vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fond de rezerva

11 articole
Politică

O companie îngropată de clientela PSD cere o sumă uriașă din fondul de rezervă

O companie îngropată de clientela PSD, Eletrocentrale Craiova, cere o sumă uriașă din fondul de rezervă ca să nu lase Craiova în frig: ministerul Energiei vrea ca premierul Bolojan să scoată 350 de milioane de lei din acest fond „pentru asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie termica a Municipiului Craiova”. Și Ford Otosan ar depinde de agentul termic furnizat de această companie.  Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap În august, presa relata că Electrocentrale Craiova a ratat un grant de 825 de milioane de lei din PNRR.  O companie îngropată de clientela PSD cere o sumă uriașă din fondul de rezervă Ministerul, condus de pesedistul Bogdan Ivan, nu explică cum a ajuns Electrocentrale Craiova în această situație disperată. Teoretic, compania - care în 2024 a avut pierderi de 433 de milioane de lei și a acumulat datorii de 969 de milioane de lei - este sub controlul ministerului Energiei. În fapt, ea a fost condusă de apropiați ai PSD.  Pe site-ul companiei nu se găsesc date privind conducerea. Însă pe site-ul ministerului Energiei, Aprindem Lumina, directoare este Lorena Voican, iar președinte al CA-ului - Gabriela Andreea Nica. Nica a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Între 2000 și 2003 - când nu avea studiile superioare finalizate, potrivit propriului CV - a predat engleza la o școală din București, după care a ajuns consilier parlamentar, iar cariera ei a explodat. Din 2022, a ajuns secretar general adjunct al ministerului Muncii - controlat de PSD. Ea nu declară nici un cont în bancă, dar deține trei autoturisme de lux: Mercedes, BMW și Volkswagen. Și soțul ei este bugetar, fiind angajat la ministerul Proiectelor Europene.  Directoarea Electrocentrale Craiova, Voica Lorena, este o absolventă de drept de la Spiru Haret, cu o carieră de consilier juridic. Ea și-a secretizat salariul pe care urmează să-l primească de la această companie. „Culmea nesimţirii ce se întâmplă la Termo Craiova: este pusă politic în funcţia de director general o juristă care habar nu are de domeniul energiei şi de modul în care funcţionează această termocentrală în locul unui profesionist cu experienţă de 30 de ani căruia i se dă un post la producţie-reparaţii”, scria, pe Facebook, la 14 februarie, Maria Mitrica. 

O companie îngropată de clientela PSD cere o sumă uriașă din fondul de rezervă Foto: Facebook
În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile bugetarilor. Informația apare într-o lungă postare în care arată că Fondul de rezervă a fost folosit fiindcă spitalele rămâneau fără bani. Citește și: Deputatul USR Iulian Bulai se plimbă la Muntele Athos pe banii contribuabililor Aceste majorări de salarii, în serie, au avut loc în primăvara anului 2024, iar alegerile locale și parlamentare s-au desfășurat la 9 iunie.  „Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a declarat Marcel Boloș acum câteva zile.  În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile „Educația, sănătatea, protecția socială, apărarea și ordinea publică, toate aveau cheltuieli de personal în creștere, ca urmare a majorărilor salariale adoptate în cursul anului. OUG 16/2024, OUG 19/2024, OUG 26/2024, OUG 128/2023, OUG 53/2024 toate au fost aprobate în perioada martie – aprilie 2024, au prevăzut majorări salariale, ulterior intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2024”, a scris fostul ministru de Finanțe. El nu precizează ce impact bugetar au avut ordonanțele. Însă Boloș arată că toată coaliția PSD-PNL răspunde pentru modul în care s-a folosit fondul de rezervă. „Toate măsurile care au împins deficitul în sus au fost pe placul multora: recalcularea pensiilor, majorările de salarii, programele de investiții. Au fost votate și susținute politic de întreaga coaliție. Fie că a fost vorba de Parlament sau de Guvern, aprobările pentru majorările de cheltuieli au decurs fără nici un fel de problemă. Atunci, fiecare și-a revendicat partea de beneficii și de aplauze. Azi, toți se complac în tăcere”, a scris el, pe Facebook.

Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul” la actul de guvernare Foto: captură video
Politică

Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul” la actul de guvernare

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul” la actul de guvernare. Postarea sa pe Facebook vine după ce mai mulți lideri PSD l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan, iar fostul premier Marcel Ciolacu a scris, azi, pe Facebook: „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Ciucu nu a nominalizat PSD sau pe Marcel Ciolacu în postarea sa, dar a scris: „Banii din fondul de rezerva în România, au fost, în cea mai mare măsură, alocați arbitrar”. El a insistat însă că și PNL a fost părtaș la această situație. Ciucu le spune aliaților din PSD să aibă decența să tacă și să „pună umărul”  „Fondul de rezervă al Guvernului se constituie, într-un cuantum moderat, pentru acele cheltuieli pe care guvernul nu le poate prevedea din timp, îndeosebi urgențe (ex. a ars un spital și trebuie refăcut). Acest fond nu este un nou buget de investiții cum ar fi Programele Guvernamentale (ex. PNDL-urile, CNI etc.). Este doar un "buzunar" de rezervă.   Banii din fondul de rezerva în România, au fost, în cea mai mare măsură, alocați arbitrar! De mai toate guvernele.   Și acum să vă țineți bine, și verificați dacă este factual corect ceea ce vă spun:   În timpul Guvernului Ciolacu, în anul electoral care a dus democrația României pe marginea prăpastiei, fondul de rezervă atribuit din pixul premierului si al ministrului de finanțe (inclusiv pentru proiecte de investiții) a fost de: - aproximativ 62,7 miliarde de lei. În aceeași perioadă, deficitul bugetar a crescut cu: - aproximativ 65 miliarde de lei.   Asta în timp ce România avea la dispoziție bani europeni (PNRR și Coeziune) de zeci de miliarde de euro si programe guvernamentale de investiții de alte miliarde de euro.   Și da, si noi liberalii am fost părtași și cei care au fost acolo au greșit că au participat, iar noi ceilalți că am tăcut și ne-am complăcut.   Măcar noi avem rușinea de a recunoaște că am greșit și acum, noua echipă din conducerea PNL le spune oamenilor adevărul.   Și, cel mai important, încercăm să redresăm situația.   În ceea ce-i privește pe alții, măcar să aibă decență și să tacă, deși ei cu mâna lor, ne-au adus astăzi aici. Îmi vine în minte proverbul cu cel care a aruncat o piatră în apă și cu cei 20 de înțelepți care trebuie să o scoată.   De aceea PSD trebuie să rămână la Guvernare, să pună umărul să rezolvăm problema bugetară pe care au creat-o (cum am spus, cu concursul nostru).   Hai să le spunem oamenilor adevărul și să facem ceea ce este de făcut!   Dumneavoastră vă dați seama?! Mama ei de răspundere guvernamentală!”, a scris Ciucu, pe Facebook. 

Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților Foto: Facebook
Politică

Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, îi cere lui Ilie Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol încă din primăvară. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților „Prima tranșă de ajutoare ce va fi aprobată astăzi de Guvern pentru persoanele greu încercate de viiturile din Suceava și Neamț este un pas necesar, dar insuficient! Este nevoie de sume mai mari, alocate urgent, pentru: Reconstrucția caselor distruse Refacerea drumurilor și a podurilor afectate Sprijin real pentru familiile care au pierdut totul.   Oamenii au nevoie de sprijin acum, nu de acțiuni de imagine și pasarea responsabilităților între autoritățile statului!”, a scris Grindeanu, pe Facebook, lăudând președinții Consiliilor Județene din Suceava și Neamț, Gheorghe Șoldan și Dan Harpa.    Însă fostul ministru de Finanțe, Tanczos Barna spunea din februarie că fondul de rezervă al Guvernuluia fost golit: „Fondul de rezervă nu mai există”. Într-un răspuns la o interpelare, ministerul de Finanțe arăta că, în martie, în fond mai erau 482,5 milioane lei.    Însă, la 15 mai, 5 mai 2025, soldul Fondului de rezervă bugetară ajunsese la 408,2 milioane lei (credite de angajament) și 377,2 milioane lei (credite bugetare). 

Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe
Politică

Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe

Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului: ministerul Transporturilor cere 250 de milioane de lei din acest fond pentru a închide lucrările. Deocamdată, ministerul Transporturilor a pus în dezbatere un proiect de hotărâre de guvern în care se solicită acești bani, dar arată că, dacă nu vor fi achitați, România va trebui să restituie UE un miliard de lei.  Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Aeroportul, subordonat Consiliului Județean, controlat de PSD, este condus de cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda. Cumnatul a ajuns director peste aeroport în ianuarie 2021, el având trei masterate: unul la institutul PSD Ovidiu Șincai și două la universitatea din Craiova, în sport și în științe juridice.  În 2024, traficul pe acest aeroport a fost de 424.976 pasageri, sub Bacău, Sibiu sau Suceava. În 2023, pe aeroportul din Cariova traficul a fost de 597.990 de pasageri, deci a scăzut puternic. Chiar și în 2022, când încă se simțeau efectele pandemiei, traficul a fost de peste 476.000 de pasageri.  Familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe Acest aeroport trebuia construit cu fonduri europene, dar nu a fost finalizat la timp. Aeroportul nu mai poate accesa aceste fonduri, dar trebuie terminate lucrările, altfel va returna sumele deja încasate de la UE, arată ministerul Transporturilor.  Nu este singurul aeroport aflat în această situație, dar Craiova va avea alocarea cea mai mare din fondul de rezervă. Guvernul Ciolacu a aprobat modernizarea acestui aeroport cu peste 100 de milioane de euro - din care acum se vor achita de la buget 50% pentru finalizare.  „O serie de proiecte nu au fost finalizate până la termenul-limită de 31 decembrie 2023 și nu au fost eligibile pentru etapizare în cadrul Programului Transport 2021-2027, acesta neacoperind finanțarea infrastructurii aeroportuare. Lipsa finalizării acestor proiecte generează riscuri economice, sociale și operaționale semnificative, afectând conectivitatea aeriană regională și națională (...) Fără o intervenție imediată, există riscul real de a pierde finanțările europene deja utilizate, ceea ce ar conduce la recuperarea unor sume de aproximativ 1 miliard de lei de către Comisia Europeană. Aceste fonduri au fost deja cheltuite pentru lucrările de modernizare, iar nefinalizarea proiectelor în termenul stabilit va obliga statul român să suporte această pierdere din bugetul propriu”, se arată în nota de fundamentare la hotărârea de guvern prin care se propune scoaterea din fondul de rezervă a 519 milioane de lei pentru aeroporturile nefinalizate.  Alte aeroporturi locale aflate în situații asemănătoare sunt: Târgu Mureș, care ar trebui să primească 150 de milioane de lei, Maramureș - 65 de milioane de lei și Satu Mare - peste 51 de milioane de lei.  Ciolacu se lăuda cu viitorul dezastru În octombrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook: „Vorbim de o investiție de peste 100 de milioane de euro la Aeroportul Craiova, cea mai mare parte fiind fonduri europene nerambursabile. Va fi un terminal nou, cu infrastructură și echipamente la standarde europene. De modernizarea aeroportului va beneficia și municipalitatea din Craiova, care devine o destinație turistică. Asta înseamnă munca în echipă, iar această echipă puternică dintre Olguța și Cosmin Vasile este secretul succesului. Iar un merit major în constituirea acestei echipe îl are și președintele organizației PSD Dolj, Claudiu Manda”. 

Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror Foto: CSM
Eveniment

Suma Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror

Suma astronomică pe care Guvernul o scoate din rezerva bugetară ca să plătească salariile restante ale unui procuror care a fost suspendat din funcție: 3.136.000 lei, adică circa 627.000 de euro. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror Potrivit notei de fundamentare, ar fi vorba de un procuror de la Parchetul Suceava, care a fost suspendat din funcție și acum contribuabilii trebuie să-i achite salariile restante, actualizate cu dobândă, din perioada 30 iunie 2014 - 25 aprilie 2023. În notă, nu se precizează numele procurorului și nici nu se explică clar cum s-a ajuns la această situație. Banii din fondul de rezervă ai Guvernului vor fi virați către Ministerul Public, care apoi îl va plăti pe acest magistrat. Proiectul de hotărâre de guvern a fost inițiat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și urmează să fie aprobat în ședința de guvern de azi. Tot azi, Guvernul scoate din rezerva bugetară 842.000 de lei (aproape 164.000 de euro) pentru plata salariilor restante ale unui salariat „din categoria personalului auxiliar de specialitate repus în funcție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași după suspendarea activității”. Acesta va prmi salariile restante pentru perioada 06.12.2010-31.08.2024, actualizate cu dobândă. „Menționăm că în bugetul Ministerului Public nu s-au identificat economii care să permită efectuarea de virări de credite de angajament și credite bugetare sau modificarea repartizării pe trimestre a sumelor aprobate în buget, conform art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în nota de fundamentare.

Ciolacu a cheltuit, din pixul său, 18 miliarde lei, doar în 2024 Foto: Facebook
Politică

Ciolacu a cheltuit, din pixul său, 18 miliarde lei

Premierul PSD Marcel Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Ciolacu a cheltuit, din pixul său, 18 miliarde lei Aceasta este suma cheltuielilor făcute prin așa numitul „Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”. Ele reprezintă 1,04% din PIB. Principalii beneficiari ai alocărilor din acest fond au fost, în 2024, două ministere controlate de PSD: Transporturile și Proiectele Europene. În 2023, prin fondul de rezervă s-au redistribuit 31,9 miliarde de lei, adică 1,99% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns al ministerului de Finanțe la o interpelare parlamentară. Teoretic, fondul de rezervă este folosit doar pentru „cheltuieli urgente și neprevăzute”. „Ca să alimenteze faimosul fond de rezervă, guvernul Ciolacu a tăiat masiv de la înzestrarea armatei. Din 10.7 mld de cheltuieli tăiate pentru a alimenta fondul de rezervă, Guvernul Ciolacu a tăiat 7.2 mld de la înzestrare! Adică în timp ce avem un război la graniță și alte țări NATO se pregătesc serios de scenariul unui război, domnul Ciolacu a tăiat fix de la armament nou, rachete, avioane și ce ar mai fi nevoie să ne apărăm în caz de război”, scria deputatul USR Claudiu Năsui în ianuarie 2024.

Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii Foto: Facebook
Politică

Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii

Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii, așa că scoate sute de milioane de euro din rezerva bugetară, în regim de urgență. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se află o așa-numită „Hotărâre de guvern privind suplimentarea bugetului Ministerului Muncii și Solidarității Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului”, iar în nota de fundamentare se arată că: „sumele aprobate în bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata drepturilor de pensie, până la sfârșitul anului, sunt insuficiente ca urmare a faptului că, începând cu data de 01 septembrie 2024, au intrat în plată drepturile de pensie si a indemnizației aferente deciziilor de pensii recalculate”. Citește și: Nu există nici o dovadă că Trump a vorbit cu Ciolacu: președintele ales al SUA nu menționează nicăieri această conversație, nici ambasada SUA la București Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii În consecință, ministerul Muncii vrea să ia din fondul de rezervă nu mai puțin de 1,6 miliarde de lei, adică circa 320 de milioane d eeuro. Nota de fundamentare arată că problemele ar apare în decembrie. Acum, ministerul ar dispune de 9,386 miliarde de lei pentru pensii, dar este nevoie de 10,986 miliarde de lei. „Execuția bugetară estimată ianuarie- octombrie 2024 la bugetul asigurărilor sociale de stat, titlul 57„Asistență socială”, este în sumă de 112.234.024 mii lei, dintr-un buget aprobat la acest titlu în sumă de 134.620.843 mii lei, buget rămas = 22.386.819 mii lei. Din bugetul disponibil de 22.386.819 mii lei se va achita suma estimată de 13.000.000 mii lei pe luna noiembrie (limita), rămânând un disponibil pentru luna decembrie de 9.386.819 mii lei, față de necesarul de 10.986.819 mii lei”, explică ministerul Muncii. „Grupurile-țintă afectate sau care beneficiază direct sau indirect în urma implementării proiectului de act normativ: Pensionarii sistemului public de pensii își vor primi drepturile de pensie pentru luna decembrie 2024. Problemele la rezolvarea cărora va contribui proiectul de act normativ: Plata integrală și la timp a drepturilor de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii în luna decembrie 2024”, se mai arată în Nota de fundamentare.

Sumă uriașă ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați Foto: ICCJ
Eveniment

Sumă uriașă plătească drepturile salariale câștigate de magistrați

Ministerul Justiției scoate o sumă uriașă din Fondul de rezervă al Guvernului ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță: potrivit notei de fundamentare a proiectului unei hotărâri de guvern, este nevoie de peste 820 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga DeFapt.ro a scris că procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Aceasta este a doua tranșă achitată “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Prima tranșă achitată în acest an a fost de 380 de milioane de lei, prin H.G. nr. 675/2024. Sumă uriașă ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați Din suma uriașă pe care ministerul Justiției o vrea scoasă din fondul de rezervă, 660 de milioane de lei sunt “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Însă proiectul de hotărâre de guvern arată că este nevoie de 163 de milioane de lei “în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Nota de fundamentare arată că “suma necesară a fost calculată la nivelul minim care, până la rectificarea bugetară, ar urma să asigure aducerea la îndeplinire exclusiv a unor obligații de plată care nu mai pot suferi amânare“. “În prezent, din cauza lipsei fondurilor bugetare, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023, reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum plata acestor sume, care privesc drepturi deja întârziate la plată, prin eșalonare succesivă (așadar, purtătoare de accesorii) se impunea să fie făcută până la sfârșitul anului bugetar 2023, o întârziere și mai mare a executării lor nu este posibilă din punct de vedere legal. În plus, neachitarea cât mai urgentă a acestor sume riscă să conducă la o amplificare considerabilă a debitului total datorat, prin creșterea exponențială a dobânzilor și a altor accesorii, cu repercusiuni grave asupra cheltuielilor bugetare“, mai explică ministerul Justiției.

Procuratura nu mai are bani de curent și riscă să i se taie utilitățile Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Procuratura nu mai are bani de curent și riscă să i se taie utilitățile

România în faliment: procuratura nu mai are bani de curent și riscă să i se taie utilitățile, arată un document oficial al ministerului Justiției. Mai mult, procuratura înregistrează restanțe la plata serviciilor poștale, de internet și telefonie. Citește și: Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor câștigate de un judecător Procuratura nu mai are bani de curent și riscă să i se taie utilitățile Informația apare într-un proiect de hotărâre de guvern în care ministerul Justiției cere alocarea unor sume din fondul de rezervă al Guvernului către Ministerul Public. „Influența suplimentară stabilită la această natură de cheltuieli bugetare, în sumă de 26.246 mii lei credite de angajament și credite bugetare, este destinată acoperirii cheltuielilor necesare desfășurării în condiții normale a activitații instituției, necesități fundamentate ținând cont, în principal, de următoarele elemente (...): plata utilităților (încălzit, iluminat și forță motrică; apă canal și salubritate; carburanți și lubrifianți) - 6.683 mii lei, în condițiile în care, majoritatea unităților de parchet se află în situația de a li se sista furnizarea energiei electrice, datorită imposibilității achitării facturilor ca urmare a lipsei fondurilor plata cheltuielilor cu poşta, telecomunicatii, radio, tv, internet – 2.435 mii lei, la care tarifele au crescut foarte mult și la care înregistrăm și plăți restante”, se arată în nota de fundamentare. Ministerul Publica are probleme și cu plata RCA-ului sau cu onorariile avocaților din oficiu.

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale plătite de ministerul de Interne Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale

Pe șest, în timp ce se preface că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne. Măsura a fost luată printr-o hotărâre de guvern (HG) care nu a fost prezentată presei, dar a apărut în Monitorul Oficial. HG-ul a fost publicat la 21 septembrie, dar nu a generat nici o discuție publică. Citește și: Haos și corupție la spitalul Mioveni, unde primarul PSD cerea 30.000 de euro șpagă la angajare. Condus de iubitul fiicei edilului, spitalul funcționează la jumătate din capacitate „Am depus astăzi, la Camera Deputaților, amendamentele prin care dorim să închidem definitiv subiectul pensiilor speciale. Aceste modificări au ca scop eliminarea unor abuzuri și inechități care au durat prea multă vreme. Mi-am asumat public acest rol și sunt decis să merg până la capăt", anunța Marcel Ciolacu, la 29 mai 2023, pe Facebook. Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale Prin HG 869/2023, „se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2023 cu suma de 500.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, la capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială», titlul 57 «Asistență socială», din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor drepturi de natură socială”. Prin „plata unor drepturi de natură socială”, Guvernul se referă la pensiile speciale plătite de ministerul de Interne. Și nota de fundamentare evită să precizeze că se plătesc, astfel, pensiile speciale. „Având în vedere evoluția execuției bugetare pe anul 2023, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se constată necesitatea asigurării fondurilor pentru achitarea unor obligații de plată a căror amânare ar conduce la afectarea drepturilor pentru anumite categorii de beneficiari. Printre acestea se regăsesc drepturile sociale finanțate de la Capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială» – Titlul 57 «Asistență socială», plătite de către unitățile Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în Nota de fundamentare. Hotărârea de guvern apare în Monitorul Oficial sub semnătura lui Bogdan Desprescu, secretar de stat, nu a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit bugetului pe 2023, Internele au puțin sub 5,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor speciale din acest minister - sumă care figurează la capitolul „Asistență socială”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, declara, în ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră