sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: garda de mediu

15 articole
Eveniment

Bugetar cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați

Un bugetar de la Garda de Mediu, cu un salariu ridicol de mic, a fost prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Bugetar cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 162.852 Lei între averea dobândită și veniturile realizate de către DINU DOREL DORINEL împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice. Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control”, se arată în comunicatul ANI. Din 2016 în 2023, acesta a cumpărat trei apartamente, din care două în București și unul în Videle. În anul fiscal 2023, Dinu Dorinel și soția sa nu au avut salariu. În acel an, singurul lor venit consistent a fost din pariuri sportive, unde acesta a câștigat 100.000 de lei. Pe site-ul agenției de integritate, prima declarație de avere a lui Dinu Dorinel este din 2012, când primea un salariu anual de 11.911 lei. În 2016, acesta abia ajunsese la 13.800 lei, net, anual. În 2019 - 24.252 de lei, net, anual, de la Garda de Mediu. Soția sa avea salarii chiar mai mici sau îngrijea copilul, acasă. Dinu Dorinel nu consemnează împrumuturi de la bănci, ci doar o donație de 30.000 de euro, de la familia sa, tot în 2019.

Bugetar de la Garda de Mediu, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați
Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT) (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT)

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT). Liberalul Marius Andrei Niță, actualul comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu și protejatul lui Gheorghe Flutur, a fost audiat de două ori de procurorii DIICOT în dosarul de crimă organizată în care judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, cea care se droga cot la cot cu interlopii, a fost trimisă în judecată. Citește și: INTERCEPTĂRI Judecătoarea drogată de la Suceava lua cocaină sintetică diluată: „Odată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu’… (…) rană” Procurorii susțin în rechizitoriu că Marius Andrei Niță ar consuma droguri de mare risc, cu care s-ar fi aprovizionat de la unul dintre liderii grupării de traficanți de droguri. Contactat de către DeFapt.ro, comisarul general adjunct Marius Andrei Niță a recunoscut că a fost audiat de procurori în calitate de martor, dar susține că nu e consumator de droguri. Mai mult, procurorii nu ar avea nici o probă că el ar fi consumator de droguri de mare risc. Judecătoarea Chirilă se droga cu interlopii pe care-i ajuta Judecătoarea Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava, a fost trimisă în judecată de procurorii Secției speciale de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru luare de mită și deținere de droguri. Pe scurt, judecătoarea judecătoarea se droga cu cocaină nediluată, cot la cot cu dealerii de droguri din Suceava. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial Unul dintre inculpații pe care îi judeca, Mihai Pînzari, zis "Tonici", i-a dat în direct și prin intermediari mai multe bijuterii, mașini, bani de vacanțe, inclusiv servicii de pază și protecție. La schimb, judecătoarea Ana Maria Chirilă oferea diverse servicii grupărilor de crimă organizată din Suceava. De exemplu, în perioada 11-14 noiembrie 2022, a fost informată despre actele de urmărire penală și măsurile dispuse de DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava într-un dosar de crimă organizată, inclusiv despre perchezițiile care urmau să aibă loc. Înainte de punerea în aplicare a mandatelor de percheziție, judecătoarea i-a informat despre acțiunea DIICOT pe Ciprian Cotoară, care la rândul lui l-a informat pe Mihai Pînzari, un interlop din Rădăuți. Niță, susținut de Flutur pentru Garda de Mediu Liberalul Marius Andrei Niță, comisar la Garda de Mediu Suceava, a fost impus comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu de șeful său pe linie de partid, Gheorghe Flutur, președintele PNL Suceava. Decizia de numire în funcție a fost semnată de pesedistul Marcel Ciolacu, în calitate de premier al României, și contrasemnată de Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, pe 29 august 2023. Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT) Numele lui Marius Andrei Niță apare în dosarul de crimă organizată al traficanților de droguri din Suceava, cei care o alimentau cu cocaină pe judecătoarea Ana Maria Chirilă. Mai mult, Niță a fost audiat de două ori în dosarul DIICOT. Prima dată, la structura centrală a DIICOT, apoi la Serviciul Teritorial Suceava. Procurorii DIICOT au concluzionat că "numitul Niță Marius-Andrei ar consuma droguri de risc și de mare risc, aprovizionându-se cu astfel de substanțe de la C. P., precum și de la alte persoane cu astfel de preocupări, de pe raza orașului Gura Humorului", conform presei locale, care citează rechizitoriul DIICOT. "Nu am declarat că sunt consumator" La solicitarea DeFapt.ro, comisarul Marius Andrei Niță a recunoscut cu greu că a fost audiat ca martor de două ori de DIICOT. Cu toate acestea a sugerat că ar putea fi victima unui complot pe plan local pentru că el nu ar fi consumat niciodată droguri. "Nu am declarat că sunt consumator, nu știu de unde a apărut așa ceva. Nu am consumat, sunt niște chestii cu care nu am nici o legătură", a spus comisarul Niță. "De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri" Întrebat care au fost motivele pentru care a fost audiat, Marius Andrei Niță a spus că procurorii DIICOT l-au întrebat dacă o cunoaște pe judecătoarea de la Suceava și pe traficanții de droguri. "M-au întrebat, nu o cunosc! Nu am văzut-o în viața mea. Nu știu de unde au făcut ei legăturile astea. Eu v-am spus, erau niște persoane din Gura Humorului de unde sunt eu de loc, care au fost chemate să dea declarații de altă persoană, nu de judecătoare. M-au întrebat dacă o cunosc, dacă am legături. M-a întrebat de foarte multă lume. De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri. Știți cum, orășelul micuț, am auzit. Nu am nici o prietenie cu el. Salut, salut, și atâta tot", a precizat Marius Andrei Niță pentru DeFapt.ro. "Am văzut în ziare ce făceau ei" Adjunctul de la Garda Națională de Mediu a mai spus că, în timpul audierilor de la DIICOT Suceava, a fost întrebat legăturile sale cu mai mulți interlopi din zonă. "M-am dus și m-au întrebat: Îl cunoșteam pe un băiat din Gura Humorului, Cătălin... nu îi mai știu numele de familie. După aia am văzut în ziare ce făceau ei", a spus Niță. Întrebat cum a ajuns procurorul să constate că ar fi consumator de droguri de mare risc, Niță a spus că nu știe. "M-au întrebat doar dacă am cumpărat" "Voi afla când va fi timpul. Pe mine m-au întrebat dacă îi cunosc și știu cu ce se ocupă. Le-am spus ce am auzit. Orașul e micuț, e cât jumate de cartier. Toată lumea se cunoaște. Cu băiatul ăla, Cătălin, mă vedeam cu el la sala de sport. Fac sport și eu, la sala de forță. Venea foarte des pe acolo. Salut, salut, nu aveam treabă. Exact ce v-am spus dvs. le-am spus și lor. M-au întrebat dacă am cumpărat de la ei droguri și le-am spus că nu există așa ceva. M-au întrebat doar dacă am cumpărat. Dar nu am cumpărat. Când faci niște acuzații trebuie să fie întemeiate. Niște aberații. Toată lumea și-a dat seama că au ceva cu mine, probabil e ceva politic", a declarat Niță. "Asta s-a vrut! Să facă rău!" Cât despre amicul său, Cătălin, mai știe că a făcut închisoare pentru că bătuse un bărbat și era să-l omoare. Cu toate acestea, comisarul Niță a readus în discuție faptul că ar putea fi o miză politică în contextul în care a fost susținut de PNL Suceava pentru funcția de general adjunct la Garda Națională de Mediu. "Eu sunt de la PNL. M-a susținut partidul pentru funcție. Asta s-a vrut! Să facă rău! Arătați-mi și mie niște fapte dovedite că am cumpărat de la ăla. În data de am cumpărat substanța aia. În rechizitoriu trebuie să scrii, nu poți să scrii că eu aș fi consumator", s-a apărat comisarul Niță.

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă (sursa: tulceanoastra.ro)
Eveniment

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă. Liberalul Dorin Meran, șeful Gărzii de Mediu Tulcea și protejatul primarului de Tulcea, Ștefan Ilie, a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce încasa o mită de 25.000 lei. Pe numele comisarului șef Dorin Meran mai există o condamnare, din 2012, pentru deturnare de fonduri și instigare la fals sub semnătură privată. Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă Procurorii DNA l-au reținut 24 de ore pe Dorin Meran, comisarul șef al Comisariatului județean Tulcea din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, după ce a fost prins în timp ce încasa o șpagă de 25.000 lei, echivalentul a 5.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV "În perioada 30 august - 04 septembrie 2023, inculpatul Meran Dorin, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 25.000 lei și alte foloase necuvenite, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică ori chiar sancțiunea avertismentului ca urmare a unui control efectuat de către inculpat la un punct de lucru al unei societăți comerciale administrată de martor”, conform ordonanței procurorilor DNA. Anchetatorii susțin că la data de 4 septembrie 2023, Meran a încasat șpaga în mașina sa, ocazie cu care a fost prins în flagrant. Comisarul șef Dorin Meran urmează să fie dus în cursul acestei zile la Tribunalul Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Datorii la ANAF de 350.000 de lei Ștefan Ilie, primarul orașului Tulcea și președintele organizației județene a PNL Tulcea, a tras sforile pentru ca Dorin Meran să fie numit în funcția de șef al Gărzii de Mediu Tulcea. Înainte de a ajunge comisar șef, Dorin Meran a fost consilier juridic la primăria comunei Ghidiceni și angajat al firmei gălățene MD METACON REP. În ultima declarație de avere a lui Dorin Meran se menționează că a încasat anul trecut un salariu de 17.800 lei de la comuna Ghidiceni și peste 55.000 lei de la firma din Galați. Însă are datorii de 400.000 lei, echivalentul a peste 80.000 de euro. La TBI Credit, Meran trebuie să returneze 50.000 de lei până în 2027, iar la ANAF, 350.000 de lei până în 2026.

Stația ilegală GPL de la Crevedia nu putea funcționa fără protecție politică Foto: Petrom.md
Eveniment

Stația ilegală GPL Crevedia funcționa protecție politică

Stația ilegală GPL de la Crevedia, deținută de fiul unui primar PSD nu putea funcționa fără protecție politică: sunt condiții dure pentru deschiderea și funcționarea unei astfel de stații. Însă firma care deținea stația ilegală din Crevedia, Flagas SRL, făcea un profit consistent: la o cifră de afaceri de 595 de milioane de lei profitul pe 2022 a fost de 32 de milioane de lei. Stația funcționa ilegal - primarul PSD din Crevedia știind acest fapt - fără probleme la marginea unui drum național, DN1A, care leagă București de Brașov! Citește și: FOTO & VIDEO Două explozii uriașe la Crevedia, la o stație GPL. A doua a avut loc în timp ce pompierii interveneau. Un mort și zeci de răniți. Populația din zonă, evacuată Principala instituție implicată în avizarea acestor stații este Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR), care face parte din ministerul Economiei. Pe de altă parte, în 2018, o statie GPL din Brasov a fost inchisă de protecția consumatorului, fiindcă încărca ilegal butelii de aragaz. În 2020, o staţie de carburanţi din municipiul Constanţa a fost amendată cu 60.000 de lei de Garda de Mediu pentru încărcarea buteliilor de uz casnic cu GPL fără a deţine autorizaţie, iar această activitate a fost suspendată. Stația ilegală GPL de la Crevedia nu putea funcționa fără protecție politică Pentru înfiinţarea unei staţii GPL, este nevoie de: personal autorizat ISCIR - operatorii care alimentează; un RSVTI (responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor); proiect avizat institutul pentru siguranța cazanelor, ISCIR, pentru deschiderea staţiei de distribuţie GPL; proiect de amplasare (certificat de urbanism, avize, autorizaţie de construire - chiar dacă nu este decât o platformă betonată de câţiva metri pătraţi) - primarul din Crevedia este tot PSD aviz metrolgic de instalare; buletin de verificare cu ultrasunte a rezervorului. Pentru funcționare este nevoie de: autorizaţie de mediu autorizaţie ISCIR autorizaţie de la Pompieri buletine de verificare a prizelor de pământ (anual) buletin de verificare metrologică (anual) operatori care să aibă carneţele ISCIR cu verificarea anuală valabilă. Citiți și: Stația GPL care a sărit în aer la Crevedia îi aparține fiului primarului PSD din Caracal și funcționa deși nu mai avea autorizație În cazul stației GPL de la Crevedia, activitatea era suspendată de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență, dar, cu toate acestea, era folosit în continuare.

Firmă de construcţii, amendată cu 60.000 lei Foto: Garda de Mediu
Mediu

Firmă de construcţii, amendată cu 60.000 lei

O firmă de construcţii din Constanța a fost amendată cu 60.000 lei de Garda de Mediu pentru depozitarea neautorizată de deşeuri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ea a depozitase în zona porţii principale a Portului Constanţa nu mai puțin de 6.000 tone de deşeuri provenite în urma lucrărilor de decopertare a străzilor şi trotuarelor din municipiu. Firmă de construcţii, amendată cu 60.000 lei Amplasamentul are destinaţia de parcare, aflată în administrarea Primăriei Constanţa, putând fi utilizată de antreprenor ca organizare de şantier pentru depozitarea materialelor de construcţii (pavele, cabluri ş.a.) - în cadrul proiectului "Acces şi mobilitate pietonală în zona centrală a Municipiului Constanţa", beneficiar UAT Constanţa. "Deşeurile provin din lucrări de decopertare a străzilor şi trotuarelor din municipiu, cantitatea estimată fiind de aproximativ 6.000 tone. Astfel, în incinta organizării de şantier s-a realizat o depozitare neautorizată de deşeuri preponderent inerte, amplasament unde nu există mijloace proprii de tratare a deşeurilor. Firma de construcţii nu a luat măsuri de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a mediului, fiind amendată cu 60.000 lei pentru nerespectarea prevederilor OUG 92/2021 privind regimul deşeurilor", se arată în comunicat. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Conform sursei citate, comisarii Gărzii de Mediu au mai dispus măsura ca, în termen de o săptămână, deşeurile depozitate ilegal în incinta organizării de şantier "să fie predate, pe bază de documente justificative".

Amenzi aplicate de Garda de Mediu în Sectorul 5 Foto: News.ro
Mediu

Amenzi aplicate de Garda de Mediu în Sectorul 5

Amenzi aplicate de Garda de Mediu în Sectorul 5, pentru două firme care înlocuiesc borduri şi lărgesc trotuare, în detrimentul spaţiilor verzi. Comisarii au impus aducerea terenului la starea iniţială. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amenzi aplicate de Garda de Mediu în Sectorul 5 ”Comisarii Gărzii de Mediu Bucureşti au fost sesizaţi că în str. Făt Frumos din Sectorul 5 al Capitalei se desfăşoară lucrări pentru înlocuirea bordurilor, extinderea trotuarelor, pavări cu dale de beton şi borduri în grădinile blocurilor, toate aceste operaţiuni în detrimentul spaţiilor verzi şi ai copacilor din zonă”, a transmis Garda de Mediu, citată de news.ro. Sursa citată a precizat că, în urma verificărilor, s-a constatat că executanţii lucrărilor au intervenit asupra spaţiului verde pe anumite porţiuni situate în perimetrul blocurilor, practic desfiinţându-l prin pavare şi betonare, inclusiv arborii fiind încadraţi în trotuar. Citește și: VIDEO După luni de defensivă, Ucraina a început să recupereze teren în Bakhmut. Armata rusă a luat-o la fugă, recunoaște chiar Prigojin ”Pentru faptele constatate, cele 2 societăţi responsabile de lucrări au fost sancţionate contravenţional cu amenzi în valoare de 80.000 de lei. De asemenea a fost aplicată şi sancţiunea complementară de desfiinţare a lucrărilor şi aducerea terenului la starea iniţială”, a mai transmis Garda de Mediu. În plus, comisarii au impus interzicerea schimbării destinaţiei sau reducerea suprafeţelor terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism.

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA. Cristian Valentin Eniță, pus de PSD în funcția de director general adjunct la Garda Națională de Mediu, este cercetat de Direcția Națională Anticorupție pentru că a efectuat controale ilegale la două societății din județul Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miza controalelor o reprezintă un contract de peste un milion de euro anual pentru colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase de la fabrica de frigidere a chinezilor de la Haier Tech din județul Prahova. La solicitarea Defapt.ro, șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a declarat că subalternul său cu rang de subsecretar de stat nu are atribuții de control, motiv pentru care a sesizat Corpul de Control de la Ministerul Mediului. Fabrică chinezească de frigidere Grupul Haier, condus de chinezul Zhang Ruimin - unul dintre cei mai de vază membri ai Partidului Comunist Chinez și un afacerist recunoscut la nivel mondial, a investit peste 70 de milioane de euro în construcția unei fabrici de frigidere în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti. Producția frigiderelor a început în anul 2021. Deșeurile periculoase și nepericuloase rezultate de la fabrica de frigidere erau preluate în baza unui contract de firma Recop Recycling, patronată în acte de Ana Cătălina Mureșan. De afacerea cu colectarea și tratarea deșeurilor se ocupă și soțul Anei Mureșan, Cătălin Mureșan, un afacerist controversat pe plan local. Peste un milion de euro anual Cătălin Mureșan a declarat pentru Defapt.ro că în vara anului 2022 avea un contract de preluare a deșeurilor de la Haier Tech. "Colectam mai multe tipuri de deșeuri recilabile: plastic, carton, fier și foarte puțin deșeuri periculoase. Contractul este destul de ok dacă îl gestionezi cum trebuie. Noi am investit în jur de un milion de euro ca să gestionăm contractul cum trebuie. Momentan nu mai avem contract de preluare a deșeurilor cu fabrica de frigidere. În 2022 aveam contract cu ei", a precizat afaceristul prahovean. Întrebat care a fost valoarea contractului de colectare a deșeurilor de la fabrica de frigidere, Cătălin Mureșan a spus că "undeva la peste un milion de euro" pe an. Controale, deși nu avea atribuții Afacerea cu deșeuri de un milion de euro i-a făcut cu ochiul comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță, la scurt timp după ce a fost numit în funcție de premierul Nicolae Ciucă la propunerea Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Motiv pentru care a decis la data de 27 iunie 2022 să facă inspecții și controale la cele două firme. Complet ilegale. Șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a explicat de ce controalele efectuate de subalternul său sunt ilegale. "Nu are atribuții de control! Doar comisarii au atribuții de control. Știu că a fost în control, a fost o plângere depusă la Garda Națională de Mediu. Mai departe, eu am redirecționat-o către Corpul de Control al Ministerului Mediului. Fiind demnitar (subsecretar de stat - n.r.), am considerat că Corpul de Control al Gărzii nu poate chestiona un demnitar. Și mai departe Corpul de Control al ministrului s-a ocupat de soluționarea acelei plângeri. Mai departe s-a ocupat de sesizarea instituțiilor abilitate să facă lumină pe subiect", a declarat comisarul general Aurelian Păduraru. Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA Defapt.ro a obținut un document din care rezultă că Direcția Națională Anticorupție a solicitat Gărzii Naționale de Mediu mai multe informații despre atribuțiile comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță în dosarul de corupție 216/P/2022. Adresa DNA către Garda de Mediu (sursa: defapt.ro) De exemplu, în aprilie 2023, anchetatorii au cerut Ordinul nr. 1910 din 07.07.2022 prin care s-au stabilit atribuțiile de serviciului ale acestuia. Totodată, s-a mai cerut ordinele de serviciu și de deplasare ale comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță din data de 25.07.2022, atunci când a fost în control la cele două firme. Întrebat dacă Cristian Valentin Eniță știa ce atribuții are în fișa postului, comisarul general Aurelian Păduraru a răspuns că ar trebui să rămână o întrebare retorică: "Aici trebuie să răspundă la întrebare în mod direct atunci când va fi întrebat. Da, da, există și un dosar la DNA. Așa este! Au fost solicitate niște precizări și documente. Ne-am conformat. Atâta timp cât este o instituție a statului care face o urmărire penală, trebuie să ne conformăm. Nu este suspendat din funcție. Fiind demnitar, cu rang de subsecretar de stat, noi am sesizat Corpul de Control al ministrului. Nu am luat nici o măsură la momentul respectiv.". Susținut de PSD Defapt.ro l-a întrebat pe comisarul general dacă Cristian Valentin Eniță a fost susținut de PSD pentru a ocupa funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu. Răspuns a fost simplu și direct: "Da!". Cristian Valentin Eniță a refuzat să facă orice comentariu legat de ancheta aflată în lucru DNA cu privire la controalele efectuate la cele două companii. "(...) având în vedere susținerea dumneavoastră , va rog să vă adresați instituției nominalizate. Nu am cunoștințe despre măsurile dispuse de Corp Control al MMAP", a transmis Cristian Valentin Eniță. A lucrat șase ani la "Doi și-un sfert" Cristian Valentin Eniță susține în propriul CV că a intrat în câmpul muncii în anul 2000, direct pe funcția de inspector în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, fără să aibă studii superioare. Surse din cadrul Ministerului de Finanțe au declarat sub protecția anonimatului că, pentru ocuparea funcției de inspector, era obligatoriu să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență. Eniță a menționat că a început Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Petrol și Gaze de abia în anul 2004. Adică, la patru ani distanță după ce a fost angajat ca inspector. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze "Este o eroare de dactilografiere. O să verific acum CV-ul. Mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția. O să verific și o să modific cu siguranță", a declarat Cristian Valentin Eniță. Ulterior a transmis printr-un e-mail că nu există nici un document oficial din care să "rezulte aspect legale referitoare la angajarea mea la DGFP Prahova". La finalul anului 2006, Cristian Valentin Eniță a renunțat la funcția de inspector pentru a lucra la Direcția Generală de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne. A rezistat până în februarie 2012. Întrebat dacă a fost dat afară de la "Doi și-un sfert", Cristian Valentin Eniță a spus că nu l-a dat nimeni afară pentru că a plecat de bună voie. Apoi a lucrat ca administrator al unei firme din Germania și economist la două firme românești. A revenit la stat în aprilie 2021, atunci când a fost angajat pe funcția de consilier achiziții publice la Primăria Băltești, din județul Prahova. De acolo, a fost luat de PSD și pus adjunct la Garda Națională de Mediu.

Primarul PSD Lică Mărculescu a bătut și sechestrat comisarii Gărzii de Mediu
Mediu

Primarul PSD bătut sechestrat comisarii Gărzii de Mediu

Primarul PSD din Smârdan, Tulcea, a bătut și sechestrat comisarii Gărzii de Mediu, veniți în control la ferma fiului său, se arată într-o postare pe Facebook a Gărzii de Mediu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În postare nu este identificat partidul primarului și nici numele acestuia, dar presa locală arată că e vorba de Vasile Petrică Mărculescu, care, pe Facebook, se identifică drept „Lică Mărculescu”. Garda de mediu este condusă de Mărioara Gătej, susținută de PNL. Primarul PSD a bătut și sechestrat comisarii Gărzii de Mediu „În data de 12.04.2023, comisarul șef al Comisariatului Județean Tulcea, împreună cu un alt comisar, s-au deplasat la societatea VITAGRO SRL din localitatea Smârdan pentru a verifica o sesizare potrivit căreia, pe amplasamentul acestei societăți, sunt arse deșeuri, poluarea fiind resimțită până în zona Municipiului Brăila. La fața locului, reprezentanții GNM au constatat mai multe nereguli, printre care și urme recente de arderi de deșeuri. În timp ce erau efectuate verificările, pe amplasament a apărut și administratorul de facto al societății VITAGRO SRL, care nu era altul decât primarul localității Smârdan... Acesta i-a agresat verbal pe cei doi comisari și l-a lovit cu pumnul în figură pe comisarul șef, încercând să îi smulgă telefonul cu care acesta a făcut poze în incinta fermei. Ulterior, comisarii GNM au fost sechestrați pe amplasamentul societății, iar primarul localității Smârdan a refuzat să îi elibereze și a continuat să profereze amenințări și injurii la adresa lor, inclusiv în prezența polițiștilor de la Poliția Smârdan, sosiți la fața locului printr-un apel la 112”, a relatat Garda de Mediu. Primarul și-a luat avocat În plus, instituția arată că ferma destinată creșterii animalelor (vaci și oi) funcționa fără autorizație corespunzătoare, „în proximitatea fermei a fost constatată o cantitate semnificativă de deșeuri depozitate ilegal pe terenul care aparține UAT Smârdan” și că „a fost depistat un canal de acumulare a apelor uzate (în lungime de 50 m) plin cu dejecții animaliere și deșeuri municipale”. Potrivit Registrului Comerțului, SC Vitagro SRL are sediul în sat Smârdan, strada Bacului. Asociaţii sunt Viorel-Alexandru Mărculescu, cu 30%, Mărculescu Petrana, cu 40% și Mărculescu Gelu-Daniel, cu 30%. Pentru anul 2020, compania a declarat un profit de 439.178 de lei, iar pentru anul 2021 profitul a fost de 837.546 de lei. Citește și: Salariul scandalos al managerului spitalului municipal din Mangalia. Acesta este spitalul unde, în ianuarie, un tânăr a murit de peritonită, fiindcă medicul a amânat operația Primarul Mărculescu a declarat presei locale că și-a angajat un avocat. „Sunt acuzat că am lovit și am sechestrat acel comisar. Asta nu o stabilește nimeni altcineva decât un judecător și de aceea mi-am angajat un avocat”, a spus edilul-șef.

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa Foto: Facebook
Mediu

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari, scrie Agerpres. În plus, cel de-al patrulea este în concediu de odihnă, iar consilierul juridic se află în concediu medical. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa În aceste condiţii, şefa Comisariatului Judeţean, Cristina Kashyap, este singura angajată a instituţiei care era joi la serviciu. "Aşteptăm o decizie din partea Comisariatului General", a declarat Kashyap. Procurorii DNA au efectuat, miercuri, 64 de percheziţii în judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi, într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada aprilie - octombrie 2022, potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA. Ancheta se derulează în legătură cu modalitatea de efectuare a unor controale la agenţi economici şi unităţi administrativ-teritoriale, pe linie de protecţie a mediului. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Potrivit anchetatorilor, percheziţiile au avut loc la sedii ale unor instituţii publice şi la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Primăria Constanţa, amendată pentru că a tăiat mai mulţi tei Foto: News.ro
Mediu

Primăria Constanţa, amendată a tăiat mai mulţi tei

Primăria Constanţa a fost amendată de Garda de Mediu cu 10.000 de lei pentru că a tăiat mai mulţi tei de pe un bulevard. Instituția nu a putut prezenta documente pentru a justifica tăierea arborilor. Garda de Mediu Constanţa a transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, că, din cei 19 tei tăiaţi de către Primărie, numai trei prezentau cavităţi în zona trunchiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primăria Constanţa, amendată pentru că a tăiat mai mulţi tei “Primarul municipiului Constanţa a semnat astăzi amenda de 10.000 lei aplicată de Garda de Mediu Constanţa, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. Urmare a verificărilor efectuate privind legalitatea tăierii teilor de pe fâşia plantată din bulevardul Ferdinand, s-a constatat că au fost taiaţi 19 tei, din care doar trei cioate prezentau cavităţi în zona trunchiului. Reprezentanţii primăriei nu au prezentat documente care să justifice tăierea arborilor sănătoşi, motivând doar că era necesară intervenţia imediată, întrucât arborii inventariaţi prezentau pericol de prăbuşire”, se arată în comunicat, citat de news.ro. Garda de Mediu a precizat că, din cei 232 de arbori inventariaţi, 104 au fost catalogaţi de Primărie cu potenţial de prăbuşire şi a solicitat stoparea tăierii pomilor. “Din documentele analizate a reieşit faptul că, în cadrul proiectului «Acces şi mobilitate pietonală în zona centrală a Municipiului Constanţa» s-au realizat lucrări de corecţie a rădăcinilor copacilor, ceea ce a condus la dezechilibre în viaţa arborilor, cu risc major de prăbuşire prin modificarea centrului de greutate. Astfel, din totalul de 232 arbori predominant din specia tei, 104 au fost inventariaţi de primărie cu potenţial pericol de prăbuşire, din care 38 care ar necesita intervenţia imediată. Garda de Mediu Constanţa a stopat tăierea arborilor, luându-se legătura cu primarul municipiului Constanţa, care a reacţionat pozitiv la solicitarea instituţiei. Prin actul de control încheiat ulterior de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au fost stabilite măsuri care se referă la asigurarea integrităţii spaţiilor verzi aflate în administrare, în conformitate cu prevederile Legii 24/2007. De asemenea, au fost solicitate şi alte documente cu referire la arborii inventariaţi cu potenţial pericol de prăbuşire, afectaţi de fapt de lucrările realizate”, a precizat Garda de Mediu Constanţa.

Tone de moloz, depozitate în câmp (sursa: G4 Media)
Mediu

Tone de moloz, depozitate în câmp

Tone de moloz, depozitate în câmp. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat marţi că dacă se va dovedi că reprezentanţii Gărzii de Mediu nu şi-au făcut treaba în legătură cu depozitarea a tone de moloz în localitatea Comăneşti, se vor lua măsuri împotriva acestora. Tone de moloz, depozitate în câmp Ministrul Mediului a fost întrebat ce părere are despre faptul că la Comăneşti, unde se află depozitate tone de moloz, Garda de Mediu nu a dat nicio amendă, deşi localnicii au făcut foarte multe reclamaţii cu privire la această situaţie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În urma vizitei domnului secretar de stat Balanişcu la faţa locului am fost informat că s-au luat măsurile de rigoare prin Garda de Mediu. Voi verifica personal procesul verbal, nu mi s-a adus la cunoştinţă procesul verbal în sine, dar în urma vizitei făcută de domnul Balanişcu şi de către prefectul judeţului s-au luat măsurile de rigoare de către Garda de Mediu. (...) Este inadmisibil ca într-un judeţ Garda de Mediu să nu fie prima instituţie care se duce la faţa locului. Este inadmisibil să nu reacţioneze imediat. Dacă acest lucru se confirmă în urma verificărilor pe care le fac, cu siguranţă se vor lua măsurile de rigoare împotriva conducerii Gărzii din judeţul respectiv. Ministrul vorbește de presiuni politice Garda de Mediu trebuie să fie paznicul respectării legii şi trebuie să acţioneze imediat când este sesizată, nu trebuie să ţină cont nici de coloratura politică, nici de cel care a făcut lucrarea", a spus ministrul Mediului, la Palatul Parlamentului. El a menţionat că "este vizibil" că la Comăneşti au fost depozitate, cel puţin, deşeuri din construcţii şi e posibil să fie îngropate şi alte deşeuri acolo. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova "Trebuia să facă o verificare minuţioasă, să vadă dacă nu sunt cumva îngropări de deşeuri, pentru că îngroparea de deşeuri, conform modificărilor pe care le-am propus şi pe care le-am finalizat prin ordonanţă de urgenţă, se pedepseşte cu închisoarea. Deci nu mai este contravenţie simplă, îngroparea deşeurilor se pedepseşte cu închisoare de la trei la cinci ani", a afirmat Tanczos Barna.

Garda de Mediu va primi 46 de drone Foto: Twitter
Mediu

Garda de Mediu va primi 46 de drone

Garda de Mediu va primi, începând din acest an, 46 de drone dotate cu senzori pentru calitatea aerului şi echipamente pentru inspecţie şi control. ”Acestea vor furniza informaţii în timp util de la diverse evenimente cu impact asupra mediului şi vor deveni un instrument esenţial în activitatea zilnică a comisarilor de mediu”, a declarat ministrul Tánczos Barna. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Garda de Mediu va primi 46 de drone Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis, într-un comunicat de presă, că a semnat, în calitate de lider de parteneriat, contractul de furnizare a sistemelor aeropurtate dotate cu senzori şi echipamente specifice activităţilor de inspecţie şi control din cadrul proiectului ”Extinderea şi modernizarea infrastructurii de monitorizare şi control a calităţii aerului în scopul creşterii acurateţei informaţiilor şi a capacităţii de răspuns la episoadele de poluare”, cod SMIS 2014+ 139943. Proiectul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM – Axa 4) în vederea desfăşurării de acţiuni destinate îmbunătăţirii calităţii aerului, în special în mediul urban, respectiv promovării masurilor de reducere a poluării aerului. Ministerul Mediului derulează acest proiect în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), Garda Naţională de Mediu (GNM) şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială Elie Carafoli (INCAS Bucureşti). ”Având în vedere importanţa aerului pe care noi toţi îl respirăm, una din priorităţile şi preocupările MMAP este să se asigure că structurile de control din subordinea sa au la îndemână instrumente moderne şi eficiente pentru a interveni rapid în cazul în care există activităţi care aduc prejudicii mediului. Derulăm acest proiect finanţat prin POIM şi am semnat contractul de achiziţionarea celor 46 de sisteme aeropurtate dotate cu senzori şi echipamente specifice activităţii de inspecţie şi control. Acestea vor furniza informaţii în timp util de la diverse evenimente cu impact asupra mediului şi vor deveni un instrument esenţial în activitatea zilnică a comisarilor de mediu”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Balastieră ce îngroapă deşeuri, amendată de Garda de Mediu Foto: News.ro
Mediu

Balastieră îngroapă deşeuri, amendată Garda de Mediu

O balastieră ce îngroapă deşeuri în vederea amenajării unui iaz piscicol a fost amendată de Garda de Mediu, anunță comisarii din Bihor ai acestei instituții. Practic, peștii ar fi trăit peste un morman de deșeuri toxice. Citește și: Germania investește masiv pentru a produce energie curată: zeci de miliarde de euro, subvenții pentru regenerabile și hidrogen Balastieră ce îngroapă deşeuri, amendată de Garda de Mediu ”Ca urmare a verificărilor efectuate pe raza judeţului Bihor la operatorii economici care desfăşoară activităţi de extracţia pietrişului şi nisipului, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au identificat un perimetru de exploatare în municipiul Oradea – Episcopia în care societatea efectua lucrări de amenajare a unui iaz piscicol prin utilizarea ca material de umplutură a diferitelor categorii de deşeuri”, a anunţat, joi, Garda de Mediu, citată de news.ro. Sursa citată a precizat că, din verificările efectuate în teren, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au identificat câteva zeci de camioane de diferite categorii de deşeuri: mase plastice (ţevi de plastic, folii), anvelope uzate, deşeuri din construcţii amestecate cu deşeuri reciclabile, deşeuri de polistiren îngropate în pământ şi utilizate ca material de umplutură. ”Societatea comercială este sancţionată cu amendă în valoare de 70.000 lei pentru îngroparea acestor deşeuri! Din păcate nu este singurul caz de acest fel constatat în judeţul Bihor, în cazul mai multor balastiere care au ca destinaţie finală amenajarea de iazuri piscicole, s-a constatat în cursul anilor anteriori că au fost folosite pentru abadonarea şi îngroparea diverselor tipuri de deşeuri”, a mai transmis sursa citată. Garda de Mediu atrage atenţia persoanelor fizice şi juridice asupra modificărilor apărute recent în Ordonanţa de Urgenţă 92/2021 art. 20 astfel: (3) Abandonarea, aruncarea, precum şi ascunderea deşeurilor sunt interzise. (4) Eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop sunt interzise. (5) Se interzice incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect. (6) Îngroparea deşeurilor de orice fel este interzisă. ”Încălcarea acestor prevederi, se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice”, a mai transmis Garda de Mediu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Păstrăvării ilegale, depistate de comisarii de Mediu  Foto: Agrointel
Mediu

Păstrăvării ilegale, depistate de comisarii de Mediu 

Patru păstrăvării ilegale au fost depistate de comisarii de Mediu din Mehedinți. Ele erau alimentate din râul Brebina, parte a ariei naturale protejate Geoparcul Platoul Mehedinţi. S-au aplicat sancţiuni şi s-a dispus sistarea activităţii până la intrarea în legalitate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Păstrăvării ilegale, depistate de comisarii de Mediu ”În urma controlului efectuat de comisarii Gărzii de Mediu Mehedinţi pe raza comunei Obârşia Cloşani, impreună cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale – Apele Române – ABA Jiu şi ariei naturale protejate Geoparcul Platoul Mehedinţi au fost identificate patru păstrăvării cu alimentare din cursul de apă Brebina şi afluenţii acestuia, ce aparţin unor persoane fizice”, a transmis, marţi, Garda de Mediu, citată de news.ro. Sursa citată a precizat că deoarece proprietarii de bazine piscicole identificaţi nu deţineau acte de reglementare pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 20.000 lei şi s-a dispus măsura de sistare a activităţii până la obţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. Crapul şi păstrăvul sunt cei mai consumaţi pești de apă dulce din România. Potrivit ministrului Agriculturii, România produce într-un an doar 20 de mii de tone de pește. Totuși, am putea să ne triplăm producția dacă am profita de întreaga suprafață disponibilă pentru acvacultură și să ajungem astfel la 60 sau chiar 70 de mii de tone de pește românesc pe an. Citește și: Yellen: Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active, cu impact asupra economiei americane

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic (sursa: defapt.ro)
Mediu

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic. Garda Națională de Mediu a primit peste 450 reclamații împotriva depozitului de deșeuri de la Vidra, deținut de compania Eco Sud SA, care a fost amendată de patru ori în cursul anului 2022. Valoarea cumulată a amenzilor a ajuns la suma de 340.000 lei, echivalentul a aproape 70.000 de euro. La solicitarea Defapt.ro, Garda Națională de Mediu a transmis că firma Eco Sud a mai fost amendată pentru neregulile de mediu descoperite la Depozitul Ecologic Mofleni Craiova, Centrul de Management Frățești Giurgiu și Depozitul Central Mavrodin, din Teleorman. Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic Societatea Eco Sud a intrat pe piața gunoaielor în urmă cu 22 de ani. De atunci, a preluat și dezvoltat mai multe gropi de gunoi. Cea mai cunoscută este cea din localitate ilfoveană Vidra, acolo unde este depozitat gunoiul din București. Defapt.ro a dezvăluit recent cum a ajuns depozitul de la Vidra să fie gestionat de firma Eco Sud. Mai mult, compania a câștigat o licitație cu un singur ofertat pentru depozitarea gunoiului din Sectorul 2, deși ANRSC susține că Eco Sud nu mai deține licență pentru depozitarea gunoiului din București. Valoarea contractului atribuit de Asociația de Dezvoltarea Intercomunitară pentru Gestionarea Integrală a Deșeurilor Municipale, reprezentată de edilul Nicușor Dan, depășește suma de 8,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Singura groapă de gunoi a Capitalei, cea de la Vidra, este oficial închisă. Invocând un proces, operatorul gropii încă depozitează gunoi, dar Bucureștiul e în pragul sufocării cu deșeuri Problemele de mediu de la groapa de gunoi Vidra, de la mirosul specific până la scurgerea levigatului, au generat nemulțumirea localnicilor. Dacă în anul 2020 erau depuse "doar" câteva zeci de sesizări la Garda Națională de Mediu, în anul 2022 numărul acestora a depășit 450. Ceea ce înseamnă că, săptămânal, au fost înregistrate câte nouă plângeri. În urma controalelor efectuate de Garda Națională de Mediu în cursul anului 2022, firma Eco Sud a fost amendată de patru ori, cu o sumă cumulată de 340.000 lei. Amenzi de 400.000 de lei în trei ani la Mofleni O altă groapă de gunoi deținută de Eco Sud se află la Mofleni, Craiova. Pentru acest depozit, la nivelul Gărzii Naționale de Mediu (GNM) au fost înregistrate 14 sesizări în perioada 2020 -2022. În aceeași perioadă, în urma controalelor efectuate de comisarii GNM, s-a constat că există neconformități la valorile rezultate pentru apele uzate în urma tratării deșeurilor și a modului de gestionare a acumulărilor de levigat. Garda Națională de Mediu a mai constatat „utilizarea defectuoasă a rampei de descărcare aflată pe celula de exploatare, cât și pe celula declarată închisă. Acoperirea periodică, defectuoasă, cu materiale inerte în vederea preîntâmpinării propagării mirosurilor pestilențiale și suprafața de lucru peste limita admisă.”. Pentru toate aceste neregului de la depozitul ecologic Mofleni, Craiova, firma Eco Sud a fost sancționată de trei ori în anul 2020, cu suma totală de 300.000 lei. O altă amendă, de 100.000 de lei, a fost aplicată în cursul anului 2022. Astfel, în perioada 2020-2022, Eco Sud a fost amendată cu suma totală de 400.000 lei, adică peste 80.000 de euro. Deșeurile vegetale au luat foc la Bacău La solicitarea Defapt.ro, Garda Națională de Mediu a transmis că la Depozitul Județean Bacău al companiei Eco Sud s-au efectuat mai multe controale în perioada 2020-2022. Însă a fost făcută doar o sesizare cu privire la „autoaprinderea deșeurilor vegetale tocate de pe platforma de compostare”. „Nu au fost constatate neconformități care să constitue abateri grave de la prevederile celor 3 autorizații de mediu și 1 autorizație integrată de mediu. Pentru neconformitățile minore au fost stabilite măsuri care au fost realizate la termen. La controlul neplanificat pentru verificarea sesizării telefonice din 2020 s-a constatat că arderea tocăturii de deșeuri vegetale s-a datorat autoaprinderii pe fondul neinformării APM Bacău privind schimbarea modului de operare al acestor deșeuri”, a transmis Garda Națională de Mediu. Amenzi mai mici la Giurgiu și Teleorman Comisarii GNM au mai amendat compania Eco Sud pentru Centrul de Management Frățești Giurgiu cu suma de 100.000 de lei. Altă amendă, de 15.000 de lei, a fost aplicată pentru Depozitul Central Mavrodin, din județul Teleorman. Valoarea cumulată a amenzilor date de Garda Națională de Mediu în perioada 2020 – 2022 firmei Eco Sud pentru cele patru depozite de deșeuri cu probleme grave de mediu a fost de 850.000 lei. Adică în jur de 175.000 de euro. Defapt.ro a solicitat companiei Eco Sud un punct de vedere în legătură cu neregulile constatate și amenzile aplicate de Garda Națională de Mediu, dar reprezentanții societății nu au răspuns.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră