vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: georgia

30 articole
Internațional

Zurabișvili contestă alegerile, cheamă la proteste

Zurabișvili contestă alegerile, cheamă la proteste. Salome Zurabișvili, președinta Georgiei, a lansat un apel cetățenilor pentru a ieși în stradă și a protesta față de rezultatele alegerilor parlamentare, desfășurate sâmbătă. Comisia electorală a anunțat că partidul de guvernământ, Visul Georgian, a câștigat alegerile, însă opoziția contestă rezultatul. Zurabișvili contestă alegerile, cheamă la proteste Potrivit comisiei electorale, Visul Georgian a obținut 54% din voturi, însă opoziția susține că au avut loc încălcări semnificative în procesul de votare. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Observatorii internaționali au semnalat nereguli, iar liderii opoziției cer o revizuire a rezultatului. Ingerințe rusești Zurabișvili, fostă aliată a Visului Georgian devenită critic vehement al partidului de guvernământ, a afirmat că alegerile ar reprezenta o „operațiune specială rusească”, o formă modernă de război hibrid împotriva poporului georgian. Deși nu a oferit detalii clare despre implicarea Rusiei, a declarat că votul a fost o „fraudă totală” și o încercare de a manipula voința cetățenilor. Apel la proteste în centrul Tbilisi Zurabișvili le-a cerut georgienilor să se adune luni seara în centrul capitalei Tbilisi pentru a transmite un mesaj puternic lumii, că rezultatele alegerilor nu sunt recunoscute. De asemenea, ea a fost susținută de liderii opoziției pro-occidentale care critică legăturile tot mai strânse ale guvernului cu Rusia. Opoziția pro-occidentală În ciuda contestărilor, Visul Georgian a obținut 89 de locuri în Parlament, iar partidele pro-occidentale au reușit să câștige 61 de mandate. Alegerea este văzută ca o confruntare între susținătorii legăturilor mai strânse cu Rusia și cei care aspiră la o integrare rapidă în Uniunea Europeană. Fostul președinte susține demonstrațiile Fostul președinte Mihail Saakașvili, aflat în detenție și un critic deschis al guvernului, a cerut la rândul său „demonstrații masive”. Protestele sunt necesare pentru a transmite un mesaj comunității internaționale despre lupta georgienilor pentru libertate și democrație.

Zurabișvili contestă alegerile, cheamă la proteste (sursa: Facebook/Salome Zourabichvili)
UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene (sursa: Facebook/Nana Malashkhia)
Internațional

UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene

UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut autorităților electorale din Georgia să investigheze „neregularitățile” din alegerile legislative câștigate de partidul pro-rus de guvernământ. Rezultatele au fost contestate de opoziția pro-europeană, iar Michel a subliniat necesitatea unei analize transparente și independente a acuzațiilor. UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene Charles Michel a solicitat Comisiei Electorale Centrale și altor autorități să își asume responsabilitatea de a investiga prompt și corect toate neregulile raportate. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău El a evidențiat importanța unei abordări serioase în privința acestor acuzații, bazându-se pe evaluările preliminare ale observatorilor internaționali. Situația Georgiei în cadrul reuniunii UE Liderii Uniunii Europene vor discuta despre evoluția relațiilor cu Georgia în cadrul întâlnirii de la Budapesta, programată pentru începutul lunii viitoare. Charles Michel a subliniat că UE dorește angajamentul ferm al Georgiei pe calea integrării europene, un obiectiv pe care țara și l-a asumat în Constituție. Viitorul Georgiei în UE Uniunea Europeană a avertizat că șansele Georgiei de a adera vor depinde de corectitudinea alegerilor recente. Opoziția din Georgia susține că victoria partidului Visul Georgian apropie țara de Moscova și îndepărtează Georgia de parcursul său european, un drum pe care mulți cetățeni îl consideră crucial. Opoziția pro-europeană din Georgia refuză mandatele Primii 20 de candidați ai blocului de opoziție Coaliția pentru Schimbări au renunțat la mandate în Parlamentul Georgiei, protestând împotriva rezultatelor alegerilor recente. Opoziția acuză că acest partid este apropiat de Kremlin, contestând corectitudinea procesului electoral. Contestarea rezultatelor Lidera Coaliției pentru Schimbări, Nana Malashjia, a afirmat că rezultatele alegerilor au fost falsificate și că opoziția nu dorește să legitimeze un proces pe care îl consideră compromis. Cu 11,3% din voturi și 18 locuri obținute, Coaliția decide să renunțe la mandate ca semn de protest. Boicotul Mișcării Naționale Unite și blocul Unitate Partidul Mișcarea Națională Unită, parte a blocului de opoziție Unitate și fondat de fostul președinte Mihail Saakașvili, a anunțat, de asemenea, boicotarea Parlamentului. Lidera partidului, Tinatin Bokuceava, a subliniat că, în absența unei recunoașteri a rezultatelor, opoziția nu va participa la sesiunile parlamentare. Boicoturi și proteste precum în alegerile din 2020 Situația amintește de boicotul și protestele masive din 2020, când opoziția a refuzat să recunoască rezultatele și a organizat manifestații intense în fața Parlamentului, unele devenind violente. Opoziția continuă să conteste legitimitatea rezultatelor și acum. Reacția Visului Georgian și propunerea de excludere a opoziției Secretarul executiv al Visului Georgian, Mamuka Midnaradze, a sugerat că opoziția ar trebui să își retragă listele de la Comisia Electorală Centrală, pentru a permite un Parlament funcțional, fără „sabotaje”. După finalizarea numărării voturilor și anularea rezultatelor unei secții de votare din Marneuli din cauza neregulilor, Visul Georgian își menține majoritatea cu 53,92% din voturi. Restul blocurilor de opoziție au obținut împreună 37,78%, consolidând tensiunile în spațiul politic georgian.

Visul Georgian a câștigat alegerile parlamentare (sursa: Facebook/Bidzina Ivanishvili)
Internațional

Visul Georgian a câștigat alegerile parlamentare

Visul Georgian a câștigat alegerile parlamentare. Partidul de guvernământ Visul Georgian a revendicat victoria în alegerile parlamentare de sâmbătă, un rezultat care a generat reacții critice din partea opoziției pro-occidentale. Aceasta susține că victoria partidului aflat la putere va îndepărta Georgia de perspectiva aderării la Uniunea Europeană și va apropia țara de influența Rusiei. Visul Georgian a câștigat alegerile parlamentare Conform rezultatelor parțiale, după numărarea a peste 70% din voturi, Visul Georgian a acumulat 53,03% din sufragii, în fața coaliției de patru partide pro-europene, care a obținut 38,26%. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Secretarul executiv al partidului, Mamuka Mdinaradze, a declarat că Visul Georgian și-a asigurat o majoritate solidă în noul parlament, cu aproximativ 90 de locuri din 150. Opoziția acuză fraudă Lidera Mișcării Naționale Unite, Tina Bokuchava, a respins rezultatele, descriindu-le drept „false” și acuzând Visul Georgian de „uzurpare a puterii” și de falsificarea voturilor. Opoziția a denunțat manipulări în desfășurarea scrutinului, iar Nika Gvaramia, liderul partidului Ahali, a susținut că există un model de falsificare descifrat de opoziție, referindu-se la încălcările observate în timpul votului. Acuzații de îndepărtare de valorile occidentale Partidul de guvernământ, aflat la putere din 2012, este criticat de opoziție pentru tendințele pro-ruse și distanțarea față de Uniunea Europeană și NATO, organizații la care Georgia dorește să adere. Bruxellesul a avertizat că șansele de aderare ale Georgiei vor depinde de modul în care sunt organizate alegerile, având în vedere că țara a introdus acest obiectiv în Constituție. Tensiuni cu Occidentul Guvernul georgian a atras critici internaționale după adoptarea unei legi inspirate de legislația rusă privind „agenții străini”, percepută ca o încercare de a controla societatea civilă. În plus, o lege recentă care limitează drepturile persoanelor LGBT+ a sporit tensiunile cu Occidentul. Reacțiile internaționale au inclus sancțiuni din partea Statelor Unite și suspendarea procesului de aderare la UE, impusă de Bruxelles. Viktor Orban sprijină victoria Visului Georgian Premierul ungar Viktor Orban, cunoscut pentru poziția sa pro-rusă în cadrul UE, a fost singurul lider european care a felicitat public partidul de guvernământ din Georgia. Acesta a calificat rezultatul drept o victorie „covârșitoare”. Incidente la secțiile de votare Alegerile au fost marcate de multiple incidente, inclusiv confruntări violente și acuzații de fraudă electorală. Un videoclip distribuit pe scară largă arată o bătaie într-o secție de votare din Tbilisi și introducerea de buletine de vot suplimentare într-un sat din estul Georgiei. Comisia Electorală a invalidat voturile din acea secție, însă opoziția susține că aceste incidente reflectă un proces electoral controlat abuziv de Visul Georgian. Între Rusia și Occident Georgia, o fostă republică sovietică aflată la Marea Neagră, este profund afectată de conflictul din 2008 cu Rusia, care a stabilit baze militare în regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud. În acest context complex, Visul Georgian a făcut campanie ca fiind singurul partid capabil să împiedice o „ucrainizare” a Georgiei, promovând stabilitatea și evitarea implicării în conflicte regionale.

Georgia, manifestație uriașă pro-europeană, înaintea alegerilor (sursa: X/Visegrád 24)
Internațional

Georgia, manifestație uriașă pro-europeană, înaintea alegerilor

Georgia, manifestație uriașă pro-europeană, înaintea alegerilor. Duminică, zeci de mii de manifestanți pro-europeni s-au adunat la Tbilisi, capitala Georgiei, cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare. Georgia, manifestație uriașă pro-europeană, înaintea alegerilor Alegerile parlamentare sunt considerate cruciale pentru viitorul democratic al țării și au fost descrise drept un "referendum" între aderarea la Uniunea Europeană și apropierea de Rusia. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Opoziția pro-europeană din Georgia, compusă din patru alianțe majore, se confruntă cu partidul de guvernământ Visul Georgian. Acesta din urmă este acuzat de derivă autoritară și de devierea proiectului național de integrare europeană. În centrul orașului Tbilisi, manifestanții au fluturat steaguri georgiene și ale Uniunii Europene, purtând pancarte cu mesajul "Georgia alege UE". Apel la unitate pentru aderarea la UE Protestul din Piața Libertății a fost organizat la inițiativa mai multor ONG-uri, care și-au dorit să sublinieze dorința de a continua pe calea aderării la Uniunea Europeană. Sondajele recente sugerează că alianța de opoziție ar putea obține suficiente voturi pe 26 octombrie pentru a învinge Visul Georgian, partidul fondat de miliardarul Bidzina Ivanișvili. La 68 de ani, Ivanișvili este considerat a deține controlul puterii din umbră, fără a ocupa oficial o funcție în guvernul georgian. Reacția Bruxellesului și a liderilor europeni Rezultatul acestor alegeri este atent urmărit la Bruxelles, într-o perioadă în care liderii europeni își exprimă îngrijorarea cu privire la o posibilă îndepărtare a Georgiei de la aspirațiile sale europene. În ciuda provocărilor, obiectivul aderării la UE rămâne înscris în Constituția Georgiei, fosta republică sovietică. Președinta pro-europeană Salome Zurabișvili, deși cu puteri limitate și distanțată de guvern, a descris alegerile ca un "cvasi-referendum" privind viitorul țării. Ea a făcut aceste declarații la începutul lunii octombrie, subliniind importanța alegerii între o apropiere de Europa sau o revenire la influența rusă. Partidul "Visul Georgian" De cealaltă parte, Bidzina Ivanișvili critică frecvent Occidentul și își îndeamnă susținătorii să voteze pentru Visul Georgian, promovând ideea de "suveranitate" și stabilitate. El susține că partidul său oferă o alegere între "sclavie și libertate" și între "război și pace". Riscuri de tulburări și posibile fraude Alegerile din 26 octombrie sunt considerate de observatori drept unele dintre cele mai importante de la căderea URSS. Tensiunile sunt amplificate de amenințările guvernului de a interzice partidele de opoziție pro-occidentale dacă Visul Georgian obține o majoritate parlamentară. De asemenea, există îngrijorări legate de riscul de fraude și de posibile proteste în cazul unor dispute privind rezultatele. Relațiile tensionate cu Occidentul și reacția Rusiei Bruxellesul a suspendat temporar procesul de aderare al Georgiei la UE, iar Statele Unite au impus sancțiuni împotriva unor oficiali georgieni pentru represiunea asupra protestatarilor. În acest context, Tbilisi a amenințat cu revizuirea relațiilor diplomatice cu Washingtonul, în timp ce Rusia acuză Occidentul de interferență în alegeri. Această situație subliniază importanța geopolitică a alegerilor pentru viitorul regiunii Caucazului.

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia (sursa: Facebook/Salome Zourabichvili)
Internațional

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene urmează să emită un avertisment oficial către Georgia, subliniind că acțiunile guvernului georgian pun în pericol drumul țării către aderarea la UE. Avertismentul vine înaintea alegerilor legislative din 26 octombrie, în care partidul de guvernământ, Visul Georgian, se va confrunta cu o opoziție pro-occidentală divizată. UE, îngrijorată de alegerile din Georgia Guvernul condus de premierul Irakli Kobajidze este criticat atât de opoziția internă, cât și de statele occidentale, pentru orientarea tot mai pronunțată către Rusia. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Aceasta devine tot mai îngrijorătoare în contextul războiului din Ucraina, care a sporit importanța strategică a Georgiei în regiune. Legea „agenților străini” și deteriorarea relațiilor cu Occidentul Relațiile dintre Georgia și Occident s-au deteriorat grav după adoptarea unei legi controversate în mai, cunoscută drept „legea agenților străini”. Aceasta obligă mass-media și ONG-urile care primesc finanțare din străinătate să își dezvăluie sursele externe de fonduri, fiind catalogată de critici drept o replică a legislației rusești. Președinta pro-europeană Salome Zurabișvili a refuzat să promulge legea, dar Parlamentul a anulat ulterior veto-ul prezidențial. Legislație controversată și sancțiuni americane În septembrie, Parlamentul georgian a adoptat o nouă lege privind „valorile familiale și protecția minorilor”, criticată de Uniunea Europeană și de activiști pentru drepturile omului, care susțin că aceasta limitează drepturile comunității LGBT. Această lege, inspirată tot din legislația rusă, a fost întâmpinată cu proteste. În aceeași lună, Departamentul de Stat al SUA a impus sancțiuni care vizează 60 de oficiali georgieni, ca răspuns la reprimarea protestelor împotriva legii „agenților străini”. Procesul de aderare la UE blocat de Comisia Europeană Deși Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de țară candidată la UE, negocierile pentru aderare nu au început încă. Comisia Europeană blochează, de facto, acest proces, solicitând o schimbare de guvern la Tbilisi pentru a avansa în direcția aderării. Visul Georgian, favoritul alegerilor, acuză Occidentul de interferență În ciuda tensiunilor, partidul de guvernământ Visul Georgian continuă să fie popular, iar sondajele indică șanse mari de victorie la alegerile din 26 octombrie. Premierul Kobajidze a acuzat Washingtonul și Bruxellesul de implicare în favoarea opoziției în politica internă a Georgiei, tensionând și mai mult relațiile externe. Avertismentul Consiliului European Proiectul de concluzii al Consiliului European, pregătit pentru summitul din 17-18 august, reafirmă sprijinul UE pentru aspirațiile europene ale poporului georgian, dar exprimă o „preocupare serioasă” cu privire la direcția politică a autorităților de la Tbilisi. Documentul subliniază că acțiunile guvernului georgian pun în pericol aderarea la UE și solicită organizarea de alegeri parlamentare libere și corecte.

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG (sursa: Facebook/სალომე ზურაბიშვილი / Salome Zourabichvili)
Internațional

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG. Salome Zurabişvili a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a "influenţei străine", care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG "Astăzi, am pus un veto (...) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre", a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată. Citește și: Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beneficiază angajații Guvernului, care azi cer majorări și fac grevă japoneză. În ultimii ani, personalul Executivului a crescut cu 50% Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, "Visul georgian", iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii. Textul aprobat marţi de parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o îndrepta spre Rusia. Documentul a provocat ample manifestaţii, care durează de mai bine de o lună şi la care au luat parte mii de persoane, mai ales tineri. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian. Lege copiată din Rusia Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca "organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine", şi să se supună unui control administrativ. Detractorii au numit-o "legea rusă" dată fiind similitudinea sa cu o lege votată în Rusia. Preşedinta Zurabişvili a propus amendamente la proiectul de lege, dar a prevenit contra oricăror negocieri "artificiale". În ce-l priveşte, prim-ministrul Irakli Kobakhidze s-a declarat dispus să evoce posibile modificări. Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.

Puterea georgiană vrea legea agentului străin (sursa: BBC)
Internațional

Puterea georgiană vrea legea "agentului străin"

Puterea georgiană vrea legea "agentului străin". Mii de manifestanţi au ieşit în stradă miercuri seară în Georgia pentru a protesta contra proiectului de lege controversat privind "influenţa străină", adoptat în a doua lectură de parlament în pofida mobilizării masive a opozanţilor săi în ultimele săptămâni. Puterea georgiană vrea legea "agentului străin" Mărul discordiei îl constituie o lege, similară celei din Rusia, care clasifică ONG-urile ce primesc fonduri din străinătate drept agenţi străini. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente Deputaţii georgieni au votat miercuri cu 83 de voturi pentru şi 23 voturi contra textului pe care partidul aflat la putere, Visul Georgian, doreşte să îl vadă adoptat definitiv până la jumătatea acestei luni. Textul are nevoie şi de votul în a treia lectură. Preşedinta ţării, Salome Zurabişvili, care este în conflict cu partidul aflat la putere, ar urma să se opună prin veto. Dacă legea va fi adoptată, atunci orice ONG sau organizaţie media ce primeşte din străinătate cel puţin 20% din finanţarea sa va fi obligată să se înregistreze ca "organizaţie ce urmăreşte interesele unei puteri străine". Gaze lacrimogene, bastoane şi tunuri cu apă În timpul nopţii de marţi spre miercuri, forţele de ordine georgiene au reţinut peste 60 de persoane şi au folosit gaze lacrimogene, bastoane şi tunuri cu apă pentru a dispera zecile de mii de manifestanţi. Printre cei reţinuţi de poliţie s-a aflat Levan Kabeişvili, liderul Mişcării Naţionale Unite, cel mai mare partid de opoziţie. Kabeişvili a publicat o fotografie în care apare cu faţa umflată şi însângerată. În Georgia, numeroase proiecte de promovare a democraţiei funcţionează cu bani din partea Uniunii Europene sau a SUA. Partidul Visul Georgian susţine că scopul legii este o mai mare transparenţă, în timp ce criticii se aşteaptă ca legea să fie folosită pentru a opri fluxul acestor fonduri şi pentru a persecuta forţele prooccidentale.

Proteste masive în Georgia, lege retrasă (sursa: Twitter/Carl Bildt)
Internațional

Proteste masive în Georgia, lege retrasă

Proteste masive în Georgia, lege retrasă. Partidele de opoziţie din Georgia au anunţat joi că vor continua să manifesteze împotriva guvernului în pofida retragerii unui proiect de lege considerat represiv care a declanşat mitinguri masive la Tbilisi. Proteste masive în Georgia, lege retrasă Mobilizarea "nu se va opri atât timp cât nu va exista garanţia că Georgia este ferm angajată pe o cale pro-occidentală", au precizat mai multe partide de opoziţie într-o declaraţie comună, anunţând un nou miting pentru joi seara. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Cerem eliberarea imediată a zecilor de manifestanţi care au fost arestaţi" la protestele de marţi şi miercuri, au adăugat partidele de opoziţie. Manifestaţii masive (VIDEO) au avut loc marţi şi miercuri seara la Tbilisi pentru a protesta împotriva votării în Parlament a unui proiect de lege privind "agenţii străini" similar unui text în vigoare în Rusia. Poliţia a dispersat protestatarii cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Confruntat cu această mobilizare de amploare, partidul la putere Visul Georgian a anunţat joi retragerea proiectului de lege. "Agenții străini" trebuie să se autodeclare Textul prevedea că organizaţiile care primesc peste 20% din finanţare din străinătate vor fi obligate să se înregistreze ca "agenţi străini", sub sancţiunea unei amenzi. Aceste manifestaţii se înscriu într-un context mai larg de criză politică în această ţară din Caucaz. Georgia, fostă republică sovietică, marcată de o intervenţie militară rusă în 2008, aspiră în mod oficial să adere la UE şi NATO, o direcţie adoptată după "Revoluţia trandafirilor" din 2003. Citește și: Lăcomie extremă: medicul care steriliza ilegal stimulatoarele cardiace de la cadavre, 30.000 de lei lunar numai din salarii. A și economisit 107.000 de euro pe an Această revoluţie l-a adus la putere pe pro-occidentalul Mihail Saakaşvili, care se află acum în opoziţie şi în închisoare, de unde denunţă o răzbunare politică. Dar mai multe măsuri recente ale guvernului actual, precum proiectul de lege privind "agenţii străini", au pus sub semnul întrebării menţinerea aspiraţiilor pro-occidentale, opoziţia acuzându-l că susţine Moscova.

NATO anunță că vrea să ajute Moldova Foto: Twitter
Eveniment

NATO anunță că vrea să ajute Moldova

NATO anunță că vrea să ajute Moldova să-și crească „reziliența militară”, a anunțat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg. Însă, la București, un important lider PSD, Vasile Dîncu, sugerează că Maia Sandu a orchestrat o tentativă de puci organizată de Kremlin pentru a-și reface popularitatea. NATO anunță că vrea să ajute Moldova Pe 15 februarie, miniștrii Apărării ai țărilor NATO au avut o întrevedere pentru a discuta despre agresiunea rusă din Ucraina și acordarea unui nou pachet de asistență militară pentru țara vecină. După întrevedere, Jens Stoltenberg a susținut o conferință de presă, în cadrul căreia a declarat că miniștrii au convenit să acorde asistență și altor țări partenere „expuse pericolului”. ⚡ The Secretary General of NATO said that Sweden and Finland have fulfilled all the conditions of Turkey and should join NATO by the fall.✊ NATO defense ministers agreed to expand military aid to Georgia and Moldova and take into account threats from China in the security… https://t.co/FFQWXgh6tn pic.twitter.com/HVP1EVsiHA— Malinda ???????????????????? (@TreasChest) February 15, 2023 „Miniștrii apărării din NATO au discutat, de asemenea, despre angajamentele noastre față de țările partenere aflate în situații de risc, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Am convenit să sporim sprijinul pe care îl acordăm acestor țări pentru a le consolida capacitățile de apărare, reziliența și angajamentul lor față de NATO”, a declarat Stoltenberg. Încă de luni, Stoltenberg a anunțat că Alianța Nord-Atlantică va analiza modalități de suplimentare a asistenței concrete pentru Republica Moldova, Bosnia-Herțegovina și Georgia, pe fondul amenințărilor ruse. Grafic: Twitter Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, a declarat, ieri, că nu crede că Rusia dorea să dea puci în Moldova. „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”, a spus el, într-un interviu pentru Europa Liberă. Citește și: Dîncu nu crede că Moscova dorea să dea puci în Moldova: „Nu văd un pericol rusesc iminent”. La ONU, Aurescu afirmă că „planurile ruseşti trebuie tratate cu toată seriozitatea” NATO countries agreed to intensify support for the defense potential of Georgia and Moldova, said NATO Secretary General Jens Stoltenberg pic.twitter.com/GrPGE9RwLj— skadefron (@skadefron) February 15, 2023

Haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia Foto: Telegram VerhniyLars
Eveniment

Haos și cozi la granița Rusiei cu Georgia

Nenumărate filmări arată haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia, pe unde bărbații ruși fug de recrutare. Scene asemănătoare au loc la mai toate punctele de frontieră, din Finlanda în Mongolia. Imaginile din dronă surprind foarte bine cozile nesfârșite. Drone footage by @the_ins_ru shows the length of the queue to exit Russia at one of its southern borders — thousands have been fleeing last week’s call-up decree pic.twitter.com/W5CTKtfkll— Polina Ivanova (@polinaivanovva) September 26, 2022 Haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia Blocajele în apropierea graniței cu Georgia s-au format în primele ore după discursul președintelui Vladimir Putin din 21 septembrie, în care acesta a anunțat începutul mobilizării parțiale pentru războiul din Ucraina. Două zile mai târziu, vameșii au înregistrat o coadă record în acest an – 1,7 mii de mașini aliniate la punctul de control Verkhny Lars. A doua zi, recordul a fost doborât – coada a crescut la 2,3 mii de mașini. Blocajul s-a întins pe mai bine de 25 de kilometri și a ajuns la Vladikavkaz. Pe rețelele sociale circulă informația că poliția rutieră cere transportatorilor câte 5.000 de ruble de fiecare pasager, adică circa 85 de dolari. „Sentimentul fereastra în care se poate fugi se închide a dus la scene haotice la granițele terestre ale Rusiei cu Georgia, Kazahstan și Mongolia - țări care nu cer rușilor viză. În special la singura trecere a frontierei a Rusiei cu Georgia, la poalele munților Caucaz, s-au produs ambuteiaje. „Mulți oameni au decis să-și abandoneze mașinile, nu au apă, combustibil, nimic”, a declarat luni pentru Moscow Times un bărbat rus de la granița ruso-georgiană, care dorea să rămână anonim”, scrie Moscow Times. Sute de mașini s-au adunat și la punctul de control din districtul Pallasovsky din regiunea Volgograd și satul Karaozek, regiunea Astrakhan. Cei care doresc să ajungă în Kazahstan petrec până la 15 ore la coadă. Lukașenko s-a obrăznicit cu șeful Pe acest fond, Putin a ajuns să fie tutelat de aliatul său Aleksandr Lukașenko, dictatorul din Belarus. Putin's now getting lectured by Lukashenko what to do when tens of thousands of your people are fleeing the country:"Let them run ... I never worried about it. They're asking to come back ... You just have to decide what to do with them" pic.twitter.com/2jAqq0P5jD— Alec Luhn (@ASLuhn) September 26, 2022 „Bine, să zicem că au fugit 30.000, 50.000, dar, dacă ei ar fi rămas aici, i-am mai fi putut considera oamenii noștri? Lasă-i să fugă, eu nu știu cum vă raportați dumneavoastră la asta, dar eu nu prea mi-am făcut griji în 2020, când câteva mii au plecat. Acum aceștia se roagă să vină înapoi. Marea majoritate se roagă să-i luăm înapoi. Și aceștia vor veni, doar trebuie să ne gândim ce decizie să luăm în privința lor și ce să facem cu ei. Fie vin aici, fie se hrănesc acolo”, îi spune Lukașenko lui Putin, potrivit unei filmări. Citește și: Șoc la Kremlin: „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, admite că a fondat grupul Wagner pentru a lupta în Ucraina începând cu 2014 Cei doi s-au întâlnit azi la Soci.

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE (sursa: Ukrinform)
Internațional

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă. Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor. Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE Ziua de "astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE", a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. "Avem un viitor împreună", a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP. https://twitter.com/CharlesMichel/status/1540037281444241409 Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE. Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare. "Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem", a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana. Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE. https://twitter.com/ZelenskyyUa/status/1540038995178037249 La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar. Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre, potrivit Agerpres. https://twitter.com/sandumaiamd/status/1540042435186892801 Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.

Moldova Ucraina și Georgia drum deschis către UE (suursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE. Comisia Europeană (CE) recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Șefa CE a menționat că în ciuda războiului Ucraina îndeplinește multe condiții de aderare însă a insistat pentru reformarea legilor privind drepturile minorităților. Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două țări vor trebui să îndeplinească o serie de condiții în viitor în ceea ce privește statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. "Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul" în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, "credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor" unei candidaturi, a declarat ea într-o conferinţă de presă. Recomandarea este deosebit de semnificativă pentru Ucraina, care a investit atât de mult din viitorul său politic într-o relație mai strânsă cu Europa, deoarece caută sprijin moral pentru a contracara agresiunea rusă. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină "Ucraina este un stat european care a dovedit din plin că aderă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană", se arată în recomandare. "Prin urmare, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care aceasta va lua o serie de măsuri specifice. Recomandările Comisiei Europene vor trebui aprobate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Nu este clar cât va dura procesul de integrare sau dacă se va finaliza. Spre exemplu, negocierile pentru integrarea Albaniei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului stagnează de câţiva ani, iar Turcia a primit statutul de candidat din 1999 şi nu se întrevăd perspective de aderare la UE, relatează Agerpres.

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie. Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că statutul de candidat la Uniunea Europeană în cazul Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei trebuie acordat cât se poate de repede, adăugând că sunt şanse ca la finalul acestei luni discuţiile pe acest subiect să fie finalizate la nivelul Consiliului European. La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie Iohannis a răspuns astfel întrebat dacă la nivel european se întrevede un consens cu privire la candidaturile la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. "În ceea ce priveşte solicitarea de aderare a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri şi este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speţă, preşedinţia franceză este extrem de implicată. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Şi după părerea mea sunt şanse să finalizăm discuţia la sfârşitul lui iunie în Consiliu", a declarat Klaus Iohannis, miercuri, în conferinţa de presă susţinută alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Iohannis a reiterat poziţia sa şi a României pe acest subiect. "Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu şi al României, am spus-o şi o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluţie care ar fi corectă moral, o soluţie care ar fi corectă economic şi este o soluţie care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca - preşedintele Macron şi cu mine am discutat in extenso astăzi această speţă - vom încerca să găsim o soluţie care este fezabilă şi sustenabilă", a declarat Klaus Iohannis, potrivit Agerpres.

Președintele Georgiei: Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă Foto: Facebook
Internațional

Rusia și-a pierdut dreptul de a fi tovarăș de credință ortodoxă

Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă cu orice altă biserică, a afirmat, azi, președintele Georgiei, Salome Zurabishvili. Ea a vorbit la marcarea a 105 ani de la restaurarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Georgiene, la 25 martie 1917. Rusia și-a pierdut dreptul de a fi tovarăș de credință ortodoxă „La mulți ani întregii Georgii în această zi foarte importantă pentru țara noastră, credința noastră, Biserica noastră și libertatea noastră. Dacă nu ar fi fost restabilită autocefalia, probabil că nu ar fi fost restabilită suveranitatea statului și nu am fi astăzi o națiune independentă, puternică. Nu pot să nu îmi amintesc de Ucraina de astăzi, unde vedem cum se naște o națiune ucraineană puternică și liberă. Ucrainenii trebuie să aibă Biserica lor autocefală, iar Biserica Rusă nu poate exista în Ucraina. De ce? Pentru că Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă cu orice altă biserică”, a afirmat președintele Georgiei, citat de orthodoxtimes.com. Acum două zile, un mitropolit al Bisericii Georgiene a spus că orice patriarh sau ierarh care sprijină acțiunile Rusiei în Ucraina este un eretic și nu are nici o legătură cu ortodoxia. O zi mai târziu, un alt mitropolit georgian a spus că actuala conducere a Rusiei este de credință ortodoxă doar declarativ: „Nici măcar creștini nu sunt”. În ziua de 25 martie, Biserica Ortodoxă Georgiană marchează 105 ani de la restaurarea autocefaliei, desființarea violentă și ilegală de către cuceritorii ruși. În 1801, Imperiul Țarist a cucerit Georgia, iar în 1811 guvernul rus și Sfântul Sinod al Bisericii Ruse au decis desființarea autocefaliei Bisericii Georgiei. După războaiele sângeroase din 1917, când Georgia și-a recăpătat independența, a avut loc și restabilirea independenței ecleziastice față de Rusia. Însă, în 1921, Georgia a fost anexată URSS. În 1943, în timpul celui de-a doilea război mondial, Stalin a revenit la autocefalia acestei biserici - de jure, această independență a fost recunoscută în acel an de către Biserica Ortodoxă Rusă. La 25 ianuarie 1990, și patriarhul ecumenic a recunoscut autocefalia acestei biserici.

Înfrângerea Ucrainei, sfârșitul libertății în Georgia și Moldova, spune Boris Johnson Foto: Facebook Boris Johnson
Eveniment

Înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova

Premierul britanic Boris Johnson a afirmat că înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova. El a apreciat că, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut o „greşeală catastrofală” atunci când a invadat Ucraina. Înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova „Sfârșitul libertății în Ucraina va însemna stingerea oricărei speranțe de libertate în Georgia și apoi în Moldova. Va însemna începutul unei noi ere a intimidării în întreaga Europă de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a spus el, citat de newsmaker.md. „Dacă Putin reușește să zdrobească Ucraina, aceasta va fi undă verde pentru autocrații de pretutindeni în Orientul Mijlociu, în Orientul Îndepărtat. Acesta este un punct de cotitură pentru lume. Este un moment de alegere. Este o alegere între libertate și opresiune”, a spus premierul britanic. Johnson a spus că Putin s-a simţit ameninţat de Ucraina și „este vital ca invazia Moscovei să eşueze, a spus Johnson, deoarece „un Putin victorios nu se va opri în Ucraina”. „Este timpul să ne reluăm controlul asupra aprovizionării cu energie”, a mai spus Johnson, recunoscând în același timp că a existat un „cost” pentru acest lucru, dar „costul de a nu face nimic ar fi mult, mult mai mare”. Citește și: Cosmonații ruși îl sfidează pe Putin: au sosit pe Stația Spațială Internațională purtând culorile Ucrainei. Costumele lor sunt, de obicei, albastre

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră