vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fondul de rezerva

6 articole
Eveniment

Ministrul PSD al Transporturilor îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom

Ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom: compania ar avea nevoie de 114 milioane de lei ca sa-si plătească datoriile. Banii ar urma să fie folosiți, oficial, pentru majorarea capitalului social al companiei. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Ministrul PSD al Transporturilor îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom „Compania TAROM a solicitat alocarea unei noi tranșe din ajutorul de restructurare autorizat, în vederea acoperirii deficitului de lichiditate cu care se confruntă și care nu-i permite plata unor datorii cu termen de plată scadent depășit și care, prin acumularea penalităților de întârziere  sau ca urmare a unor decizii ale creditorilor, pot destabiliza echilibrul financiar al societății, putând conduce, în final, la eșecul procesului de restructurare. Ținând cont de necesitatea asigurării în regim de urgență a surselor de finanțare pentru susținerea procesului de restructurare a companiei TAROM, astfel încât să fie minimizat riscul ca deficitul de lichiditate să afecteze în mod negativ procesul de restructurare și, în același timp, să fie create premizele pentru ca în anul 2026 implementarea planului de restructurare să poată continua în vederea atingerii obiectivele agreate cu Comisia Europeană, se propune alocarea unei noi  tranșe din ajutorul de restructurare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 541/2024, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, prin suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2025 cu suma de 114.068 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern, proiect inițiat de ministerul Transporturilor.  Tarom nu a mai avut profit din 2008. În 2023, pierderile au fost de 87 de milioane de lei. În acela an, datoriile erau de 1,28 miliarde de lei.  Cu toate acestea, în iulie, în plină criză economică, acţionarii companiei aeriene de stat, printre care și Ministerul Transporturilor, au dat vot favorabil pentru dublarea indemnizației primite de membrii Consiliului de Administrație TAROM.  Decizia a fost susținută şi de Agenţia de Monitorizare a companiilor de stat. Indemnizațiile au crescut de la 12.000 de lei la 24.000 de lei.

Ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Serban, îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom Foto: Facebook Ciprian Serban
Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina Foto: President of Ukraine Official Website
Politică

Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, România riscă dobânzi penalizatoare

Guvernul Ciolacu n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, iar România riscă dobânzi penalizatoare consistente, arată ministerul de Externe, care face apel la fondul de rezervă pentru a achita această obligație. Dobânzile ar fi de  3.181 EUR/zi și s-ar aplica de la 13 mai.  Citește și: Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele: deficitul uriaș și amânarea reformelor Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina „Pe 14 martie 2025 a fost emisă înștiințarea de plată nr. 4440250038 pentru plata cotizației României la Instrumentul European pentru Pace / European Peace Facility (EPF) pentru bugetul Pilonului II - Măsuri de asistență pentru anul 2025 (Second  Call for Contributions - 2025), în valoare de 18,620,879.82 EUR. Aceasta reprezintă cotizație obligatorie asumată de România, alături de toate celelalte state membre UE, în temeiul Deciziei (PESC) 2021/509 (OJ L 102, 24.03.2021, p. 14-62) (Decizia EPF), pe întreaga durată a participării României la acţiunile derulate de către Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Pace, în cadrul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 (...) Termenul de plată este 14 aprilie 2025. În conformitate cu articolul 31 din 31 CD 509/2021, perioada de grație pentru plata contribuției fără dobândă penalizatoare este de 30 de zile de la termenul indicat în înștiințarea de plată, sens în care se impune realizarea tuturor demersurilor necesare pentru asigurarea efectuării plății până cel târziu la data de 13 mai 2025. În caz de neplată, după această dată vor fi calculate dobânzi penalizatoare în cuantum de 3.181 EUR/zi., până la efectuarea integrală a plății.   În contextul actual de securitate regională, cotizația la Instrumentul European pentru Pace are în vedere, cu precădere, întărirea capacității Ucrainei de instruire a forțelor sale armate, a capacității de apărare și a rezilienței sale”, explică ministerul de Externe.  Azi, guvernul Predoiu ar urma să scoată din fondul de rezervă al Guvernului suma de 93.104 mii lei pentru a plăti această contribuție. 

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile cer din Fondul de rezervă Foto: Realitatea.net
Economie

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot Fondul de rezervă

Pentru că banii din PNRR nu mai vin, Transporturile scot un miliard de lei din Fondul de rezervă, pentru plata constructorilor care lucrează la autostrăzi. De altfel, încă din 2022, fostul ministru al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, avertizase că există acest risc: dacă PNRR se blochează, firmele care lucrează la proiecte ce ar trebui finanțate din acest program vor trebui plătite din buget. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Guvernul Ciolacu a depus a treia cerere de plată prin PNRR la 18 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. Mai mult, oficialii Executivului au estimat că va fi aprobată plata unei sume mult mai mici decât cea solicitată, de circa două miliarde de euro. Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot din Fondul de rezervă „Menționam că alocarea aferentă titlului 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» Componenta 4 Transport sustenabil a fost consumată până la această dată în proporție de 93% existând în același timp și facturi neplătite aferente unor lucrări deja executate în valoare de 1.050.000 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru mai multe companii din subordine, inclusiv CNAIR. Și CFR se află într-o situație asemănătoare cu compania de drumuri: a înregistrat facturi „fără alocație bugetară” în valoare totală de 101.907 mii lei pentru plata unor proiecte finanțate din fonduri europene. Aceste facturi, pentru lucrările la proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria”, sunt scadente în octombrie. Și acești bani ar trebui scoși din Fondul de rezervă al Guvernului. Mai rău, CFR SA are nevoie de 100 de milioane de lei pentru plata salariilor sau a curentului electric. Nu este clar de ce ministerul Transporturilor nu a cerut acești bani la rectificarea bugetară, care a fost efectuată acum zece zile prin ordonanță de urgență.

Metroul riscă „blocarea activității”, anunță ministerul Transporturilor Foto: Club Feroviar
Economie

Metroul riscă „blocarea activității”, anunță ministerul Transporturilor

Metroul riscă „blocarea activității, cu repercusiuni directe în asigurarea serviciului de transport public de călători cu metroul”, anunță ministerul Transporturilor, pentru că ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, n-a plătit o datorie uriașă din 2020. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Datoria către compania WEBUILD Spa MILANO este de 57,5 milioane de lei, dar a acumulat dobânzi și penalități de 6,2 milioane de lei. WEBUILD a pus deja poprire pe conturile Metrorex. Metroul riscă „blocarea activității”, anunță ministerul Transporturilor Informația apare în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern în care ministerul Transporturilor cere 106,9 milioane de lei pentru a salva metroul. Situația procesului cu WEBUILD, unde Metrorex a pierdut un proces, dar n-a plătit, nu este singulară, așa că Transporturile cer încă 43,2 milioane de lei din fondul de rezervă pentru a plăti datorii, „cu rugămintea de a urgenta alocarea suplimentară a sumei solicitate, astfel încât activitatea curentă a Metrorex S.A. de transport public de călători cu metroul, să nu fie afectată”. „Suma reprezintă cheltuieli de capital și a fost stabilită de instanțele de judecată prin sentințe definitive, pentru care există instituită poprire pe conturile curente ale Metrorex S.A. și riscul blocarii activității cu repercusiuni directe în asigurarea serviciului de transport public de călători cu metroul”, arată ministerul Transporturilor. Nota de fundamentare arată că, de la începutul anului 2024, bugetul alocat a fost complet nerealist. „Subvenția Metrorex ce se regăsește în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2024 este în valoare de 727.200,00 mii lei, reprezentând 67,38 % din necesarul fundamentat, fapt ce conduce la o neacoperire a cheltuielilor privind activitatea curentă de exploatare a metroului în valoare de 352.107,59 mii lei, astfel Metrorex a construit un buget de venituri și cheltuieli pe anul 2024 dezechilibrat”, explică ministerul lui Grindeanu. De altfel, în notă se arată că metroul bucureștean are probleme cu plata salariilor: „Este necesară o alocare de fonduri de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – acționar unic, datorită următoarelor considerente (...) cheltuielile cu personalul”.

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Foto: Facebook
Economie

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să cumpere cărți

Ordonanța disperării: interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți și confiscă la Fondul de rezervă banii ministerelor. Guvernul arată, în preambulul ordonanței, că deficitul a ajuns în iulie la 4,03%, iar creșterea economică a încetinit la 0,1% în trimestrul II-2024 față de trimestrul I-2024. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Aproape 40% din firme au datorii la buget Măsurile de austeritate apar în proiectul unei ordonanțe de urgență prin care guvernul Ciolacu oferă facilități fiscale fără precedent celor care își achită datoriile către stat. Potrivit preambului la OUG, volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget a ajuns la valoarea de 175 mld lei, echivalentul a 35 mld euro. „După eliminarea contribuabililor inactivi, în insolvență sau faliment se observă că din valoarea creanțelor bugetare de 175 mld lei pot fi identificate creanțe în valoare de 71,8 mld lei care ar putea face obiectul unor facilități fiscale din care 60,5 mld lei reprezintă debite iar accesorii 11,3 mld lei, în această situație regăsindu-se un număr de 330.735 contribuabili persoane juridice și un număr de 848.705 contribuabili persoane fizice, în timp ce 558.408 contribuabili persoane juridice au achitate obligațiile față de buget la zi”, se arată în document. Practic, aproape 40% dintre contribuabilii persoane juridice au datorii la buget. Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Însă Guvernul a profitat de ocazie ca să strecoare în OUG mai multe prevederi prin care limitează cheltuielile: interzice autorităților publice să mai cumpere cărți și mobilă, să mai încheie contracte de consultanță și să mai plătească studii și cercetări. Totuși, instituțiilor de cultură li se oferă posibilitatea limitată a unor excepții. interzice contractele cu ONG-urile, mai puțin cele referitoare la asistența socială o parte din banii necheltuiți de ministere se confiscă la Fondul de rezervă, după care Guvernul îi redistribuie către ministere, prin hotărâre de guvern. „Prin excepție de la prevederile alin. (1), instituțiile publice de culturăcare organizează și desfășoară activități și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, care organizează și/sau desfășoară proiecte culturale, pot efectua cheltuieli (...) privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale”, se prevede in proiectul de ordonanță. Proiectul de ordonanță nu conține un studiu de impact, care să arate ce speră Guvernul să realizeze prin aceste măsuri.

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului de stat pe 2024, prin OUG-ul care comasează alegerile și permite traseismul primarilor: se colectează bani la fondul de care dispune premierul Ciolacu. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan În nota de fundamentare nu există nici o estimare a impactului financiar al acestor măsuri. Ordonanța a apărut în Monitorul Oficial fără semnăturile ministrilor de Interne și ai Justiției, Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu. Ministerul Justiției nu apare deloc printre semnatari, iar pentru Interne a semnat secretarul de stat Bogdan Despescu. Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului Ordonanța de urgență arată că sursa de alimentare a fondului de rezervă sunt co-finanțările de la buget a proiectelor europene, ceea ce, probabil, va duce la o încetinire a ratei de absorbție. La finalul OUG 21/2024, la articolul 36, se prevede că: „Prin derogare de la prevederile (...) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 (...) sumele prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite la titlul 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», la titlul 58 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014—2020» la titlul 60 «Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR», precum și la titlul 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați Fostul premier Florin Cîțu susține că, prin această măsură, ministerele vor tăia din investiții. „După doar 2 luni ministerele trebuie să renunțe la investiții și proiecte în derulare pentru a-i alimenta fondul lui Ciolacu. Anul trecut a făcut același lucru și a distribuit personal 30 de miliarde lei. Acesta este cel mai mare tun din istoria României. Sper să vedem investigatii la ministerele care au cedat banii la jumătatea anului, fără rectificare bugetară. Cum justifică MApN că a renunțat la aproape 10 miliarde de la înzestrare și i-a transferat lui Ciolacu în timp ce avem război la granița? Are aprobarea CSAT?”, a scris Cîțu, pe Fcaebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră