sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fugari

9 articole
Politică

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) atacă la CCR proiectul Alinei Gorghiu privind pedepsirea fugarilor: legea ar fi neconstituțională în integralitatea ei, fiindcă s-ar aplica retroactiv. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Acest proiect de lege, care a trecut la 29 noiembrie de Camera Deputaților, prevede că persoanele condamnate definitiv și care nu se predau în 7 zile de la pronunțarea sentinței primesc în plus până la 3 ani de pușcărie. Inițial, Gorghiu a spus că „legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheș, cât şi oricărui fugar care în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”. Ulterior, ea a revenit asupra acestei declarații, arătând că o lege penală nu poate fi aplicată retroactiv. Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Însă, acum, judecătorii de la ICCJ consideră că întreaga lege este neconstituțională, întrucât ar trebui aplicată retroactiv și ar încălca dreptul la un poroces echitabil. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituționalitate privește prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secțiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (3) din Constituția României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituție privitor la neretroactivitatea legii”, se arată în comunicatul ICCJ.

Judecătorii atacă la CCR proiectul privind pedepsirea fugarilor Foto: Facebook
Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili

Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili. În 2021, în Ucraina activau 246.445 de militari. De la începutul invaziei ruse, din februarie 2022, forțele armate ale Ucrainei au crescut la peste un milion de soldați. Afluxul de sute de mii de noi recruți a perturbat însă procesul obișnuit de selecție și recrutare. Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili Pe de o parte, a apărut o „industrie” a corupției care facilitează evitarea înrolării: fie certificate false de boală, fie fuga în străinătate, chiar pe căi oficiale. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Pe de altă parte, au fost emise legi și reglementări care însăpresc pedepsele pentru soldații indisciplinați și pentru dezertori, dar care au și anulat anumite derogări de care mai beneficiau bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de a ieși din țară. Cum poliția de frontieră ucraineană aresteză zilnic 20 de fugari, Kievul strânge și mai mult șurubul. Președintele Volodimir Zelenski a ordonat verificarea tuturor certificatelor medicale pentru scutirea de armată, eliberate după 24 februarie 2022. În prezent Kievul vrea și extrădarea bărbaților eligibili pentru armată, care au fugit în străinătate. Dezertorii, pedepse mai dure În luna ianuarie, președintele Zelenski a semnat legea nr. 8.271, care impune pedepse mai aspre dezertorilor și soldaților indisciplinați. Potrivit noii legi, indisciplina va fi pedepsită de la cinci până la opt ani de închisoare, în loc de cei doi până la șapte prevăzuți anterior. Pentru dezertare sau neprezentare la serviciu militar, fără motiv întemeiat, pedeaspa e de până la zece ani. Amenințările la adresa comandanților, consumul de alcool, nerespectarea ordinelor și alte încălcări pot duce la pedepse cu închisoarea. În trecut, pedeapsa era o perioadă de probațiune sau salariu redus. Legea a fost criticată de ucraineni. Încă înainte de a fi fost promulgată, 35.000 de ucraineni au semnat o petiție prin care cereau președintelui să renunțe la înăsprirea pedepselor. Potrivit avocatului Anton Didenko, noile reglementări elimină puterea de apreciere a instanțelor. În opinia sa, judecătorii vor fi transformați în „calculatoare”, care vor aplica niște reguli fixe, indiferent de contextul infracțiunilor. Package of Reforms Coalition (un ONG ucrainean pentru drepturile omului) a reacționat în aceeași manieră: „Această lege va avea un impact negativ asupra protecției drepturilor personalului militar acuzat de infracțiuni și va diminua motivația soldaților”. Fără studii în afara țării pe durata războiului Lista bărbaților care sunt scutiți de serviciul militar și au voie oficial să părăsească Ucraina nu e una scurtă. Sportivi, angajați ai Căilor Ferate, navigatorii, persoane cu dizabilități, însoțitorii persoanelor cu dizabilități, tații singuri sau cei care au în întreținere copii cu handicap sau cel puțin trei copii minori, bărbați care au în grijă rude cu dizabilități. Pe lista celor care puteau părăsi țara se aflau și studenții care și-au început studiile în străinătate înainte de invazie. Însă, din cauza corupției, a apărut traficul de documente false de admitere, care atestau înscrierea în instituțiile de învățământ din afara Ucrainei. Drept urmare, din septembrie anul trecut, studenților ucraineni care studiază în universități străine li s-a interzis părăsirea Ucrainei pe perioada legii marțiale. Shliakh și Cartea Albă Industria plecărilor ilegale are două mari sisteme. Pe de o parte, există așa-numitul „Sistem Shliakh”, întreținut de oficialii corupți. Shliakh („calea”) este o bază de date administrată de Ministerul Infrastructurii și Serviciul de Stat pentru Siguranța Transporturilor. Organismele guvernamentale și organizațiile abilitate pot introduce în baza de date informațiile șoferilor desemnați care, după aprobarea Serviciului de Stat al Grăniceri, au permisiunea de a trece frontiera. Sistemul a fost însă folosit pentru a „angaja” șoferi care să aducă bunuri umanitare în țară. Potrivit investigațiilor, mulți, o dată ieșiți astfel din țară, nu s-au mai întors. Mai este și așa-numita „Carte albă”, o metodă aplicată în special de medici care au eliberat, contra a mii de euro, certificate medicale false, care să ateste o dizabilitate sau o boală gravă, cu recomandatea tratamentului în străinătate. În afara celor două mari scheme de înșelăciune se mai practică și eliberarea de certificate medicale de handicap, dar și ștergerea numelor din baza de date a recruților. Kievul a indicat faptul că zeci de mii de bărbați ar fi putut primi asemenea certificate false. Eurostat: 650.000 de bărbați ucraineni, în Europa Potrivit polițiștilor de frontieră ucraineni, peste 20.000 de bărbați au fost împiedicați să fugă din țară, de la începutul războiului. „Polițiștii de frontieră au arestat aproximativ 14.600 de persoane care doreau să părăsească Ucraina în mod ilegal și 6.200 au fost prinși cu permise de ieșire false”, a declarat Andrii Demchenko, purtătorul de cuvânt al poliției de Frontieră. Potrivit Eurostat, peste 650.000 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani sunt înregistrați ca refugiați în cele 27 de țări UE și în Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Statistic, cei mai mulți sunt în Polonia și Germania. Autoritățile polone estimează că 80.000 de bărbați ucraineni, apți pentru recrutare, au intrat în Polonia după 24 februarie 2022. În Germania, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, de la începutul războiului au intrat cel puțin 163.287 de ucraineni bărbați, apți de muncă. Aproape 5.000 de bărbați ucraineni vor protecția României Potrivit datelor Poliției de Frontieră române, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 10.09.2023, la nivel naţional, au intrat în România 5.995.507 cetăţeni ucraineni. În 2022, 4.965 cetăţeni ucraineni au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intare în România. Dintre aceștia, 4.883 au solicitat o formă de protecţie în România la nivelul structurilor Poliţiei de Frontieră (775 – azil, 4.108 – protecție temporară). Comparativ, în 2021, doar 16 cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontiera. Cele mai multe fapte de natură infracțională au fost depistate la frontiera cu Ucraina, numărul acestora reprezentând 31,1% din total, totodată aici înregistrându-se și cea mai mare creștere – cu 103% mai multe ca în anul 2021. Până în iulie anul acesta, numărul cetățenilor ucraineni care au trecut ilegal frontiera a crescut la 7.000. Potrivit unor cifre neoficiale ucrainene, 90 de bărbați ar fi murit în ultimele cincisprezece luni în timpul tranzitului către România – fie înecați în Tisa, fie înghețați în munți. Kievul ar vrea extrădarea fugarilor David Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare a partidului de guvernare al Ucrainei, a declarat săptămâna trecută că Ucraina ar trebui să ceară extrădarea bărbaților de vârstă militară care au părăsit ilegal Ucraina pentru a scăpa de mobilizare. „De fapt, agențiile noastre de aplicare a legii pot cere extrădarea unor astfel de persoane în orice țară din lume, cu excepția Rusiei, și să le aducă în Ucraina, astfel încât să poarte responsabilitatea corespunzătoare”, a afirmat deputatul, într-o emisiune TV. „Acești oameni ar putea fi mobilizați și ar putea crește rândurile forțelor noastre armate, întărindu-ne astfel apărarea și securitatea”, a declarat și Fedir Venislavski, membru al Comitetului pentru Securitate Națională, Apărare și Informații al Parlamentului ucrainean. Europa cere mandat de arestare pentru returnarea ucrainenilor Austria a refuzat deja, categoric, să extrădeze bărbații ucraineni care au fugit de război. Potrivit datelor oficiale, în Austria se află în prezent aproximativ 14.000 de bărbați ucraineni de vârstă militară. „Încălcarea serviciului militar obligatoriu este o infracțiune pedepsită din punct de vedere militar”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Ministerului Justiției, amintind însă că infracțiunile militare nu sunt reglementate de Convenția europeană de extrădare. Și ministerul de Interne austriac a reacționat, comunicând că nu e posibil să extrădeze ucrainenii din Austria care ar fi apți pentru serviciul militar în țara lor de origine împotriva voinței lor: „Ar fi o interferență masivă în suveranitatea noastră și nu vom accepta asta niciodată”. În Cehia, potrivit Ministerului Justiției, „O astfel de cerere ar contraveni legislației cehe, făcând imposibilă aprobarea acesteia”. Pe de altă parte, Polonia nu a fost atât de categorică. Datele Poliției poloneze de Frontieră arată că, în perioada 24 februarie 2022 – 31 august 2023, 80.000 de ucraineni de vârstă militară au intrat în Polonia. Până în prezent, potrivit unui acord cu Ucraina, Polonia a extrădat deja cetățeni ucraineni care s-a dovedit a fi implicaţi în traficul ilegal de migranţi. Totuși, pentru a aduce înapoi oamenii care au fugit de mobilizarea în armată, Kievul va trebui să emită un mandat internațional de arestare pentru fiecare bărbat în parte.

Rușii invadează lumea fugind de Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii invadează lumea fugind de Putin

Rușii invadează lumea fugind de Putin. Potrivit estimărilor, din cauza războiului cu Ucraina, aproape un milion de ruși și-au părăsit țara din februarie anul trecut. Unde fug rușii, cum sunt primiți? Chiar dacă există și voci care încurajează primirea lor, există o mare îngrijorare: sunt acești refugiați purtătorii mesajelor de la Kremlin? Rușii invadează lumea fugind de Putin Unii aleg țări din apropiere, precum Georgia, Armenia, sau Kazahstan. Alții, Finlanda, țările baltice sau state europene, precum Germania sau Franța. Dar și țări îndepărtate, precum Argentina. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Exodul a început în februarie și martie 2022, imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Un prim val a fost constituit din activiști, jurnaliști, persoane publice sau artiști. Un al doilea val de emigrare a început în iulie 2022, constituit în mare parte din membri ai clasei mijlocii și superioare. Potrivit unui raport al ministrului rus pentru Dezvoltare Digitală și Comunicații, Maxut Șadaiev, aproximativ 100.000 dintre aceștia erau specialiști IT. Al treilea val a fost provocat de anunțul mobilizării militare din 21 septembrie 2022. Granițele Georgiei și Kazahstanului au fost asaltate la scurt timp de zeci de mii de bărbați. Este estimat că în doar două luni, 400 de mii de ruși au fugit din țară. Ca urmare a acestui al treilea val de refugiați, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au interzis cetățenilor ruși să mai intre în țară cu vize de turist. Unul din trei georgieni ar putea fi rus în curând "Rușii afară", "Rusia, stat terorist", se poate citi pe numeroasele afișe care împânzesc zidurile capitalei Georgiei, Tbilisi. În unele baruri și restaurante, clienții ruși sunt puși să semneze o declarație "anti-Putin", dacă vor să intre. Georgia, o țară de doar 3,7 milioane de locuitori, se vede copleșită de afluxul de imigranți ruși, iar tensiunile dintre georgieni și ruși sunt în creștere. "Poliția e mai îngăduitoare cu rușii, decât cu noi", afirmă Tsotne Japaridze, un georgian în vârstă de 42 de ani, managerul unei agenții de turism. În urma unei altercații cu un cetățean rus, cu care a refuzat să vorbească în rusă, doar el a fost cel reținut de poliție Iar rusul a fost lăsat în pace, fără măcar să i se pună vreo întrebare. "În ochii legii, eu am fost cel vinovat", a spus Japaridze, uluit de îngăduința de care s-a bucurat rusul. Însă faptul că rușii se bucură de favorurile administrației locale georgiene nu e surprinzător având în vedere influența oligarhului Bidzina Ivanishvili care, după ce a făcut o avere uriașă în Rusia, a revenit în Georgia, implicându-se în viața politică (fiind chiar prim-ministru al țării în 2012). Anul trecut, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a lăudat Georgia pentru refuzul de a aplica sancțiunile occidentale și pentru că a "rezistat presiunii". Furia georgienilor contra rușilor e dublată și de un sentiment de frică. "Sunt aproximativ 300.000 de ruși care au venit în Georgia", a afirmat recent fostul deputat al opoziției, Nona Mamulachvili, șefa platformei civice Gamziri. Și a adăugat: "În câțiva ani, am putea avea o minoritate rusă de 20% sau 30%". Potrivit lui Sergi Kapanadze, directorul think tank-ului Grass, "Cu cât permitem instalarea rușilor în Georgia, cu atât oferim Moscovei mai multe motive să intervină pentru a-și proteja comunitatea". Kapanadze a făcut referire și la faptul că majoritatea nu a sosit după izbucnirea războiului, ci în timpul mobilizării militare decretate de Kremlin: "Un lucru e să-i primim pe rușii anti-regim, altul, pe cei care nu vor să moară în rândurile armatei (...), căci aceștia din urmă nu sunt neapărat împotriva regimului lui Putin și, la un moment, dat vor începe să facă chiar propagandă pro-rusă.". Finlanda aplică măsuri "sanitare" Nici Finlanda nu vede cu ochi buni venirea rușilor pe teritoriul său. Potrivit Serviciului finlandez de imigrare, anul trecut au fost depuse 1.172 de cereri de azil, o creștere enormă față de anul 2021, când s-au înregistrat doar 207, estimările arătând că anul acesta vor exista între 1.000 și 1.500 de astfel de cereri. Însă, în afara cererilor de azil, Finlanda s-a confruntat cu un aflux enorm de "turiști" ruși, imediat după anunțul Rusiei de mobilizare militară, când aproape 17.000 de ruși au trecut granița Finlandei invocând activități de "turism". Era o creștere cu 80% față de săptămâna anterioară. Guvernul finlandez a declarat atunci că nu va mai oferi vize turistice rușilor. "Decizia, în principiu, urmărește să prevină complet turismul rusesc în Finlanda și tranzitul aferent prin Finlanda", a declarat ministrul de Externe, Pekka Haavisto. Potrivit unui recent sondaj realizat în Finlanda, imigranții ruși au devenit extrem de indezirabili. Sondajul arată că atitudinea finlandezilor față de imigranții din diferite țări s-a schimbat în ultimii șapte ani. Astfel, pe când suedezii, germanii, estonienii, americanii și ucrainenii sunt considerați ca fiind cei mai dezirabili, imigranții ruși sunt priviți cu multă mefiență. Chiar dacă nici până acum rușii nu aveau parte de prea multă simpatie (în 2015, 51% dintre finlandezi se declarau contra imigranților ruși), azi procentul a crescut la 72%. La sfârșitul lunii februarie, Finlanda a început să construiască un zid la granița cu Rusia. Estonia, fără compromis, exclude toți turiștii ruși În septembrie anul trecut, Estonia a închis granițele pentru cetățenii ruși, inclusiv pentru cei care dețin vize Schengen pentru Uniunea Europeană eliberate de Estonia. Potrivit Reuters, ar fi vorba despre aproximativ 50.000 de persoane. "Refuzul de a-și îndeplini datoria civică în Rusia sau dorința de a nu face acest lucru nu constituie un motiv suficient pentru a primi azil într-o altă țară", a declarat ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, într-un e-mail către Reuters. Potrivit presei din Estonia, în primul rând eforturile guvernamentale trebuie concentrare pentru ajutorarea refugiaților ucraineni. În al doilea rând, turiștii ruși care au călătorit până acum prin Estonia, au manifestat o atitudine "arogantă față de războiul din Ucraina". "Prin oprirea fluxului de turiști, am vrut să evităm o situație în care refugiații ucraineni care au obținut un loc de muncă în Estonia ar ajunge să-i servească pe rușii care au început războiul. De asemenea, nu se poate exclude faptul ca imigranții ruși nu vor destabiliza situația de aici, bărbații care fug de război nu sunt împotriva războiului imperial, ci pur și simplu nu vor să riște să fie uciși participând la el. E o amenințare evidentă pentru securitate noastră și nu trebuie să ne asumăm riscuri excesive pe timp de război.", arată un comentariu. Unii polonezi văd avantajele primirii dezertorilor În Polonia părerile sunt împărțite și, potrivit jurnalistului și comentatorului politic Lukasz Warzecha, "Polonia ar trebui să accepte dezertorii din Rusia". Acesta argumentează că nu e vorba despre o "judecată morală", ci despre un considerent "pur pragmatic": "Unul dintre cele mai bune și mai vechi mijloace de subminare a eficienței luptei e de a determina soldații inamici (sau potențialii soldați) să dezerteze. (...) Toate argumentele, precum dorința de a «pedepsi» rușii pentru că nu s-au revoltat contra lui Putin sau pentru că ar fi susținut regimul în mod colectiv, sunt iraționale. (...) În primul rând, fiecare rus primit în străinătate, înseamnă un soldat rus mai puțin pe frontul ucrainean. (...) În al doilea rând, fuga rușilor slăbește economia statului rus, căci deseori vorbim despre reprezentanți ai clasei de mijloc și, prin urmare, de profesii căutate: specialiști, manageri sau specialiști IT. (...) Exodul de creiere din Rusia ar trebui să fie una dintre prioritățile Occidentului, dacă urmărim un conflict de durată. (...) În al treilea rând, Occidentul câștigă acum o oportunitate, dacă abordează problema cu înțelepciune, cu prudență și planificare: crearea unei diaspore ruse ostile lui Putin.". Un rus în Germania: "La ce vă folosește democrația?" În principiu, Germania e deschisă să accepte refugiați ruși, în special pe cei care fug de serviciu militar. Potrivit unui sondaj realizat de ARD Deutschlandtrends, 54% dintre respondenți se declară în favoarea primirii acestora în țară, 35% fiind contra. Datele Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați arată că numărul solicitanților de azil ruși în Germania e în creștere semnificativă, doar în primele trei luni ale acestui an, fiind depuse 2.381 de astfel de cereri (față de 2.851, în 2022). Totuși, mefiențe există, mai ales din cauza puternicii îndoctrinări a rușilor. "Propaganda lui Putin îi face pe oameni să creadă că lumea se învârte în jurul Rusiei", afirmă Felix Eick, redactor WELT, povestind că un bun prieten din Sankt Petersburg a ajuns în Germania fugind de mobilizarea militară. Însă bucuria revederii a fost înlocuită de stupoare: atitudinea imigrantului față de Putin, război și valorile occidentale era ruptă din propagandei Kremlinului: "Războiul Rusiei e de apărare, e doar o consecință logică a ceea ce America urmărește, Rusia nu e declanșatorul, ci doar reacționează, (...) SUA a controlat evenimentele, pentru ca Europa să cumpere gaz în SUA, Olaf Scholz face doar ceea ce îi spune Washingtonul etc.". În ceea ce privește democrația și libertatea, imigrantul a recunoscut că în Rusia nu există libertate de exprimare, însă a adăugat: "Dar la ce vă folosește această democrație în Germania?". Turism masiv de naștere în Argentina Argentina a fost, până nu demult, raiul pe pământ pentru ruși. Totuși, și aici lucrurile au început să se clatine. Cum legile imigrației în Argentina permiteau "turismul de naștere" (o practică veche, care a dus la revizuirea legilor în Germania, Franța, Marea Britanie, unde copilul poate primi cetățenie doar dacă unul dintre părinți e deja cetățean, sau rezident de lungă durată), în 2022, au venit aproape 2.500 de rusoaice însărcinate, care plănuiau să nască acolo. În 2023, doar în primele trei luni, potrivit autorităților din Argentina, în țară au intrat peste cinci mii de rusoaice însărcinate. Rușii nu au nevoie de viză pentru a intra în Argentina, iar prelungirea șederii standard de 90 de zile e o procedură simplă. În plus, copilul născut în Argentina primește automat cetățenie, ceea ce înlesnește primirea cetățeniei și de către părinți (în maximum doi ani). Singura condiție pusă e ca părinții și copiii să rămână în Argentina. O condiție pe care rușii nu o respectă. După naștere, majoritatea femeilor se întorc acasă, lăsând avocații argentinieni să rezolve cererile pentru cetățenie argentiniană, atât pentru copil, cât și apoi părinții. Cu un pașaport argentinian, astfel obținut, rușii sunt asigurați că pot călători în multe alte țări. Iar asta a început să povoace neliniști autorităților argentiniene. "Este în joc securitatea pașaportului nostru", a declarat recent Florencia Carignano, directoarea biroului de imigrație al Argentinei. În luna februarie, autoritățile argentiniene au deschis o anchetă judiciară asupra practicii "turismului de naștere", văzut deja ca o afacere profitabilă pentru ruși, prin care aceștia obțin facil pașaportul argentinian, fără să îndeplinească condiția de a rămâne în țară. Ancheta a fost declanșată după ce 33 de rusoaice însărcinate au sosit în Argentina cu același avion. Pedepse pentru cei care fug Între timp, în Rusia, politicienii se gândesc cum îi pot pedepsi pe emigranții ruși. La sfârșitul lunii ianuarie, purtătorul de cuvânt al Dumei, Viaceslav Volodin, a declarat că parlamentul rus lucrează la o lege care să permită pedepsirea emigranților care "aruncă cu mizerie în Rusia, de departe". Citește și: Tinerii ruși care refuză înrolarea sunt „dușmani interni”, potrivit patriarhului Kirill, și vor doar să „facă bani în Rusia” Concret, se dorește ca, printre altele, proprietățile rușilor care părăsesc Rusia să fie confiscate de stat. Kremlinul nu a dat încă aprobarea acestei legi, mai ales că alți membri ai partidului Kremlinului criticaseră propunerea. Cu toate acestea, intenția legislatorilor provoacă neliniște în rândul emigranților.

Lege: rușii fugari, taxe mai mari (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Lege: rușii fugari, taxe mai mari

Lege: rușii fugari, taxe mai mari. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat că Duma de Stat pregăteşte o lege pentru a introduce impozite mai mari pentru oamenii care au părăsit ţara, aşa cum au făcut-o mulţi de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Lege: rușii fugari, taxe mai mari "Este corect să se anuleze avantajele pentru cei care au părăsit Federaţia Rusă şi să se introducă o cotă de impozitare mai mare pentru ei. Lucrăm la schimbările corespunzătoare ale legislaţiei", a scris Volodin pe aplicaţia Telegram. Numărul ruşilor care au părăsit ţara de la începutul războiului nu este clar. Până la începutul lui octombrie, unele mass-media locale relataseră că nu mai puţin de 700.000 de ruşi au fugit din Federaţia Rusă după anunţul din septembrie a unei mobilizări parţiale a nu mai puţin de 300.000 de recruţi. La acea vreme, regimul de la Moscova a respins această cifră. Citește și: Putin nu a reușit încă să-l convingă pe Lukașenko să se implice mai mult în războiul contra Ucrainei, cei doi autocrați se revăd la Moscova deși abia s-au întâlnit la Minsk În Rusia, impozitul pe venit, în valoare de 13%, este dedus automat de către angajatorii locali. Ruşii care lucrează în străinătate şi au rezidenţă fiscală trebuie să plătească impozitul în mod independent, conform Serviciul Fiscal Federal al Rusiei. "Este complet de înţeles de ce au fugit", a spus Volodin. "Cei care şi-au dat seama că au făcut o greşeală s-au întors deja. Restul ar trebui să înţeleagă: marea majoritate a societăţii nu le susţine acţiunea şi crede că ei şi-au trădat ţara, rudele şi prietenii", a conchis el.

200.000 de ruși au fost înrolați, 400.000 au fugit Foto: Twitter
Eveniment

200.000 ruși înrolați, 400.000 au fugit

Efectele mobilizării în masă: 200.000 de ruși au fost înrolați, cel puțin 400.000 au fugit, arată datele publice disponibile. Potrivit datelor oferite de autoritățile din Mongolia, nu mai puțin de 12.000 de cetățeni ruși și-au găsit refugiu în această țară, după declanșarea mobilizării, la 25 septembrie. 200.000 de ruși au fost înrolați, 400.000 au fugit Ieri, ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu a spus că 200.000 de ruși au fost mobilizați, de la 25 septembrie. Însă mult mai mulți au fugit spre: 200.000 în Kazahstan69.000 în Georgia66.000 în UE12.000 în Mongolia Alte destinații populare, cum ar fi Turcia, Armenia și Azerbaidjan, unde rușii pot intra fără viză, nu au oferit date. Azi, New York Times scria că au ajuns și-n Kîrghistan. „Chiriile cresc vertiginos, hotelurile de lux și pensiuni murdare nu mai au paturi libere. Pe străzile prăfuite și însorite din Bishkek, capitala Kârghistanului, cete de tineri migranți, aproape toți bărbați, rătăcesc fără țintă, năuciți de lumea lor răsturnată și de exilul lor grăbit și autoimpus într-o țară săracă și îndepărtată, pe care puțini o puteau plasa anterior pe o hartă. După ce au părăsit locurile de muncă și familii adesea bine plătite din Moscova, Vladivostok și din multe locuri, zeci de mii de tineri ruși – îngroziți să fie trimiși în lupte în Ucraina – se revarsă în Asia Centrală cu avionul, mașina și autobuzul”, arată publicația, apreciind că zeci de mii de ruși au ajuns aici. New York Times arată că cei care au fugit sunt bine educați și au bani. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA „Bine, să zicem că au fugit 30.000, 50.000, dar dacă ei ar fi rămas aici i-am mai fi putut considera oamenii noștri? Lasă-i să fugă, eu nu știu cum vă raportați dumneavoastră la asta, dar eu nu prea mi-am făcut griji în 2020, când câteva mii au plecat. Acum aceștia se roagă să vină înapoi. Marea majoritate se roagă să-i luăm înapoi. Și aceștia vor veni, doar trebuie să ne gândim ce decizie să luăm în privința lor și ce să facem cu ei. Fie vin aici, fie se hrănesc acolo”, i-a spus dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, aliatului său, Vladimir Putin.

Rusia vrea să-i pedepsească pe cei care au fugit Foto: Twitter
Internațional

Rusia pedepsească cei care au fugit

Rusia vrea să-i pedepsească pe cei care au fugit de mobilizare: le confiscă mașinile și le dă celor care au luptat pe front. Propunerea aparține președintelui Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin. Rusia vrea să-i pedepsească pe cei care au fugit Volodin a spus că au fost întocmite liste cu cei care au părăsit Rusia, după 21 septembrie. „Trebuie să ne gândim cui vom da mașinile lor”, a spus șeful Parlamentului Rusiei. Volodin proposed to give the families of the NWO participants the cars left at the borders by the departing citizens.Squeezing someone else's property is what United Russia people know how to do best. https://t.co/7TNb4UMu4Q— Cathy (@cathy39637692) September 28, 2022 Potrivit unei surse din administrația prezidențială a Rusiei, citată acum două zile de Novaia Gazeta, peste 260 de mii de bărbați plecaseră din Rusia în doar primele cinci zile de la începerea mobilizării. Anunțul de miercurea trecută privind prima mobilizare publică a Rusiei de la cel de-al Doilea Război Mondial, în contextul a ceea ce Moscova numește operațiunea sa militară specială în Ucraina, a declanșat o fugă spre granițe din partea bărbaților eligibili pentru armată, precum și neliniște în rândul populației, în general. Oficialii au declarat că alți 300.000 de ruși vor fi chemați la datorie în cadrul campaniei de mobilizare. Citește și: Cum puteau fi sabotate conductele Nord Stream? Varianta cea mai probabilă: scafandri sau drone subacvatice. Precedent: cablurile submarine ale Norvegiei, tăiate, în ianuarie 2022 Confruntat cu pierderi considerabile pe câmpul de luptă, extinderea liniilor frontului şi un conflict care a durat mai mult decât se aştepta, Kremlinul s-a străduit să-şi suplimenteze trupele în Ucraina, apelând chiar şi la recrutarea pe scară largă a deţinuţilor din închisori.

Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu

Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu. Cei doi fugari condamnați în dosarul lui Sorin Oprescu nu vor fi extrădaţi deocamdată. Este vorba de fostul șef de la Administrația Cimitirelor, Bogdan Popa, și de afaceristul Romeo Albu. Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu Ambii primiseră în România, la fel ca Oprescu, pedepse grele cu executare. Ei așteaptă, în libertate, o decizie definitivă cu privire la extrădare, conform deciziei judecătorilor italieni. La fel și Sorin Oprescu, numai că în Grecia. Conform unor surse judiciare din cadrul Curţii de Apel din Napoli, judecătorii italieni au analizat joi documentele CEDO care privesc condiţiile precare din penitenciarele româneşti, astfel că au stabilit să reanalizeze pe data de 6 octombrie cererea de extrădare formulată de autorităţile române cu privire la cei doi. În plus, magistraţii italieni consideră că viaţa celor doi ar fi în pericol în penitenciarele româneşti, potrivit Știrilor TVR. Napoli, destinația de vis În dosarul de corupție de la Primăria Capitalei, directorul Cornel Bogdan Popa primise în România 11 ani și șase luni de închisoare, iar omul de afaceri Romeo Albu, șase ani. Cei doi s-au predat în Italia la începutul lunii iunie. Popa şi Albu au plecat în Italia chiar în timpul procesului din România. S-au stabilit în Napoli, unde şi-au dezvoltat afaceri înfloritoare. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Condamnat definitiv la zece ani și opt luni de închisoare pentru luare de mită și grup infractional organizat, Sorin Oprescu este și el liber în Grecia, unde, de asemenea, se judecă extrădarea solicitată de instanțele din România. Şi Oprescu aşteaptă o decizie definitivă cu privire la extrădare tot în libertate.

Lista fugarilor a căror adresă este cunoscută. Oprescu, alături de Ponta, Șova și Gabriel Oprea Foto: Inquam
Politică

Lista fugarilor a căror adresă este cunoscută

Oprescu a fost reținut, dar drumul până la Rahova este lung: lista infractorilor cu condamnări definitive, fugiți peste hotare și pe care statul nu-i recuperează, este tot mai lungă. Un exemplu este al omului de afaceri Ion Neculaie, din Brașov, arestat în Grecia, în ianuarie 2022. În martie 2022, era tot în Grecia, iar de atunci nu mai sunt știri. Potrivit informațiilor oferite BizBrașov de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, cererea nu fusese încă judecată, iar omul de afaceri era arestat în Grecia. El figurează și azi pe lista Poliției Române cu persoane căutate. Ultima celebritate extrădată la solicitarea statului român a fost Radu Mazăre, primarul Constanței. De atunci, numărul fugarilor a crescut. În plus, statul nu este capabil nici să recupereze sumele furate de aceștia. Lista fugarilor a căror adresă este cunoscută Iată o listă scurtă a celor condamnați definitiv, dar care pe care statul român nu i-a adus la pușcărie: Alina Bica, fosta subalternă a lui Cătălin Predoiu - ea era secretar de stat în timp ce el era ministru al Justiției, în guvernarea Boc - este condamnată la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Acum se află în Italia.Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020, după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. Este în Italia. Gabriel „Puiu“ Popoviciu a fost condamnat, pe 2 august 2017, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 7 ani închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, în dosarul „Băneasa“. Este refugiat în Anglia. Fostul deputat PSD Cristian Rizea, fugit din România la Chișinău după ce a fost condamnat pentru corupție, a rămas fără azil politic și fără cetățenia Republicii Moldova, o decizie definitivă în acest sens fiind luată în decembrie 2021 de către magistrații de la Curtea de Apel Chișinău. Cu toate acestea, nu a fost readus în țară. În luna aprilie 2021 Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel București la 3 ani de închisoare cu executare, într-un dosar de sechestrare de persoane. El este judecat și într-un alt dosar, al unui accident auto în care a murit un om. Iorgulescu este în Italia, la o clinică, scrie presa din România.Omul de afaceri Avraham Morgenstern, refugiat în ArgentinaPaul de România, condamnat în dosarul Băneasa - dispărut. Mai mulți condamnați în acel dosar sunt dispăruți. Recent, și câțiva dintre cei condamnați în dosarul Colectiv au dispărut. Elena Udrea, condamnată acum câteva săptămâni, este arestată în Bulgaria și așteaptă o decizie privind extrădarea. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă. De azi, și Udrea este pe listă
Politică

Top fugari statul nu-i aduce acasă

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă: personaje celebre, cu condamnări definitive clare, s-au refugiat în spațiul UE, în Republica Moldova sau la Londra. La 12 noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, avea un mesaj pentru condamnații fugari: „Toți vor răspunde în fața legii”! Până acum, nu a răspuns nici unul. Ultimul mare fugar adus acasă pentru a-și ispăși pedeapsa a fost Radu Mazăre, expulzat din Madagascar în mai 2019. În ianuarie 2022, ministerul Justiției a prezentat situația celor care au trecut granița pentru a scăpa de executarea pedeselor sau de judecată. Top 10 fugari pe care statul nu-i aduce acasă Iată un top ad-hoc al celor mai celebri și bogați fugari: Alina Bica, prietena Elenei Udrea, fostă șefă a DIICOT și fost secretar de stat la Justiție într-unul din numeroasele mandate ale lui Cătălin Predoiu. A fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. O vreme a fost refugiată în Costa Rica, împreună cu Elena udrea, iar acum este în Italia.Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. În februarie 2021, Poliția Română a anunțat că el s-a predat autorităților din Bari. Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs. Termen: 09.04.2022Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul Băneasa. Omul de afaceri se afla încă de la acel moment în Marea Britanie.Mario Iorgulescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe. Este în Italia, procedura de extrădare este în curs, proximul termen fiind 31 mai 2022.Cristian Rizea, fost deputat PDL, a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova. În noiembrie 2020 fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Cristian Rizea.Paul de România este dispărut fără urmă, fiind dat în urmărire în decembrie 2020, când a fost condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost condamnat în lipsă, în august 2017, la opt ani de închisoare. Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii. Fostul europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Marian Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțele partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Este în Italia, unde se judecă extrădarea.Omul de afaceri româno-israelian Sorin Shmuel Beraru a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privind fraudarea societății Cico SA. Este în Israel, statul israelian a refuzat extrădarea sa.Nela Ignatenko a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Ea a fost consilier guvernamental în perioada în care premier era Călin Popescu Tăriceanu, a fugit din țară, astfel încât nu a putut fi pus în aplicare mandatul de arestare pe numele ei. Este în Belgia. Penalii UDMR-ului, uitați peste graniță Ministerul Justiției nu a spus nimic despre situația fugarilor care au făcut parte din conducerea UDMR: Olosz Gergely și Marko Atilla. În februarie 2022, președintele UDMR, Kelemen Hunor, își anunțase participarea la Cluj la prezentarea cărții deputatului UDMR fugar, Attila Marko, condamnat la închisoare în România. Pe numele lui Sebastian Ghiță nu mai există nici un mandat internațional. Citește și: Udrea a părăsit România joi dimineață, pe la Giurgiu, cu câteva ore înaintea condamnării

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră