sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: frontiera

11 articole
Internațional

Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus

Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus. Premierul polonez Donald Tusk a declarat sâmbătă că vor începe lucrările pentru întărirea întregii frontiere de est a ţării sale, în contextul unui "război hibrid" tot mai intens purtat de ţara sa cu migraţia ilegală din Belarus. Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus El nu a dat detalii despre acţiuni sau finanţarea alocată, însă a afirmat că pentru securitatea Poloniei "nu există limite". Citește și: VIDEO Piesa cu care Israelul speră să câștige Eurovision: titlul „October Rain”, schimbat cu „Hurricane”, pentru că se referea la masacrul din 7 octombrie "Frontiera polono-belarusă este un loc unic din cauza presiunii imigraţiei ilegale. Practic avem de-a face cu un război hibrid care avansează", a spus Tusk în cursul unei vizite la graniţă, unde s-a întâlnit cu grăniceri şi alţi militari. "Vreau să nu existe nicio îndoială - o ţară cu intenţii tot mai agresive împotriva Poloniei, cum este Belarus, este coorganizatoare acestei practici la frontiera poloneză", a insistat el. Guvernul anterior de la Varşovia a acuzat în 2021 Minskul că organizează fluxul de migranţi pentru a face presiuni asupra Uniunii Europene în legătură cu sancţiunile impuse Belarusului, care însă a negat acuzaţiile. "Este şi frontiera Uniunii Europene" Ulterior, tentativele de trecere a frontierei au continuat, cu fluctuaţii în funcţie de condiţiile meteorologice. Grănicerii polonezi raportează în prezent circa 300 de încercări de intrare ilegală în ţară în fiecare zi. Relaţiile polono-belaruse s-au înrăutăţit după ce Rusia a invadat Ucraina, Minskul fiind un aliat al Moscovei. Înainte de mandatul lui Tusk, fusese deja construit la frontieră un gard de 180 de km lungime, înalt de 5,5 metri şi prevăzut cu un sistem de camere video şi senzori, pentru oprirea migraţiei ilegale. Prim-ministrul a afirmat că fortificaţiile vor fi construite de-a lungul "întregii frontiere estice", ceea ce ar putea însemna că va fi întărită şi graniţa cu Ucraina. "Nu este doar frontiera internă a Poloniei, este şi frontiera Uniunii Europene. De aceea, nu mă îndoiesc că Europa va trebui să (...) investească în securitate prin investiţia în frontiera estică a Poloniei şi în securitatea frontierei noastre", a susţinut el.

Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Foto - cum arată vărul lui Cherecheș (sursa: aktual24.ro)
Eveniment

Foto - cum arată vărul lui Cherecheș

Foto - cum arată vărul lui Cherecheș. Inspectorul general al Poliției de Frontieră, Victor-Ștefan Ivascu, a explicat, sâmbătă, într-o conferință de presă, cum a fugit din țară Cătălin Cherecheș. Polițistul de frontieră, cercetat "Referitor la posibilitatea substituirii persoanei, precizez că analizăm în continuare modalitatea în care polițistul de frontieră aflat în serviciu a efectuat controlul documentelor, cu mențiunea că există o asemănare între Cherecheș Cătălin și ruda căreia i-ar fi folosit actul de identitate. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Asemănare care, însă, nu scuza lipsa identificării prin confruntare a documentului de identitate prezentat cu persoana prezentă la controlul de frontieră. (…) A fost dispusă declanșarea cercetării prealabile față de agentul de poliție de frontieră, în vederea stabilirii existenței unei abateri disciplinare", a declarat Ivașcu. Controlul, pe teritoriul maghiar "Cherecheș a ieșit din țară prin frontiera cu Ungaria prin PTF Petea la ora 07,49 folosind o altă identitate aparținând unei rude, o persoană de sex masculin. La ora menționată, la controlul de frontieră efectuat pe teritoriul maghiar, s-a prezentat un autovehicul înmatriculat în România, în care se aflau două persoane, conducătorul auto care figura în regim de taxi și un pasager pe scaunul din dreapta. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” Cele două persoane s-au legitimat cu cărți de identitate românești, dintre care una, cea a pasagerului, aparținea unei rude a numitului Cherecheș Cătălin, persoană care locuiește într-un stat din Europa", a adaugat Ivașcu. Foto - cum arată vărul lui Cherecheș Acesta a mai spus că, în momentul solicitării documentelor la control, agentul de poliție de frontieră a procedat la identificarea persoanelor din autovehicul, prin confruntarea identității din documente cu cei prezenți și, conform atribuțiilor de serviciu, polițistul de frontieră a menționat trecerea în baza de date. Apoi, a înmânat documentele polițistului de frontieră maghiar, care a verificat de asemenea identitatea persoanelor și a consemnat acest aspect în bazele de date maghiare, ulterior permițând intrarea acestora pe teritoriul Ungariei. Potrivit Aktual24, care a publicat și o poză a vărului lui Cătălin Cherecheș, această rudă locuiește în Germania.

Misterul dispariției lui Cherecheș Foto: Facebook Cătălin Cherecheș
Politică

Misterul dispariției lui Cherecheș

Misterul dispariției lui Cătălin Cherecheș, după ce a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare: primarul Băii-Mari se afla sub control judiciar și trebuia dat în consemn la frontieră încă din momentul în care instanța de la Cluj a stabilit această măsură. Cea mai scurtă rută spre libertate UPDATE 17.00: Surse citate de G4Media susțin că Cherecheș ar fi părăsit țara pe punctul de frontieră Petea, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare legate de modul în care statul a impus controlul judiciar, care includea interdicția de a părăsi țara și informarea Poliției de Frontieră. Misterul dispariției lui Cherecheș Edilul-șef a postat, noaptea trecută, în jurul orei trei, un film de șapte minute, pe Facebook, dar nu se știe când a fost filmat, întrucât nu era în direct. De la Baia Mare la Viena sunt 654 de kilometri, pe la punctul de graniță de la Petea, iar Google Maps apreciază că distanța poate fi străbătută în sub opt ore. Însă, în zonă sunt și alte puncte de trecere a frontierei, mult mai puțin circulate, precum cel de la Urziceni. Ultimul mesaj a primarului Cherecheș, postat pe Facebook în jurul orei trei dimineața, în noaptea de 23 spre 24 noiembrie. Citește și: Primarul Cherecheș, de negăsit: a fost dat în urmărire de Poliție. Noaptea trecută, transmitea mesaje video pe Facebook: „Cel de Sus m-a binecuvântat și crede în corectitudinea mea” Potrivit imaginilor surprinse de presă, poliția s-a dus acasă la primarul Cherecheș în jurul orei zece dimineața, deci, dacă acesta ar fi plecat în jurul orei unu noaptea, putea să fi trecut granița spre Austria. Poliția nu a anunțat, până acum, dacă Cherecheș ar fi fost înregistrat la un punct de trecere a frontierei, noaptea trecută. Curtea de Apel Cluj a dispus măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 29 septembrie 2023 și până la data de 27 noiembrie 2023, fără cale de atac. Minuta prevedea clar că acesta nu are voie să părăsească teritoriul României. Poliția de frontieră trebuia să știe că primarul nu poate trece granița Ce i-a impus Curtea de Apel: „a) Să se prezinte la instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza ori de câte ori este chemat; b) Să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) Să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; d) Să nu depăşească limita teritorială a României decât cu încuviinţarea organului judiciar în faţa căreia se află cauza; e) Să comunice periodic organului de poliţie desemnat cu supravegherea informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă”. Potrivit Codului de procedură penală, instanța putea și să-l oblige „să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere”, dar nu a luat această măsură. Tot Codul de Procedură Penală prevede informarea „unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte, precum şi celei în a cărei circumscripţie are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române...”. Citește și: Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună La ora redactării acestei știri, nu se știa unde se află primarul Cherecheș, iar poliția l-a dat în căutare generală.

România securizează frontiera cu Serbia Foto: Facebook
Eveniment

România securizează frontiera cu Serbia

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, mulțumit de modul în care România securizează frontiera cu Serbia: „Rezultatele sunt excelente”, ar fi spus ea după o videoconferință cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, potrivit unui comunicat al ministerului de Interne. Potrivit comunicatului, „a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an”. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat România securizează frontiera cu Serbia În martie, România și Bulgaria au inițiat aceste „proiecte pilot” de securizare a frontierei cu Serbia - țară în care potențialii emigranți din diferite state puteau ajunge fără viză și, ulterior, treceau ilegal granița spre țările Europei de Vest. Proiectul-pilot „prevede punerea în aplicare de către România a mai multor instrumente în domeniul azilului, al returnărilor, al gestionării frontierelor și al cooperării internaționale”. România a primit peste zece milioane de euro pentru acest proiect. Implementarea integrală era prevăzută pentru septembrie 2023. Acum, în cadrul convorbirii cu comisarul Johannsen, Predoiu „a făcut o scurtă trecere în revistă a măsurilor luate de autoritățile române în vederea consolidării spațiului Schengen”. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă „Doamna comisar Johansson a informat că, în opinia sa, rezultatele Proiectului Pilot sunt excelente, subliniind importanța aspectelor legislative și cooperarea cu Serbia și a mulțumit României pentru implicare. Cei doi demnitari au exprimat convingerea că rezultatele concrete, practice, ale implementării proiectului, precum și bunele practici dezvoltate la nivelul autorităților române, vor reprezenta o sursă valoroasă de inspirație pentru alți parteneri europeni. De altfel, raportul intermediar al Comisiei va prezenta argumente în plus pentru creșterea încrederii Statelor Membre în capacitatea noastră de a gestiona într-un mod eficient migrația. În cadrul dialogului, a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an”, se mai arată în comunicatul MAI.

Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien

Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien. O polițistă de frontieră din Vama Petea a reușit să strângă din mită peste 200.000 de euro, potrivit procurorilor. Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien Femeia ținea evidența banilor primiți lunar, în perioada 2018 – 2021. În două dintre lunile din anul 2021 apar înscrise sume de peste 10.000 euro/lună. La data de 24.08.2021, polițista de frontieră a solicitat şi primit suma de 200 de euro de la investigatori sub acoperire pentru a le permite acestora să intre în ţară fără a fi supuşi măsurilor de carantinare. Cu ocazia percheziţiei corporale efectuate asupra agentei de poliție a fost găsită, ascunsă în sutien, suma totală de 350 euro, constituită din bancnote de 10, 20 şi 50 euro, precum şi 100 lire sterline grupate. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Polițista și-a recunoscut faptele și a ajuns la un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii. Doar că judecătorii Tribunalului Satu Mare au respins acest acord, pe motiv că "soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunilor şi periculozitatea inculpatei și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale", potrivit PRESA SM.

Turcia și Armenia deschid un punct de frontieră Foto: twitter
Eveniment

Turcia și Armenia deschid un punct de frontieră

Turcia și Armenia deschid pentru prima dată în 35 de ani un punct de frontieră pentru a-i ajuta pe cei afectați de cutremur. Turcia și Armenia deschid un punct de frontieră Turcia a deschis punctul de trecere Alican (provincia Igdir), de la graniţa cu Armenia, pentru a permite trecerea ajutorului umanitar pentru supravieţuitorii cutremurelor de luni din 10 provincii sudice ale ţării, a anunţat sâmbătă agenţia de presă locală Anadolu, citată de dpa. For 30 years, the land crossing between Turkey and Armenia has been closed to traffic as a result of tensions. Now, for the first time in three decades, a convoy of trucks has rolled across the Margara Bridge — bringing humanitarian aid to earthquake victims. pic.twitter.com/OGy4ZVMBTb— Gabriel Gavin (@GabrielCSGavin) February 11, 2023 Cinci camioane cu ajutor umanitar au trecut deja pe la acest punct de frontieră care a fost folosit ultima dată în 1988, când Semiluna Roşie turcă a livrat ajutor după un cutremur produs în Armenia, potrivit Anadolu. ''Haideţi să scoatem şi ceva bun din acest dezastru imens. Solidaritatea salvează vieţi!", a scris pe Twitter parlamentarul turco-armean Garo Paylan. Întreaga graniţă terestră dintre Turcia şi Armenia a fost închisă din 1993, după ciocniri care au avut loc atunci între etnici azeri (parte din familia naţiunilor turcice) şi armeni. Cele două ţări vecine au restabilit contactele diplomatice la sfârşitul anului 2021. În februarie 2022, Turcia și Armenia au reluat și primele zboruri comerciale din ultimii doi ani. Totuși, granița terestră dintre cele două țări a rămas închisă din 1993, forțând camioanele să tranziteze Georgia sau Iran. Tensiunile dintre cele două țări își au rădăcinile în trecut, din cauza uciderilor în masă ale armenilor în perioada Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, atrocități pe care Erevan le cataloghează drept genocid. Turcia respinge cu înverșunare că ar fi vorba despre genocid, argumentând că între 300.000 și 500.000 de armeni și cel puțin tot atâția turci au murit în lupte civile atunci când armenii s-au ridicat împotriva conducătorilor lor otomani și s-au alăturat trupelor ruse invadatoare.

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești Foto: Politia de Frontiera
Eveniment

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești: parchetul anticorupție a dezmembrat o rețea transfrontalieră, care ducea din Republica Moldova la vama Borș, în Bihor. Astfel, în Republica Moldova au statut de „bănuiți” nu mai puțin de 25 de angajați ai poliției de frontieră și ai vămii. În România, opt persoane au fost reținute, iar 18 au fost puse sub control judiciar. DNA, asalt asupra corupției din vămile românești În octombrie 2022, șefa parchetului european, Codruța Kovesi, spunea că în opt luni de activitate a instituției pe care o conduce, autoritățile românești au raportat zero cazuri de fraudă cu TVA și contrabandă, deși România este frontieră externă. „În perioada 2021-2022, inculpații menționați mai sus, lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers. În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, arată DNA. Presa din Moldova scrie însă că șpăgile erau între 100 și 900 de euro. Persoane fără documente conforme treceau prin două granițe Publicația locală ebihoreanul arată că patru polițiști de la vama Borș au fost reținuți, după ce DNA le-a percheziționat „vilele”: „Cei patru poliţişti de frontieră din Bihor - Gelu Sereş, Mădălin Ţărău, Daniel Moş și Cosmin Măduţa - toţi agenţi operativi în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Borş, au fost ridicaţi marţi după ce vilele lor au fost percheziţionate de ofiţerii DGA, fiind bănuiţi că luau mită de la cetăţeni moldoveni care tranzitau România şi ieşeau prin PTF Borş, în drum spre Germania”. „Nu se pune problema ca cetăţenii moldoveni să fi comis infracţiuni (n.r. - în sensul că moldovenii nu fuseseră urmăriți pentru fapte penale). Dar, pentru că unii nu aveau documentele conforme ori pentru ca microbuzele cu care călătoreau să nu fie controlate temeinic, poliţiştii de frontieră şi vameşii percepeau anumite sume. La intrarea în România, mita era de 50 euro, la ieşirea din ţară, în Borş, se ajungea şi la 250 euro”, a explicat o sursă a ebihoreanul.ro. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front

Avantajele intrării în Schengen Foto: Politia de frontiera
Politică

Avantajele intrării în Schengen

Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat. Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Comisia Europeană a făcut, miercuri, public, raportul de evaluare pentru aderarea celor trei țări la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a emis instrucțiuni către Consiliul JAI, care se va reuni în 8 decembrie pentru a lua decizia oficială de aderare. Avantajele intrării în Schengen „Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a susținut, acum o lună, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu. El nu a oferit însă date care să arate pe ce se bazează estimarea sa. Într-adevăr, România ar deveni mai atractivă pentru investiții străine, dacă ar dispărea controalele la granița cu Ungaria. Printre motivele pentru care Ungaria a atras o investiție Mercedes, în 2011, și una BMW, în 2018, s-a aflat și faptul că această țară este în spațiul Schengen. În plus: turiștii din spațiul UE ar intra mai ușor în țară. Croatia, care urmează să intre în Schengen, va beneficia substanțial de acest avantaj, mai ales în condițiile în care mulți germani sau austrieci vin cu mașina, vara, pe litoralul croat. pentru cetățenii români care circulă spre spațiul Schengen sau vin de acolo - 22 de state din UE plus Islanda, Elveția, Lichtenstein și Norvegia - nu va mai fi nevoie de controale la frontieră. se desființează punctele de trecere a frontierei spre Ungaria - opt puncte de frontieră, plus trei pentru lucrători transfrontalieri - și 14 spre Bulgaria. Nu se știe însă câte persoane lucrează la aceste puncte de frontieră și care va fi situația lor. mărfurile vor tranzita spre Vest mult mai repede, fără timpi de așteptare la graniță. Teoretic, portul Constanța va fi mai atractiv, dar această situație este îngreunată de situația drumurilor și căilor ferate din România. Din acest motiv, Ungaria folosește porturi de la Marea Adriatică sau Hamburg. Trecerea frontierei dinspre Moldova și Ucraina, mai grea În schimb, România va trebui să-și securizeze granița de est și, probabil, ar putea crește timpii de așteptare la trecerea graniței din Moldova spre România. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv În plus, durata procesului de aducere în țară a muncitorilor străini s-ar putea modifica de la 120 - 240 de zile, cât durează în prezent, la 240 - 480 de zile.

Rușii nu pot fugi prin Finlanda (sursa: news.wttw.com)
Internațional

Rușii nu pot fugi prin Finlanda

Rușii nu pot fugi prin Finlanda. Numărul de cetăţeni ruşi care au ajuns în Finlanda a scăzut după intrarea în vigoare de noi restricţii finlandeze, a anunţat sâmbătă paza de frontieră, confruntată în ultimele zile cu un aflux după un ordin de mobilizare militară în Rusia, transmite AFP. Rușii nu pot fugi prin Finlanda După intrarea în vigoare joi seara, la ora 21.00 GMT, a închiderii frontierelor pentru cetăţenii ruşi posesori de vize turistice europene, vineri au mai fost înregistrate doar 1.688 de intrări, de circa trei ori mai puţine decât în ziua precedentă, conform statisticii oficiale. "Numărul de intrări a scăzut semnificativ după intrarea în vigoare a restricţiilor", a transmis pe Twitter autoritatea de pază a frontierei. Joi, acest număr încă depăşea 5.200, după ce se situase între 7.000 şi 8.000 pe zi imediat după ordinul de mobilizare parţială semnat de preşedintele rus Vladimir Putin miercurea trecută. Mulţi ruşi de vârstă combatantă au fugit în străinătate după acest anunţ, prin ţări vecine precum Finlanda, care adoptase deja în august restricţii, reducând de zece ori numărul de vize turistice pentru cetăţeni ruşi. Frontieră parțial închisă Ordinul de mobilizare parţială a grăbit decizia autorităţilor de la Helsinki de a închide parţial frontiera, aliniindu-se astfel măsurilor luate de alte ţări având graniţe cu Rusia (Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania). Intrările rămân totuşi posibile pentru motive imperative (familiale, de muncă) sau umanitare, la fel şi cererile de azil. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Cetăţeni ruşi întâlniţi la frontieră de corespondentul AFP au afirmat că nu înţeleg decizia Finlandei, întrucât aceasta riscă să împiedice plecarea din Rusia a bărbaţilor care fug de mobilizarea pentru conflictul din Ucraina.

Internațional

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia. Parlamentul Finlandei a votat joi în favoarea unei legislaţii care să permită instalarea de bariere la frontiera ţării cu Federaţia Rusă şi închiderea celor 1.300 de kilometri de graniţă în faţa solicitanţilor de azil, în circumstanţe excepţionale, informează Reuters. Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia Proiectul de lege privind aceste pregătiri, chiar dacă este unul contestat în termenii legislaţiei de azil a Uniunii Europene, a fost votat cu majoritate calificată, ceea ce-i permite parlamentului să accelereze aceste noi legi, pe fondul temerilor conform cărora Rusia ar putea riposta la planurile Finlandei de a adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). De asemenea, aceasta îi va permite guvernului finlandez să decidă construirea de garduri sau alte bariere lângă frontiera Finlandei şi să direcţioneze toate cererile de azil spre unul sau mai multe puncte de trecere a frontierei, cum ar fi aeroporturile. Putin, amenințări cu masări de trupe La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei Foto: Politia de frontiera
Politică

Timpi mari aşteptare la tranzitarea Bulgariei

Atenţionare de călătorie MAE: în această vară se vor înregistra timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei. (MAE) informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Republica Bulgaria sau să tranziteze teritoriul acestei ţări către Republica Elenă sau Republica Turcia că în perioada sezonului turistic estival 2022 este posibil să fie înregistraţi timpi mari de aşteptare la trecerea prin punctele de frontieră bulgare. Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei În acest context, este recomandată folosirea tuturor punctelor deschise circulaţiei rutiere internaţionale. Punctele de frontieră vizate la frontiera româno-bulgară sunt Giurgiu-Ruse, Calafat-Vidin, Negru Vodă-Kardam, Vama Veche-Durankulak, Lipniţa-Kainardja şi Dobromir-Krushari (ultimele două puncte cu orar de funcţionare 8:00-20:00, pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t), Ostrov-Silitra, Bechet-Oryahovo (ferry), Turnu Măgurele-Nikopol (ferry) şi Zimnicea-Svishtov (ferry) (ultimele două puncte de frontieră cu program de funcţionare 8:00-20:00). Cele de la frontiera bulgaro-elenă sunt: Kulata-Promachonas; Makaza-Nimfea (masa totală admisă a autovehiculelor de până la 3,5 t); Ilinden-Exohi (traseu ocolitor pentru punctul de trecere a frontierei Kulata, ruta spre Kavala); Kapitan Petko Voivoda-Ormenion (ruta spre Alexandropolis); Zlatograd-Termes şi Ivaylovgrad-Kiprinos (ultimile două puncte de frontieră pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t). La frontiera bulgaro-turcă sunt vizate punctele: Kapitan Andreevo-Kapikule; Lesovo-Hamzabeyli; Malko Târnovo-Derekoy (ultimul punct de frontieră prezintă o infrastructură redusă şi înregistrează în mod constant timpi măriţi de aşteptare). Turiștii trebuie să aibă apă, hrană și combustibil MAE le recomandă turiştilor români să se asigure că deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi să menţină în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar firmelor româneşti de transport internaţional de marfă / pasageri să ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor de deplasare, prin luarea în considerare a posibilităţii înregistrării unor timpi măriţi de aşteptare la trecerea frontierei şi prin asigurarea resurselor necesare de apă şi alimente persoanelor transportate. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN În acest context, este importantă informarea corectă a şoferilor români, achiziţionarea din timp a vinietelor electronice şi achitarea conformă a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din R. Bulgaria. Site-uri cu informații oficiale Toţi cei interesaţi, persoane fizice şi firme de transport, pot obţine informaţii relevante, privind vinieta electronică şi taxele de drum tip TOLL pe www.bgtoll.bg/ro/, privind situaţia circulaţiei prin punctele de trecere a frontierei bulgare: www.mvr.bg, privind starea actuală a drumurilor: pe aplicaţia gratuită LIMA http://lima.api.bg/, pe pagina de Internet a Agenţiei "Infrastructura Rutieră": www.api.bg şi la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop, privind regimul vamal la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia: pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiţii de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) şi pe site-ul Agenţiei "Vămi" din Bulgaria - www.customs.bg, privind starea vremii: weather.bg. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Sofia: +35929733510, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor sofia.mae.ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă", care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră