania, curentul electric este mai ieftin. În plus, prețul la gaze a explodat în România, creșterea fiind de 134%, doar Letonia înregistrând o majorare mai abruptă. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. Datele arată că prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de țări din UE în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu prima jumătate a anului 2022. În monedă națională, cea mai mare creștere (+953%) a fost raportată în Olanda. Creșteri mari, în moneda națională, au fost înregistrate și în Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%). Scăderi mari ale prețurilor la energie, în moneda națională, au fost înregistrate în Spania (-41%), urmată de Danemarca (-16%). Scăderi mai mici au fost raportate în Portugalia (-6%), Malta (-3%) și Luxemburg cu aproape 0 (-0,4%). Explozie-record a prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2022 și prima jumătate a anului 2023, prețul gazelor naturale a crescut în 20 din cele 24 de state membre ale UE care raportează prețurile gazelor naturale. „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat”, arată statistica oficială a Comisiei Europene. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Preţul fără impozitele pe electricitate şi gazele naturale sunt în scădere. Parţial, statele membre UE au retras măsurile de sprijin. Ca rezultat, preţurile cu impozite pentru consumatorul final este uşor mai ridicat decât în primul semestru din 2022, explică Eurostat.

Germania, umanitară cu rușii calificați superior (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, umanitară cu rușii calificați superior

Germania, umanitară cu rușii calificați superior. Potrivit estimărilor, sute de mii de ruși și-au părăsit țara după ce trupele țării lor au invadat Ucraina. Țările care nu le impun viză au înregistrat creșteri semnificative ale economiei. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră În Uniunea Europeană, Germania este cea mai puțin restrictivă în eliberarea permiselor de ședere cetățenilor ruși, în ciuda unei potențiale amenințări la adresa securității publice. Motivele invocate sunt umanitare, realitatea cifrelor spune însă altceva. Peste 32.000 de vize acordate După mobilizarea parțială decretată de Rusia în septembrie 2022, UE a convenit asupra unei poziții restrictive acordării de vize cetățenilor ruși, politica țărilor baltice fiind cea mai dură. Totuși, de la bun început, guvernul german a refuzat această restricție, din motive umanitare. "Toate deciziile pe care le luăm nu ar trebui să le interzică cetățenilor ruși să caute libertatea și să părăsească țara pentru a scăpa de dictatura din Rusia", a declarat anul trecut Olaf Scholz. Recent, Ministerul Federal de Interne a comunicat că numărul cetățenilor ruși care au ajuns în Germania a crescut cu 32.183 de când Rusia a invadat Ucraina. Cifrele provin din Registrul Central al Străinilor, unde sunt înscriși străinii care nu stau doar temporar în țară. Comparând sosirile și plecările, rezultă că numărul rușilor care au emigrat în Germania este în creștere. Ministerul de Externe a confirmat că, de la începutul războiului, a fost eliberat un număr de aproximativ 32.000 de vize naționale care servesc practic pentru "o ședere mai lungă și migrație" și sînt destinate muncitorilor calificați. În plus, au mai fost eliberate pentru cetățenii ruși peste 51.000 de vize Schengen, care le permit șederea până la trei luni în UE. Germania, umanitară cu rușii calificați superior Printre motivele invocate de guvernul german de a lăsa ușa deschisă cetățenilor ruși au fost, pe de o parte, faptul că izolarea completă ar putea înstrăina și mai mult societatea rusă de Europa, pe de alta, șansa pentru persoanele din opoziția rusă să fugă de regim. Totuși, cu excepția specialiștilor cu înaltă calificare în domeniul tehnic, foarte puțini dintre cei care au părăsit Rusia din motive politice pot primi vize. Rușii nu sunt bineveniți din motive umanitare, ci doar dacă sunt un beneficiu pentru economia Germaniei, confruntată în prezent cu un mare deficit de muncitori calificați. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a eficientizat procesul de solicitare a vizei în special pentru specialiștii ruși cu expertiză în domenii precum IT și tehnologia comunicațiilor. Permisul de "aprobare globală pentru accesul pe piața muncii" se aplică doar celor cu expertiză profesională și diplomă universitară, care se angajează într-o companie germană, fiind calificați pentru un salariu minim de 58.400 de euro pe an. Disidenții, triați la sânge Decizia de a facilita intrarea muncitorilor calificați ruși a fost luată anul trecut, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului susțineau că guvernul german nu facilitează procesul de solicitare a vizelor pentru jurnaliştii independenţi care se confruntă cu represiunea în Rusia. Dacă IT-iștii ruși primeau vize naționale, jurnaliștii ruși, angajați ai postului independent de televiziune Dozhd și ai site-ului de știri Meduza, deși incluși pe lista de vize umanitare întocmită de ministerul german al Culturii, nu erau luați în considerare. Prin comparație, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, în timp ce Germania a acordat peste 30.000 de vize naționale, doar 1.665 de persoane, considerate a fi "deosebit de expuse riscului", inclusiv membri ai opoziției sau jurnaliști, au primit o viză umanitară. Rusia, hemoragie de capital în 2022 În 2022, Rusia a înregistrat o ieșire net de capital de 216 de miliarde de euro, din cauza războiului din Ucraina, potrivit unui raport publicat luni de Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt, un think tank cu sediul la Moscova. Potrivit Băncii Mondiale, ieșirile de capital de această amploare sunt chiar mai mari decât PIB-ul Greciei, de 219 miliarde de dolari (aproximativ 198 de miliarde de euro) în 2022. Potrivit analizei, ieșirile de capital din Rusia, de anul trecut, au fost de patru ori mai mari decât în 2021 și cu 70% mai mari decât în 2008, anul crizei financiare globale. În prima jumătate a anului 2023, încă 27 de miliarde de dolari au zburat din Rusia. Rușii care au fugit și-au luat afacerile cu ei Ieșirea de bani din Rusia nu se referă doar la transferul de bani în afara țării, ci și la investiții în străinătate. Mulți dintre rușii fugiți și-au reînființat afacerile în țările în care au fugit, stimulând economiile acelor țări. Produsul intern brut (PIB) al Caucazului de Sud, regiune care include Armenia, Azerbaidjan și Georgia, a crescut cu peste 7% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, depășind cu mult creșterea de 5,6% prognozată. Rușii au transferat aproximativ 1,75 miliarde de dolari în Armenia în 2022, a declarat guvernatorul Băncii Centrale Armene, Martin Galstyan, în luna ianuarie. Potrivit Băncii Centrale a Georgiei, remitențele din Rusia către Georgia au crescut de cinci ori, de la 411 milioane de dolari în 2021 la 2,1 miliarde de dolari în 2022.

Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing, inițiativă lăudată de Bettina Stark-Watzinger, ministrul de la Berlin al Educației Foto: Facebook
Internațional

Germania nu mai acceptă studenți China Beijing

O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Astfel, Universitatea Friedrich-Alexander (FAU) din Erlangen, landul Bavaria, nu mai acceptă, de la 1 iunie, bursieri finanţaţi exclusiv de Consiliul de Burse de Studii din China (''China Scholarship Council'', CSC), un organism public. Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing Potrivit cercetărilor publicate recent de serviciul internaţional de radiodifuziune Deutsche Welle şi platforma de investigaţii Correctiv, deţinătorii unor astfel de burse trebuie să se angajeze prin contract că sunt loiali statului chinez. Cei care nu respectă aceste condiţii ar putea suferi consecinţe legale, au precizat sursele citate. FAU, care cooperează cu regularitate cu industria germană în domeniul cercetării, a reacţionat ''la constatarea că libertatea de opinie şi libertatea ştiinţifică ancorate în dreptul fundamental german nu pot fi exercitate pe deplin de către bursierii CSC din cauza condiţiilor de acordare de burse şi că există, de asemenea, un risc crescut de spionaj ştiinţific'', a spus Stark-Watzinger, ministru liberal al Educației din guvernul premierului social-democrat Olaf Scholz. Bettina Stark-Watzinger, a făcut apel la vigilenţă faţă de riscurile de spionaj ştiinţific din partea studenţilor chinezi care deţin burse de stat la universităţi germane, relatează AFP şi dpa. ''China devine tot mai mult un competitor şi un rival sistemic în domeniul ştiinţei şi cercetării'', a declarat Bettina Stark-Watzinger pentru grupul media Mediengruppe Bayern, într-un interviu publicat sâmbătă. În acest context, ea a salutat decizia Universităţii Friedrich-Alexander. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles ''Decizia FAU ar trebui, de asemenea, să determine alte instituţii să revizuiască termenii cooperării lor cu CSC'', a insistat ea.

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Foto: Facebook Olaf Scholz
Economie

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli

Guvernul social-democrat de la Berlin taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania trece pe un regim de austeritate, singurele majorări substanțiale ale cheltuielilor din bugetul pentru 2024 fiind cele destinate Apărării. Însă, printre alte numeroase reduceri, bugetul alocat cancelarului Germaniei și oficiului său se va diminua cu 4,8%, respectiv 3,7 miliarde de euro. Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Pachetul de măsuri propus de ministerul de Finanțe prevede cheltuieli de 445,7 miliarde de euro în 2024, în scădere cu aproximativ 6% față de anul acesta. Se vor contracta doar 16,6 miliarde de euro în noi datorii, o reducere considerabilă de peste 50%. Bugetul de anul viitor va fi primul în care se va reveni la plafonul de împrumut impus de Constituția țării, plafon suspendat la începutul pandemiei de coronavirus. De exemplu, familiile care câștigă peste 150.000 de euro pe an nu vor mai primi alocația de creștere a copilului, pe perioada în care un părinte stă acasă. Până acum, limita era de 300.000 de euro. În prezent, familiile din Germania au dreptul la o perioadă plătită de 14 luni pentru creșterea copilului. Cooperarea economică internațională va primi cu 11,5 miliarde de euro mai puțin comparativ cu acest an. Sănătatea: reduceri de 33,7% față de 2023, respectiv 16 miliarde de euro. Ministerul de Externe - un minus de 6,2 miliarde euro, respectiv o scădere de 17,7% față de 2023. Nici Educația și Transporturile nu scapă de tăieri “Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli sunt educația, care va reduce capacitatea guvernului de a finanța fondurile pentru studenți, și transporturile, ceea ce înseamnă că Berlinul poate oferi mai puțini bani pentru renovarea rețelei feroviare în dificultate a țării. Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a se pregăti pentru creșterea numărului de pasageri - un obiectiv al guvernului, deoarece Germania dorește să încurajeze călătoriile pe calea ferată pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, planurile bugetare ale lui Lindner prevăd doar aproximativ 12 miliarde de euro pentru anii 2024-2027“, scrie Politico. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră