marți 22 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: garanții

6 articole
Internațional

Putin râde de Trump: ar vrea să înceteze focul, dar cere ca SUA să controleze acțiunile Ucrainei

Putin exclude încetarea focului, fără garanții. Rusia nu va accepta o încetare a focului în Ucraina până când problemele considerate esențiale de Moscova nu vor fi rezolvate. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă zilnice. Putin exclude încetarea focului, fără garanții Deși președintele Vladimir Putin sprijină, în principiu, o încetare a focului, Kremlinul afirmă că nu a primit răspunsuri la întrebările-cheie privind condițiile pentru un astfel de acord. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Peskov a subliniat că aceste întrebări sunt încă „în aer”, fără soluții oferite de partea ucraineană sau de aliații săi. Principalele obiecții ale Rusiei Printre temele invocate de Kremlin se află planurile de militarizare ale Kievului și existența unor detașamente ultranaționaliste care, susține Moscova, nu ar asculta ordinele autorităților ucrainene. Aceste aspecte rămân „pe agenda zilei”, a insistat purtătorul de cuvânt al președinției ruse. Un armistițiu limitat pentru infrastructura energetică Rusia a respins până acum o încetare completă a focului – terestră, aeriană și maritimă. Singura excepție a fost un armistițiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, declarat unilateral pe 18 martie, la care Kievul a aderat o săptămână mai târziu. Contactele Rusia-SUA vor continua: „Există o înțelegere” Peskov a confirmat că Moscova și Washingtonul vor menține dialogul diplomatic. Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice, care s-a aflat recent în SUA, este programată o nouă rundă de negocieri în această săptămână. Dmitriev: SUA încep să înțeleagă nevoia de dialog cu Rusia Kirill Dmitriev, șeful Fondului Suveran de Investiții al Rusiei, a declarat că „gheața a fost spartă” și că administrația Biden a eșuat în tentativa de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. El a criticat influența pe care o are așa-numitul „deep state” american și a elogiat conducerea „puternică” a președintelui Donald Trump. Controverse după atacul asupra orașului Krivoi Rog Kremlinul a respins acuzațiile potrivit cărora armata rusă ar fi vizat infrastructuri civile în timpul atacului cu rachetă asupra orașului Krivoi Rog, atac soldat cu cel puțin 20 de morți, dintre care 9 copii. ONU a denunțat atacul, afirmând că este cel mai grav incident cu victime copii de la începutul războiului. Moscova: „Ținta era un obiectiv militar” Ministerul rus al Apărării susține că a lansat o lovitură de înaltă precizie asupra unui restaurant unde ar fi avut loc o întâlnire între comandanți ucraineni și instructori străini. Oficialii ruși vorbesc despre un bilanț de 85 de victime din rândul armatei ucrainene și al aliaților occidentali. Kievul acuză Rusia de dezinformare Statul Major General al Ucrainei a respins acuzațiile și a catalogat explicația Moscovei drept „o minciună de înaltă precizie”, menită să acopere un atac criminal asupra civililor. Reacția oficială a fost publicată de agenția ucraineană de presă Unian. Rusia, dispusă să intervină în tensiunile dintre SUA și Iran În același context diplomatic, Peskov a declarat că Rusia este pregătită să joace un rol în detensionarea relațiilor dintre Washington și Teheran, în contextul divergențelor legate de programul nuclear iranian. Moscova încearcă astfel să se poziționeze ca mediator activ în mai multe dosare sensibile de politică externă.

Putin exclude încetarea focului, fără garanții (sursa: kremlin.ru)
SUA oferă Kievului garanții de securitate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA oferă Kievului garanții de securitate

SUA oferă Kievului garanții de securitate. Ucraina va începe săptămâna aceasta un dialog cu Statele Unite privind garanţiile de securitate pe care le poate obţine până la aderarea la NATO, a declarat duminică Andri Ermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, potrivit unei postări de pe contul său de Telegram. SUA oferă Kievului garanții de securitate Consultările vor avea loc ca urmare la angajamentele pe care şi le-a luat G7, grupul democraţiilor cu cele mai dezvoltate economii, faţă de Ucraina, după summit-ul NATO de luna aceasta de la Vilnius. "Garanţiile de securitate pentru Ucraina vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, care vor asigura Ucrainei capacitatea de a înfrânge şi limita pe viitor agresiunea rusă. Vor fi formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin", a spus oficialul de la Kiev. El a adăugat că garanţiile "vor fi în vigoare până când Ucraina îşi asigură apartenenţa la NATO". Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare La summit-ul din Lituania, ţările aliate le-au oferit ucrainenilor sprijin pentru a rezista invaziei ruse şi au promis mai multe arme, dar nu au stabilit o dată pentru aderarea Ucrainei la NATO. Membrii G7 au convenit că fiecare stat va negocia acorduri pentru garanţiile de securitate şi întărirea capacităţii militare a Ucrainei. Citește și: FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia – Africa, cu binecuvântarea lui Putin Ermak a afirmat că alte peste zece state s-au alăturat declaraţiei G7, iar Ucraina negociază cu fiecare garanţiile pe care le poate obţine.

Lukașenko îi cere Kremlinului garanții nucleare (sursa: belta.by)
Internațional

Lukașenko îi cere Kremlinului garanții nucleare

Lukașenko îi cere Kremlinului garanții nucleare. Belarusul are nevoie de garanţii că Rusia îl va apăra "ca pe propriul teritoriu" în eventualitatea unui atac extern, a declarat luni preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, citat de agenţia de presă BelTA. Lukașenko îi cere Kremlinului garanții nucleare Lukaşenko a făcut declaraţia în timpul unei întrevederi cu ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, desfăşurată la Minsk. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Belarusul, principalul aliat al Rusiei în campania militară contra Ucrainei, găzduieşte o grupare a armatei ruse alcătuită din circa 9.000 de soldaţi, 170 de tancuri, 200 de blindate şi circa 100 de piese de artilerie. Totuşi, Kievul estimează că este puţin probabil la ora actuală ca Rusia să folosească din nou Belarusul drept platformă de lansare a unei ofensive, la fel cum s-a întâmplat la începutul invaziei declanşate în februarie 2022, când trupele ruse trimise în Belarus sub pretextul efectuării de exerciţii militare au atacat partea de nord a Ucrainei. Citește și: Budăi, atac dur: „Spuneam că acest PNRR va aduce lucruri rele pentru România”. Ministrul PSD anunță că refuză să respecte prevederile privind reducerea cheltuielilor de personal La 24 februarie anul trecut, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine. Moscova a susţinut constant că desfăşoară o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina. Kievul a anunţat că, înainte de a discuta despre un eventual plan de pace cu Moscova, trupele ruse trebuie să părăsească întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv regiunile anexate anul trecut şi peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.

Putinismul lui Macron deranjează și Germania (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Putinismul lui Macron deranjează și Germania

Putinismul lui Macron deranjează și Germania. Politicienii din coaliţia aflată la guvernare în Germania, formată din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal Democrat (FDP) au respins duminică afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la o posibilă viitoare arhitectură de securitate în Europa. Putinismul lui Macron deranjează și Germania Expertul SPD în politică externă Nils Schmid a declarat în ediţia de duminică a ziarului Die Welt: "Cuvintele lui Macron sunt surprinzătoare. NATO nu a ameninţat niciodată Rusia, dar a creat un cadru comun pentru aspecte de securitate prin Actul Fondator NATO-Rusia". Acum, a spus el, se pune problema asigurării securităţii europene în faţa şi împotriva Rusiei: "Atât timp cât Rusia urmăreşte o politică externă imperialistă nu este posibilă o ordine paneuropeană a păcii care să includă Rusia". Preşedintele Macron a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului francez TF1 că a discutat despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa cu preşedintele Joe Biden în timpul recentei sale vizite în Statele Unite. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce ţin de pace. Şi de aceea trebuie să îl pregătim", a spus Macron. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Ulrich Lechte, expert în politică externă al FDP, a lăudat eforturile diplomatice ale preşedintelui francez, dar a lăsat să se înțeleagă că nu sunt eficiente: "O iniţiativă bună, dar disponibilitatea Rusiei şi a Ucrainei este condiţia de bază pentru astfel de negocieri. Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova". Jurgen Trittin, din partea Verzilor, a declarat pentru Die Welt: "Garanţiile de securitate sunt importante, dar nu în mod unilateral. Cei care le cer trebuie să prezinte mai întâi garanţiile de securitate promise Ucrainei".

Macron îl ajută iar pe Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Macron îl ajută iar pe Putin

Macron îl ajută iar pe Putin. Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice. Tema, avansată de Moscova Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei. Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 - adică înaintea extinderii Alianţei către Est - şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina. Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron. Macron îl ajută iar pe Putin Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a apreciat că Europa trebuie să-şi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi Occidentul în ansamblu trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ucraina. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia", a explicat Macron. "Această temă va face parte din temele asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor", a sugerat mai departe preşedintele francez. Kievul, scandalizat Dar propunerea sa a fost primită la Kiev cu critici puternice. "Cineva doreşte să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?", a scris pe Twitter secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov. "În loc de Nuremberg - să semnăm un acord şi să ne strângem mâna?", a adăugat acesta, sugerând astfel crearea unui tribunal care să judece responsabilii ruşi la fel cum au fost judecaţi naziştii după al Doilea Război Mondial. La rândul său, Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a susţinut că lumea întreagă este cea care are nevoie de garanţii de securitate în faţa Rusiei, iar aceasta din urmă trebuie trasă la răspundere. "Lumea civilizată are nevoie de în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin", a scris Podoliak, de asemenea pe Twitter. Statele baltice, critici vehemente Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron. "Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narațiunii lui Putin că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă", consideră vicepremierul leton Artis Pabriks, citat de Financial Times. La rândul său, fostul ministru lituanian de Externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent "Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii", iar "dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare ar trebui să se mai gândească încă o dată". Citește și: Doar unul din patru ruși mai susține „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, față de trei din patru în aprilie În timp ce războiul din Ucraina intră în a zecea lună, negocierile ruso-ucrainene sunt în continuare blocate, conform tuturor părţilor. SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

Confuzie și intrigi interne la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Confuzie și intrigi interne la Moscova

Confuzie și intrigi interne la Moscova. Ucraina a negat joi că ar fi oferit noi garanţii pentru ca Rusia să revină la acordul privind coridorul de cereale, contrar celor afirmate de Moscova, şi nici nu a făcut vreo concesie, mulţumind în acelaşi timp ONU şi Turciei pentru mediere. Ucraina: Nu ne-am asumat nici o obligație nouă Într-un mesaj postat pe Facebook, Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a subliniat că Kievul nu şi-a asumat nicio obligaţie nouă în afara celor existente deja în Acordul privind exportul de cereale. El a adăugat că Moscova a revenit la acest acord "datorită eforturilor diplomatice depuse de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan", care, în coordonare cu Ucraina, au "găsit cuvinte" pe care preşedintele rus Vladimir Putin "le-a înţeles". "A fost o poziţie de forţă, nu de concesii", a afirmat diplomatul ucrainean, adăugând că "revenirea Rusiei la îndeplinirea obligaţiilor sale în cadrul iniţiativei privind cerealele ilustrează în mod clar o formulă eficientă: poziţie puternică + acţiune decisivă = rezultat". Kremlinul bate câmpii despre "garanții scrise" Kremlinul declarase că Rusia a decis să deblocheze acordul privind cerealele după ce Ucraina a oferit "garanţii scrise" că nu va folosi coridorul de cereale în scopuri militare, a reamintit reprezentantul diplomaţiei ucrainene. În acest sens, Nikolenko a precizat că "Ucraina nu a folosit şi nu intenţionează să folosească coridorul de cereale în scopuri militare", subliniind că "partea ucraineană respectă cu stricteţe prevederile acordului". "În cadrul acestui acord, părţile s-au angajat să asigure un mediu sigur pentru funcţionarea coridorului de cereale", a indicat el, insistând că "Ucraina nu a pus niciodată în pericol ruta cerealelor". Purtătorul de cuvânt citat a mulţumit din nou ONU şi Turciei "pentru leadershipul în restabilirea funcţionării coridorului de cereale, care joacă un rol important în asigurarea securităţii alimentare globale". Confuzie și intrigi interne la Moscova Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lui februarie. Rusia şi-a suspendat în weeekendul trecut participarea la respectivul acord, acuzând Ucraina că a lovit nave ale flotei sale din Sevastopol (în Crimeea anexată), cu drone aeriene şi maritime, utilizând coridorul umanitar creat pentru exportul de cereale ucrainene. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la Marea Neagră de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lunii februarie. Ruperea acordului a fost anunțată de către Ministerul Apărării, nu de Kremlin, ceea ce ridică întrebări în legătură cu unitatea de acțiune din subordinea lui Putin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră