sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: georgia

24 articole
Internațional

Puterea georgiană vrea legea "agentului străin"

Puterea georgiană vrea legea "agentului străin". Mii de manifestanţi au ieşit în stradă miercuri seară în Georgia pentru a protesta contra proiectului de lege controversat privind "influenţa străină", adoptat în a doua lectură de parlament în pofida mobilizării masive a opozanţilor săi în ultimele săptămâni. Puterea georgiană vrea legea "agentului străin" Mărul discordiei îl constituie o lege, similară celei din Rusia, care clasifică ONG-urile ce primesc fonduri din străinătate drept agenţi străini. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente Deputaţii georgieni au votat miercuri cu 83 de voturi pentru şi 23 voturi contra textului pe care partidul aflat la putere, Visul Georgian, doreşte să îl vadă adoptat definitiv până la jumătatea acestei luni. Textul are nevoie şi de votul în a treia lectură. Preşedinta ţării, Salome Zurabişvili, care este în conflict cu partidul aflat la putere, ar urma să se opună prin veto. Dacă legea va fi adoptată, atunci orice ONG sau organizaţie media ce primeşte din străinătate cel puţin 20% din finanţarea sa va fi obligată să se înregistreze ca "organizaţie ce urmăreşte interesele unei puteri străine". Gaze lacrimogene, bastoane şi tunuri cu apă În timpul nopţii de marţi spre miercuri, forţele de ordine georgiene au reţinut peste 60 de persoane şi au folosit gaze lacrimogene, bastoane şi tunuri cu apă pentru a dispera zecile de mii de manifestanţi. Printre cei reţinuţi de poliţie s-a aflat Levan Kabeişvili, liderul Mişcării Naţionale Unite, cel mai mare partid de opoziţie. Kabeişvili a publicat o fotografie în care apare cu faţa umflată şi însângerată. În Georgia, numeroase proiecte de promovare a democraţiei funcţionează cu bani din partea Uniunii Europene sau a SUA. Partidul Visul Georgian susţine că scopul legii este o mai mare transparenţă, în timp ce criticii se aşteaptă ca legea să fie folosită pentru a opri fluxul acestor fonduri şi pentru a persecuta forţele prooccidentale.

Puterea georgiană vrea legea agentului străin (sursa: BBC)
Proteste masive în Georgia, lege retrasă (sursa: Twitter/Carl Bildt)
Internațional

Proteste masive în Georgia, lege retrasă

Proteste masive în Georgia, lege retrasă. Partidele de opoziţie din Georgia au anunţat joi că vor continua să manifesteze împotriva guvernului în pofida retragerii unui proiect de lege considerat represiv care a declanşat mitinguri masive la Tbilisi. Proteste masive în Georgia, lege retrasă Mobilizarea "nu se va opri atât timp cât nu va exista garanţia că Georgia este ferm angajată pe o cale pro-occidentală", au precizat mai multe partide de opoziţie într-o declaraţie comună, anunţând un nou miting pentru joi seara. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Cerem eliberarea imediată a zecilor de manifestanţi care au fost arestaţi" la protestele de marţi şi miercuri, au adăugat partidele de opoziţie. Manifestaţii masive (VIDEO) au avut loc marţi şi miercuri seara la Tbilisi pentru a protesta împotriva votării în Parlament a unui proiect de lege privind "agenţii străini" similar unui text în vigoare în Rusia. Poliţia a dispersat protestatarii cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Confruntat cu această mobilizare de amploare, partidul la putere Visul Georgian a anunţat joi retragerea proiectului de lege. "Agenții străini" trebuie să se autodeclare Textul prevedea că organizaţiile care primesc peste 20% din finanţare din străinătate vor fi obligate să se înregistreze ca "agenţi străini", sub sancţiunea unei amenzi. Aceste manifestaţii se înscriu într-un context mai larg de criză politică în această ţară din Caucaz. Georgia, fostă republică sovietică, marcată de o intervenţie militară rusă în 2008, aspiră în mod oficial să adere la UE şi NATO, o direcţie adoptată după "Revoluţia trandafirilor" din 2003. Citește și: Lăcomie extremă: medicul care steriliza ilegal stimulatoarele cardiace de la cadavre, 30.000 de lei lunar numai din salarii. A și economisit 107.000 de euro pe an Această revoluţie l-a adus la putere pe pro-occidentalul Mihail Saakaşvili, care se află acum în opoziţie şi în închisoare, de unde denunţă o răzbunare politică. Dar mai multe măsuri recente ale guvernului actual, precum proiectul de lege privind "agenţii străini", au pus sub semnul întrebării menţinerea aspiraţiilor pro-occidentale, opoziţia acuzându-l că susţine Moscova.

NATO anunță că vrea să ajute Moldova Foto: Twitter
Eveniment

NATO anunță că vrea să ajute Moldova

NATO anunță că vrea să ajute Moldova să-și crească „reziliența militară”, a anunțat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg. Însă, la București, un important lider PSD, Vasile Dîncu, sugerează că Maia Sandu a orchestrat o tentativă de puci organizată de Kremlin pentru a-și reface popularitatea. NATO anunță că vrea să ajute Moldova Pe 15 februarie, miniștrii Apărării ai țărilor NATO au avut o întrevedere pentru a discuta despre agresiunea rusă din Ucraina și acordarea unui nou pachet de asistență militară pentru țara vecină. După întrevedere, Jens Stoltenberg a susținut o conferință de presă, în cadrul căreia a declarat că miniștrii au convenit să acorde asistență și altor țări partenere „expuse pericolului”. ⚡ The Secretary General of NATO said that Sweden and Finland have fulfilled all the conditions of Turkey and should join NATO by the fall.✊ NATO defense ministers agreed to expand military aid to Georgia and Moldova and take into account threats from China in the security… https://t.co/FFQWXgh6tn pic.twitter.com/HVP1EVsiHA— Malinda ???????????????????? (@TreasChest) February 15, 2023 „Miniștrii apărării din NATO au discutat, de asemenea, despre angajamentele noastre față de țările partenere aflate în situații de risc, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Am convenit să sporim sprijinul pe care îl acordăm acestor țări pentru a le consolida capacitățile de apărare, reziliența și angajamentul lor față de NATO”, a declarat Stoltenberg. Încă de luni, Stoltenberg a anunțat că Alianța Nord-Atlantică va analiza modalități de suplimentare a asistenței concrete pentru Republica Moldova, Bosnia-Herțegovina și Georgia, pe fondul amenințărilor ruse. Grafic: Twitter Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, a declarat, ieri, că nu crede că Rusia dorea să dea puci în Moldova. „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”, a spus el, într-un interviu pentru Europa Liberă. Citește și: Dîncu nu crede că Moscova dorea să dea puci în Moldova: „Nu văd un pericol rusesc iminent”. La ONU, Aurescu afirmă că „planurile ruseşti trebuie tratate cu toată seriozitatea” NATO countries agreed to intensify support for the defense potential of Georgia and Moldova, said NATO Secretary General Jens Stoltenberg pic.twitter.com/GrPGE9RwLj— skadefron (@skadefron) February 15, 2023

Haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia Foto: Telegram VerhniyLars
Eveniment

Haos și cozi la granița Rusiei cu Georgia

Nenumărate filmări arată haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia, pe unde bărbații ruși fug de recrutare. Scene asemănătoare au loc la mai toate punctele de frontieră, din Finlanda în Mongolia. Imaginile din dronă surprind foarte bine cozile nesfârșite. Drone footage by @the_ins_ru shows the length of the queue to exit Russia at one of its southern borders — thousands have been fleeing last week’s call-up decree pic.twitter.com/W5CTKtfkll— Polina Ivanova (@polinaivanovva) September 26, 2022 Haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia Blocajele în apropierea graniței cu Georgia s-au format în primele ore după discursul președintelui Vladimir Putin din 21 septembrie, în care acesta a anunțat începutul mobilizării parțiale pentru războiul din Ucraina. Două zile mai târziu, vameșii au înregistrat o coadă record în acest an – 1,7 mii de mașini aliniate la punctul de control Verkhny Lars. A doua zi, recordul a fost doborât – coada a crescut la 2,3 mii de mașini. Blocajul s-a întins pe mai bine de 25 de kilometri și a ajuns la Vladikavkaz. Pe rețelele sociale circulă informația că poliția rutieră cere transportatorilor câte 5.000 de ruble de fiecare pasager, adică circa 85 de dolari. „Sentimentul fereastra în care se poate fugi se închide a dus la scene haotice la granițele terestre ale Rusiei cu Georgia, Kazahstan și Mongolia - țări care nu cer rușilor viză. În special la singura trecere a frontierei a Rusiei cu Georgia, la poalele munților Caucaz, s-au produs ambuteiaje. „Mulți oameni au decis să-și abandoneze mașinile, nu au apă, combustibil, nimic”, a declarat luni pentru Moscow Times un bărbat rus de la granița ruso-georgiană, care dorea să rămână anonim”, scrie Moscow Times. Sute de mașini s-au adunat și la punctul de control din districtul Pallasovsky din regiunea Volgograd și satul Karaozek, regiunea Astrakhan. Cei care doresc să ajungă în Kazahstan petrec până la 15 ore la coadă. Lukașenko s-a obrăznicit cu șeful Pe acest fond, Putin a ajuns să fie tutelat de aliatul său Aleksandr Lukașenko, dictatorul din Belarus. Putin's now getting lectured by Lukashenko what to do when tens of thousands of your people are fleeing the country:"Let them run ... I never worried about it. They're asking to come back ... You just have to decide what to do with them" pic.twitter.com/2jAqq0P5jD— Alec Luhn (@ASLuhn) September 26, 2022 „Bine, să zicem că au fugit 30.000, 50.000, dar, dacă ei ar fi rămas aici, i-am mai fi putut considera oamenii noștri? Lasă-i să fugă, eu nu știu cum vă raportați dumneavoastră la asta, dar eu nu prea mi-am făcut griji în 2020, când câteva mii au plecat. Acum aceștia se roagă să vină înapoi. Marea majoritate se roagă să-i luăm înapoi. Și aceștia vor veni, doar trebuie să ne gândim ce decizie să luăm în privința lor și ce să facem cu ei. Fie vin aici, fie se hrănesc acolo”, îi spune Lukașenko lui Putin, potrivit unei filmări. Citește și: Șoc la Kremlin: „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, admite că a fondat grupul Wagner pentru a lupta în Ucraina începând cu 2014 Cei doi s-au întâlnit azi la Soci.

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE (sursa: Ukrinform)
Internațional

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă. Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor. Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE Ziua de "astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE", a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. "Avem un viitor împreună", a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP. https://twitter.com/CharlesMichel/status/1540037281444241409 Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE. Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare. "Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem", a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana. Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE. https://twitter.com/ZelenskyyUa/status/1540038995178037249 La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar. Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre, potrivit Agerpres. https://twitter.com/sandumaiamd/status/1540042435186892801 Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.

Moldova Ucraina și Georgia drum deschis către UE (suursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE. Comisia Europeană (CE) recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Șefa CE a menționat că în ciuda războiului Ucraina îndeplinește multe condiții de aderare însă a insistat pentru reformarea legilor privind drepturile minorităților. Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două țări vor trebui să îndeplinească o serie de condiții în viitor în ceea ce privește statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. "Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul" în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, "credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor" unei candidaturi, a declarat ea într-o conferinţă de presă. Recomandarea este deosebit de semnificativă pentru Ucraina, care a investit atât de mult din viitorul său politic într-o relație mai strânsă cu Europa, deoarece caută sprijin moral pentru a contracara agresiunea rusă. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină "Ucraina este un stat european care a dovedit din plin că aderă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană", se arată în recomandare. "Prin urmare, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care aceasta va lua o serie de măsuri specifice. Recomandările Comisiei Europene vor trebui aprobate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Nu este clar cât va dura procesul de integrare sau dacă se va finaliza. Spre exemplu, negocierile pentru integrarea Albaniei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului stagnează de câţiva ani, iar Turcia a primit statutul de candidat din 1999 şi nu se întrevăd perspective de aderare la UE, relatează Agerpres.

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie. Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că statutul de candidat la Uniunea Europeană în cazul Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei trebuie acordat cât se poate de repede, adăugând că sunt şanse ca la finalul acestei luni discuţiile pe acest subiect să fie finalizate la nivelul Consiliului European. La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie Iohannis a răspuns astfel întrebat dacă la nivel european se întrevede un consens cu privire la candidaturile la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. "În ceea ce priveşte solicitarea de aderare a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri şi este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speţă, preşedinţia franceză este extrem de implicată. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Şi după părerea mea sunt şanse să finalizăm discuţia la sfârşitul lui iunie în Consiliu", a declarat Klaus Iohannis, miercuri, în conferinţa de presă susţinută alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Iohannis a reiterat poziţia sa şi a României pe acest subiect. "Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu şi al României, am spus-o şi o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluţie care ar fi corectă moral, o soluţie care ar fi corectă economic şi este o soluţie care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca - preşedintele Macron şi cu mine am discutat in extenso astăzi această speţă - vom încerca să găsim o soluţie care este fezabilă şi sustenabilă", a declarat Klaus Iohannis, potrivit Agerpres.

Președintele Georgiei: Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă Foto: Facebook
Internațional

Rusia și-a pierdut dreptul de a fi tovarăș de credință ortodoxă

Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă cu orice altă biserică, a afirmat, azi, președintele Georgiei, Salome Zurabishvili. Ea a vorbit la marcarea a 105 ani de la restaurarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Georgiene, la 25 martie 1917. Rusia și-a pierdut dreptul de a fi tovarăș de credință ortodoxă „La mulți ani întregii Georgii în această zi foarte importantă pentru țara noastră, credința noastră, Biserica noastră și libertatea noastră. Dacă nu ar fi fost restabilită autocefalia, probabil că nu ar fi fost restabilită suveranitatea statului și nu am fi astăzi o națiune independentă, puternică. Nu pot să nu îmi amintesc de Ucraina de astăzi, unde vedem cum se naște o națiune ucraineană puternică și liberă. Ucrainenii trebuie să aibă Biserica lor autocefală, iar Biserica Rusă nu poate exista în Ucraina. De ce? Pentru că Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă cu orice altă biserică”, a afirmat președintele Georgiei, citat de orthodoxtimes.com. Acum două zile, un mitropolit al Bisericii Georgiene a spus că orice patriarh sau ierarh care sprijină acțiunile Rusiei în Ucraina este un eretic și nu are nici o legătură cu ortodoxia. O zi mai târziu, un alt mitropolit georgian a spus că actuala conducere a Rusiei este de credință ortodoxă doar declarativ: „Nici măcar creștini nu sunt”. În ziua de 25 martie, Biserica Ortodoxă Georgiană marchează 105 ani de la restaurarea autocefaliei, desființarea violentă și ilegală de către cuceritorii ruși. În 1801, Imperiul Țarist a cucerit Georgia, iar în 1811 guvernul rus și Sfântul Sinod al Bisericii Ruse au decis desființarea autocefaliei Bisericii Georgiei. După războaiele sângeroase din 1917, când Georgia și-a recăpătat independența, a avut loc și restabilirea independenței ecleziastice față de Rusia. Însă, în 1921, Georgia a fost anexată URSS. În 1943, în timpul celui de-a doilea război mondial, Stalin a revenit la autocefalia acestei biserici - de jure, această independență a fost recunoscută în acel an de către Biserica Ortodoxă Rusă. La 25 ianuarie 1990, și patriarhul ecumenic a recunoscut autocefalia acestei biserici.

Înfrângerea Ucrainei, sfârșitul libertății în Georgia și Moldova, spune Boris Johnson Foto: Facebook Boris Johnson
Eveniment

Înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova

Premierul britanic Boris Johnson a afirmat că înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova. El a apreciat că, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut o „greşeală catastrofală” atunci când a invadat Ucraina. Înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova „Sfârșitul libertății în Ucraina va însemna stingerea oricărei speranțe de libertate în Georgia și apoi în Moldova. Va însemna începutul unei noi ere a intimidării în întreaga Europă de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a spus el, citat de newsmaker.md. „Dacă Putin reușește să zdrobească Ucraina, aceasta va fi undă verde pentru autocrații de pretutindeni în Orientul Mijlociu, în Orientul Îndepărtat. Acesta este un punct de cotitură pentru lume. Este un moment de alegere. Este o alegere între libertate și opresiune”, a spus premierul britanic. Johnson a spus că Putin s-a simţit ameninţat de Ucraina și „este vital ca invazia Moscovei să eşueze, a spus Johnson, deoarece „un Putin victorios nu se va opri în Ucraina”. „Este timpul să ne reluăm controlul asupra aprovizionării cu energie”, a mai spus Johnson, recunoscând în același timp că a existat un „cost” pentru acest lucru, dar „costul de a nu face nimic ar fi mult, mult mai mare”. Citește și: Cosmonații ruși îl sfidează pe Putin: au sosit pe Stația Spațială Internațională purtând culorile Ucrainei. Costumele lor sunt, de obicei, albastre

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră