sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: florin spataru

15 articole
Investigații

România nu are fabrică de pulberi

România nu are fabrică de pulberi, deși a cumpărat armament de aproape zece miliarde de euro în ultimii ani. Ceea ce ar putea să reprezinte o vulnerabilitate gravă la adresa Armatei Române în caz de conflict. Ultima instalație de pulberi de la Făgăraș, cu o tradiție de aproape 100 de ani, a fost tăiată și vândută la fier vechi de autoritățile locale în 2004 pentru o datorie de doar 200.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, ministrul Economiei Florin Spătaru a declarat că o fabrică nouă de pulberi ar putea să coste în jur de 500 de milioane de euro. Spătaru a alocat 70 de milioane de lei companiei Pirochim Victoria pentru studii de fezabilitate și pregătirea terenulu. Dar, anterior, a declarat la Televiunea Română că a alocat suma de 800 de milioane de lei și are "parteneriate plătite" cu companii americane și sud-coreene pentru a începe construcția fabricii. Mai mult, directorul Pirochim, Milică Palade, susține că nu poate începe studiile de fezabilitate până când oficialii din Ministerul Economiei nu vor decide ce tipuri de instalații de producție a pulberilor vor fi achiziționate. România nu are fabrică de pulberi Fabrica de Pulberi de la Făgăraș (foto) are o istorie de aproape 100 de ani, timp în care a produs pulberi și explozibili. Dar industria de apărare românească a fost lăsată de izbeliște după Revoluția din decembrie 1989. Un pic mai târziu, în anul 2004, primăria Făgăraș a executat Fabrica de Pulberi pentru o datorie de 200.000 de euro. Pentru a-și recupera banii la bugetul local, primăria a decis să vândă la fier vechi instalația de nitroceluloză, cu ajutorul căreia se producea o parte din materia primă pentru pulberi. Așa că producția de pulberi a încetat. Dar a continuat cea de explozibili. Companiile din industria de apărare de stat s-au reorientat către Serbia, țară din care se cumpără și în prezent pulberi. Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru Defapt.ro că "instalația de nitroceluloză producea un ingredient pentru pulberi. Cum s-a reușit să se scoată din inventarul industriei de apărare o astfel de capacitate?". El a mai spus că "degeaba faci tancuri, degeaba faci mitraliere, degeaba faci aruncătoare, dacă nu ai ce trebuie să bagi în glonț, în muniție". Spătaru minte nerușinat despre bani Florin Spătaru, ministrul Economiei, s-a lăudat în repetate rânduri că va aloca fondurile necesare pentru construcția unei noi fabrici de pulberi. Ultima dată a făcut-o la Televiziunea Română, acolo unde s-a încurcat în declarații. Semn că nu prea înțelege ce se întâmplă în industria de apărare din subordinea sa. "Vom veni cu o soluție pentru construirea unei fabrici de pulberi în România. Este un deziderat. În 2004 a fost închisă în România și am importat. Acum vom face o capacitate de producție mai mare și pentru tipuri de muniție NATO și non-NATO. Pe lângă 800 de milioane de lei alocați de la Ministerul Economiei, avem și parteneriate plătite cu companii americane, sud-coreene pentru a începe această construcție industrială", spunea la TVR ministrul Spătaru. Declarația ministrului Florin Spătaru a ridicat suspiciuni pentru că Ministerul Economiei a alocat pentru investiții în industria de apărare de stat sume derizorii. De exemplu, în anul 2021 s-au alocat doar cinci milioane de lei. În anul 2022 s-au alocat 400 de milioane de lei, iar de la începutul acestui an până în prezent, doar 200 de milioane de lei, potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Economiei la solicitarea Defapt.ro. Un "partener mare, european". Dar fantomatic Pentru a clarifica aceste neconcordanțe am solicitat clarificări Mirabelei Isac, consiliera ministrului pe comunicare. A răspuns, în schimb, chiar ministrul Florin Spătaru, care și-a nuanțat declarația făcută la televiunea publică. El a spus că, de fapt, nu a alocat 800 de milioane de lei pentru fabrica de pulberi și că se referea la alocările bugetarea pentru întreaga industrie de apărare. Adică la cele 600 de milioane de lei alocați în 2022 și 2023. Cât despre fabrica de pulberi promisă, a menționat că în realitate a alocat doar 70 de milioane de lei către Pirochim Victoria. Banii ar trebui folosiți pentru "studiu de fezabilitate și o pregătire pentru investiție. Separat de acest lucru, discutăm cu mai multe companii de o investiție de la zero. Greenfield! Pentru că acele echipamente pe care noi le avem fie la Făgăraș, fie la Victoria, o parte din ele sunt depășite tehnologic. O parte din ele ar trebui modernizate. Există posibilitate să le reutilizăm. Dar nu luăm deocamdată în calcul un astfel de scenariu", a declarat ministrul Florin Spătaru. Tot ministrul a spus că la nivelul Ministerului Economiei se discută cu un "partener mare, european", care ar vrea să facă "ditamai fabrica și să livrăm peste 1.000 de tone de pulberi în mod continuu. Cred că ne încurcăm dacă reutilizăm niște echipamente care s-ar putea să ne lase la un moment dat". Ministrul nu a vrut să spună numele partenerului, dar a precizat că valoarea unei investiții într-o fabrică de pulbere este undeva la 500 de milioane de euro. "Un studiu de fezabilitate de rahat!" Întrebat ce s-a întâmplat cu cele 22 de milioane de euro promise public de fostul ministru Virgil Popescu pentru Fabrica de Pulberi Făgăraș, ministrul Florin Spătaru a spus că nu știe unde au fost dați. Cât despre declarațiile pompoase ale lui Gabriel Țuțu, fostul director Romarm, despre repornirea fabricii de pulberi, a spus că "Ministerul Economiei nu a negociat cu nimeni. Hai să ne înțelegem! Și-a bătut joc! Nu a negociat cu absolut nimeni. Nimeni, nimic! Ca să fim clari pe subiectul ăsta: nu a existat nici un proiect! A existat un studiu de fezabilitate de rahat! De rahat! Făcut undeva în anul 2018 în care se spunea că dacă mai pui două țevi și trei garduri pui în funcțiune Fabrica de Pulberi. Total eronat!". Cât despre proiectul său legat de fabrica de pulberi, ministrul a spus că va începe cât mai curând. Adică până în toamnă. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, nu crede în ceea ce spune ministrul Spătaru. "Au declarat că vor face fabrica de pulberi într-un an de zile. Au trecut doi ani și nu au mișcat nici un deget. Capabilitatea de proiectare este destul de redusă în România", a spus Bucuroiu. 70 de milioane de lei date degeaba Sindicalistul Lucian Cupu a declarat pentru Defapt.ro că la Fabrica de Pulberi Făgăraș există deja un studiu de fezabilitate în care se menționează că pentru construcția unei noi fabrici este nevoie de trei ani. "Astfel de instalații nu le are nimeni pe stoc. Aceste instalații trebuiesc proiectate. Ca să faci proiectare trebuie să faci o cercetare pentru a vedea care este necesarul de pulberi în piață, dacă vrei să o construiești pe rațiuni economice. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă În momentul în care faci niște instalații pentru pulberi, le calibrezi cu un necesar astăzi sau pentru un viitor conflict. Atunci nu poți justfica o astfel de investiție și să o condiționezi de profitabilitate. Iar în acel moment trebuie să poți susține o astfel de investiție pentru a se reduce dependența de alte state", a spus Lucian Cupu. Conform studiului, Fabrica de Pulberi de la Făgăraș ar putea produce o tonă de pulberi pe oră. Însă ministrul Florin Spătaru nu a alocat cei 70 de milioane de lei la Făgăraș, ci i-a virat în conturile Pirochim Victoria, societate lăsată pe butuci din 2004. Milică Pandele, directorul general al Pirochim, a spus că decidenții din Ministerul Economiei ar trebui să decidă ce tip de instalații vor să fie achiziționate și ce tipuri de pulbere să producă. De abia atunci poate contracta studii de fezabilitate cu banii primiți de la minister. Întrebat în cât timp ar putea fi pusă în funcțiune o fabrică nouă, directorul Milică Pandele a declarat că "un termen rezonabil ar fi de minim doi ani de zile. Majoritatea instalațiilor sunt unicat. Nu se poate începe în șase luni, de exemplu".

România nu are fabrică de pulberi (sursa: Petru Zoltan)
România nu poate produce pentru Ucraina (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Economie

România nu poate produce pentru Ucraina

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. Miza: un milion de obuze Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni. Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace. Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state. "Nu se justifică economic", dar "o facem" Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE. "Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic", a declarat Florin Spătaru. Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. "Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!", a spus hotărât ministrul. România nu poate produce pentru Ucraina Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune. "Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem", a mai spus ministrul Spătaru. Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană. "Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia", a declarat ministrul. Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155 Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii '90. "După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente", a declarat sindicalistul Bucuroiu. E nevoie de investiții mari Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul "arme pentru Ucraina" al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei. "În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program. Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată", a spus Bucuroiu. Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986 Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. "Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație", a declarat Viorel Popa. El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni. "Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina", a spus mâhnit Viorel Popa. Secrete comerciale, date concurenței Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. "Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN - n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina", a declarat directorul Popa. Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună "pe tavă" oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. "Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba. Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța", a spus supărat directorul Viorel Popa.

Prima sesiune de proiecte pentru economie circulară s-a ]ncheiat, anunță ministrul Florin Spătaru
Mediu

Prima sesiune de proiecte pentru economie circulară

Prima sesiune de depunere de proiecte pentru schema de minimis pentru economie circulară a fost finalizată, anunță ministrul Economiei, Florin Spătaru. Potrivit lui Spătaru, 47 de firme vor primi fonduri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prima sesiune de proiecte pentru economie circulară ”Am publicat rezultatele evaluării proiectelor depuse în cadrul schemei de minimis în vederea tranziţiei către economia circulară. Sunt bucuros să anunţ că un număr semnificativ de cereri de finanţare au fost admise. Este vorba de 47 de proiecte, din cele 94 depuse, selectate în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut în urma evaluării şi în limita bugetului alocat schemei. Cele 47 de firme s-au angajat să dezvolte proiecte care reduc volumul deşeurilor şi să creeze materia primă necesară pentru crearea unui lanţ de producţie integrat, ceea ce va genera 150 de noi locuri de muncă în 28 de judeţe”,a declarat Florin Spătaru, ministrul Economiei, citat de news.ro. Schema, aprobată prin Ordonanţa de Guvern nr.27/2022 privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor de minimis în vederea tranziţiei către economia circulară, îşi propune să sprijine întreprinderile în vederea stimulării realizării unor investiţii şi a unor categorii de activităţi cu finanţare din fonduri de la bugetul de stat. Bugetul maxim al schemei este echivalentul în lei al sumei de 8 milioane euro. Aplicarea prezentei scheme de ajutor de minimis se face în baza Contractelor de finanţare aprobate de Ministerul Economiei până la data de 31 decembrie 2023, iar plata ajutorului de minimis se efectuează în perioada 2022-2025 pentru contractele încheiate în limita bugetului alocat schemei, precizează instituţia. Citește și: VIDEO După luni de defensivă, Ucraina a început să recupereze teren în Bakhmut. Armata rusă a luat-o la fugă, recunoaște chiar Prigojin În cadrul sesiunii deschise la data de 19 decembrie 2022 s-au depus 94 de cereri de finanţare. Dintre acestea, 47 de cereri de finanţare au fost admise în ordinea descrescătoare a punctajelor, în limita bugetului alocat. Au fost respinse 9 cereri de finanţare, ca urmare a neîndeplinirii în mod cumulativ a condiţiilor şi criteriilor de eligibilitate prevăzute în OG nr.27/2022.

Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Investigații

Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a numit la conducerea companiilor de armament ale statului politruci fără nici o legătură cu domeniul. De la secretare până la foști vânzători, bibliotecare, lăcătuși, polițiști, profesori, pensionari, chiar și patroni de discoteci. Majoritatea, susținuți politic de PSD și PNL, principalele partide de guvernământ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero. Consilierii ministrului Florin Spătaru au preluat președinția Consiliilor de Administrație de la Avioane Craiova și Romaero, două companii strategice din industria de apărare. La Romaero au ajuns și oamenii ministrului Gabriela Firea, colonelul SRI Alexandru Roland Săvulescu și Alexandru Hanzem Kansou. Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero Ministerul Economiei, condus în prezent de pesedistul Florin Spătaru, coordonează activitatea industriei de apărare de stat prin compania Romarm, acționar majoritar la 15 fabrici de armament în întreaga țară. Separat, în portofoliul Ministerului Economiei se mai află șase companii: Avioane Craiova, IAR, IOR, Romaero, Șantierul Naval Mangalia și Uzina Mecanică Orăștie. Alte două companii strategice, Uzina de Produse Speciale Făgăraș și Construcții Aeronautice, se află în faliment din anul 2008, respectiv 2014. Pe lângă ministrul Florin Spătaru, de industria de apărare răspunde oficial și secretarul de stat Daniela Nicolescu, numită în funcție de liberali. De altfel, industria de apărare a și fost împărțită între PSD și PNL când a venit vorba de funcții de conducere. Agentul de vânzări și silvicultorul Avioane Craiova, una dintre societățile deținute de Ministerul Economiei, a fost înființată în anul 1972 cu scopul de a produce avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Consiliul de Administrație format din cinci membri. Liberalul Mădălin Romeo Voicinovschi, unul dintre membrii CA, a fost agent și manager de vânzări. În prezent, este administrator public al comunei Teasc, din județul Dolj. Cosmin Lucian Gherghe, alt membru CA, este lector universitar la Universitatea din Craiova. Tot în Consiliul de Administrație la Avioane Craiova îl regăsim pe silvicultorul Eugen Gioancă, fost senator PSD în perioada 2019-2020. El a intrat în Parlament în locul lui Claudiu Manda, care a renunțat la mandat pentru post de europarlamentar. Gioancă s-a pensionat anticipat, dar continuă să lucreze și pe post de consilier parlamentar. Un alt pesedist plasat la conducerea Avioane Craiova este inginerul Marius Cosmin Pantilimon, consilier județean și consilier parlamentar. Lăcătuș mecanic din 1987 În funcția de președinte al Consiliului de Administrație de la Avioane Craiova a fost numit Viorel Beleuzu, consilierul personal al ministrului Florin Spătaru. La începutul acestui an, ministrul Spătaru l-a plasat și în CA al Șantierului Naval 2 Mai SA. Viorel Beleuzu a intrat în câmpul muncii ca lăcătuș mecanic în anul 1987. După cinci ani, a făcut pasul spre administrația publică, unde a deținut mai multe funcții: de la expert la Avocatul Poporului, până la director adjunct al AVAS. În perioada 2017 - 2018 a fost încadrat pe postul de consilier relații la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. De acolo, s-a detașat la Departamentul pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor statului, din subordinea Ministerului Economiei. Ministrul de atunci, Dănuț Andrușcă, l-a plasat în Consiliul de Supraveghere al Șantierului Damen Mangalia. Din această postură, Beleuzu a votat intrarea în directoratul șantierului a lui Florin Spătaru, pe atunci director de resurse umane la compania Damen. Actualul ministru, funcție de la consilier Contactat de către Defapt.ro, Viorel Beleuzu a spus că a votat intrarea în directorat a lui Florin Spătaru, dar nu i-a fost șef direct actualului ministru. El a precizat că ședințele Consiliului de Administrație le ține la sediul ministerului, acolo unde îi convoacă pe toți membrii. „Partea asta de administrare a societăților nu presupune prezența fizică acolo. Nu tot timpul. Când este nevoie și sunt situații mai delicate, ca să înțeleg mai bine care este situația, mă duc acolo câteva ore. Fac destule ore suplimentare care acoperă cu vârf și îndesat perioada în care sunt plecat”, a declarat Viorel Beleuzu. Totodată, Beleuzu a declarat că cele două companii din a căror conducere face parte nu au primit bani de investiții anul acesta. PSD, cu pensionari speciali La Romaero SA, fosta Întreprindere de Avioane București, ministrul Florin Spătaru l-a impus în funcția de președinte CA pe consilierul său Costel Enache, ieșit la pensie în decembrie 2021 din Ministerul Apărării Naționale. El a lucrat la Departamentul pentru Armamente, instituție care s-a ocupat și de organizarea licitației pentru achiziția de corvete. PSD București, organizație condusă de ministrul Gabriela Firea, i-a impus în CA pe Alexandru Roland Săvulescu și pe Alexandru Hanzem Kansou. Primul este un fost colonel, pensionat din Serviciul Român de Informații și candidat la Camera Deputaților din partea PSD București. Citește și: Rareș Bogdan, audiat la DNA. Dar nu în dosarul șpăgilor de pe Otopeni, ci în cel al lui Pițurcă – Romarm Iar Alexandru Hanzem Kansou, secretarul general al PSD București, este finul cuplului Gabriela Firea – Florentin Pandele. Tot pe această filieră, Kansou a fost numit director al Societății Naționale de Radiocomunicații, o altă companie strategică a statului și unul dintre principalii furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice din România. PSD Buzău, organizație condusă de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, l-a impus în CA al Romaero pe Alexandru Buscu, consilier județean și fost director executiv la societatea Piețe, Târguri și Oboare Buzău.

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Justiție

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: la instanțe

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, susține că Corpul de Control din subordinea sa a sesizat instanțele de judecată în legătură cu jaful de la Romarm. Dar, atenție, nu a sesizat Direcția Națională Anticorupție sau Parchetul General, instituții care au în atribuții investigarea unor posibile fapte de corupție, fraude sau alte infracțiuni. Practic, ministrul Florin Spătaru și Corpul de Control din subordinea sa nu știu care este rolul instanțelor de judecată și al unităților de parchet. Ministrul Florin Spătaru nu este la prima gafă. Într-o emisiune TV s-a autodeclarat ministru al Energiei, deși el este ministru al Economiei. Țuțu, investigat de DNA Gabriel Țuțu, șeful companie Romarm, deținută integral de Ministerul Economiei, este implicat într-un scandal de corupție de amploare. Procurorii anticorupție susțin că Romarm a fost prejudiciată cu peste 8,6 milioane de lei prin achiziția unor instalații de producție a măștilor medicale. Totodată, în sediul Romarm, Gabriel Țuțu a negociat vânzarea mai multor tipuri de echipamente medicale de protecție Ministerului Apărării Naționale. Măștile medicale ajunse la Armată ar fi fost neconforme. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp În afacere au fost implicați Victor Pițurcă și fiul său, Alexandru Pițurcă, puși sub control judiciar de DNA. Țuțu, pus și el sub control judiciar, este acuzat de abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual. Șeful Romarm, greu de schimbat din funcție În urma declanșării scandalului de corupție, atribuțiile directorului Gabriel Țuțu au fost preluate de Florentina Micu, actual director economic al Romarm. Ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, susține că a solicitat conducerii Romarm să trimită o scrisoare către instanța de judecată pentru a afla dacă Gabriel Țuțu mai poate conduce sau nu compania statului. „Am solicitat companiei Romarm să facă, să trimită o scrisoare către instanțe pentru a clarifica situația juridică a domnului Gabriel Țuțu. În urma răspunsului pe care îl vom primi, vom lua deciziile corespunzătoare, urmând să analizăm contractul de mandat și valabilitatea acestui contract în această situație”, a declarat ministrul Spătaru. Acesta nu a precizat ce instanțe vor primi scrisoarea. Totodată, ministrul a mai menționat că Romarm funcționează, are o structură de conducere cu responabilități clare: „Da, avem această situație cu directorul general. Dar vreau să țineți cont că vorbim de o companie de stat care are un CA funcțional și poate lua decizii în această perioadă”. Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele Ministrul Spătaru a mai spus, într-o conferință de presă, că în urma primirii unor rapoarte ale Curții de Conturi a României și ale Corpului de Control din subordinea sa, a sesizat instanțele de judecată. „Pentru că Ministerul Economiei în baza raportului Curții de Conturi și a unui raport efectuat de Corpul de Control al ministrului Economiei a colaborat cu instanțele judecătorești pentru a clarifica această situație. Aceste echipamente au fost achiziționate de către Compania Romarm și, practic, fiind o anchetă pe rol trebuia să colaborăm cu ei. Vreau să las instanțele judecătorești să decidă asupra acelor contracte”, a declarat ministrul Florin Spătaru. Doar că cercetarea neregulilor constatate de Curtea de Conturi și de Corpul de Control al ministrului Florin Spătaru sunt de competența unităților de parchet și nu a instanțelor de judecată. Întrebat dacă nu cumva a vrut să spună că a sesizat Parchetul General, ministrul Florin Spăatru a declarat apăsat că nu. „Corpul de Control nu a sesizat parchetul în legătură cu Romarm. Corpul de Control a transmis informațiile necesare în urma controlului efectuat către instanțe. Există un proces în curs care urmează să fie finalizat”, a declarat ministrul Spătaru.

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite. Florin Spătaru, ministrul Economiei, ține la secret CV-urile consilierilor săi, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. De ce ascunde ministrul Florin Spătaru astfel de date? Poate și ca să nu se afle că șefa sa de cabinet, Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica, a fost plasată în trei Consilii de Administrație: Loteria Română, Uzina Mecanică Orăștie și Plafar. Tupeu: nume de consilieri la secret Defapt.ro a solicitat CV-urile consilierilor ministrului Florin Spătaru pentru a afla cine îl consiliază în cele mai stringente probleme cu care se confruntă economia românescă. Ministrul Florin Spătaru a transmis sec că se află „în imposibilitatea transmiterii celor solicitate” pentru că nu poate divulga date cu caracter personal. Dar CV-urile consilierilor miniștrilor și secretarilor de stat sunt informații de interes public. De exemplu, Administrația Prezidențială a publicat lista consilierilor președintelui Klaus Iohannis. Și premierul Nicolae Ciucă a făcut publică lista consilierilor săi. Coleg de partid al lui Spătaru, ministrul Alexandru Rafila a făcut și el publice numele și declarațiile de avere ale consilierilor săi. Doar ministrul Florin Spătaru ține la secret numele și CV-urile consilierilor săi. Monica Laura Ion a absolvit facultatea în șapte ani Chiar dacă ministrul Spătaru nu dă dovadă de transparență, Defapt.ro a aflat că șefa de cabinet a acestuia este Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica. Din CV-ul publicat de aceasta pe site-ul companiei Loteria Română aflăm că a avut nevoie de șapte ani pentru a absolvi Facultatea de Industrie Alimentară, Acvacultură și Pescuit din Galați (1994-2001). În timp ce urma cursurile facultății din Galați, lucra ca referent la cabinetul unui parlamentar, la Camera Deputaților în București. Citește și: EXCLUSIV Fabricile românești de armament, aproape să fie excluse de la orice licitație publică din cauza unui război între miniștrii Popescu (PNL) și Spătaru (PSD) O dată cu terminarea facultății a fost angajată ca referent la Direcția Generală de Comunicații din cadrul Ministerului Comunicațiilor. Tot atunci a fost promovată asistent cabinet la ministrul Dan Nica. În anul 2003 a fost promovată în funcția de consilier personal al ministrului Nica, actualul șef al PSD Galați. După plecarea lui Dan Nica de la Comunicații, Monica Laura Ion și-a continuat cariera în minister. A fost pe rând consilier principal în Direcția Tehnologia Informației, apoi consilier principal în Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale. Într-un final, a ajuns consilier principal în cadrul Direcției Afaceri Europene și Relații Internaționale. Șefă de cabinet și la Grindeanu și Spătaru Dan Nica a preluat în anul 2008 funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Și nu a uitat de fosta sa consilieră personală. El a decis să o numească consilier de stat în aparatul de lucru al vicepremierului. În anul 2009, o regăsim pe Monica Laura Ion agajată la Senatul României ca șefă de birou pentru mentenanța paginii web. Apoi a fost din nou consiliera lui Dan Nica la Comunicații, de unde s-a întors la pagina web a Senatului. De acolo, a fost plasată în funcția de secretar general adjunct la Comunicații. În martie 2016, a revenit la Senat, iar de acolo a fost angajată ca director de cabinet al premierului Sorin Grindeanu. Din iunie 2017, a preluat funcția de șef birou presă, imagine și pagină web la Senat. La jumătatea luni decembrie a anului trecut a fost angajată ca șefă de cabinet a ministrului Florin Spătaru. Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite Monica Laura Ion a fost numită la jumătatea lunii decembrie a anului trecut în funcția de director de cabinet al ministrului Florin Spătaru. Printre primele decizii luate de ministrul Spătaru a fost să o numească pe șefa lui de cabinet în Consiliul de Administrației al companiei Loteria Română, deținută integral de Ministerul Economiei. De acolo, femeia primește o indemnizație lunară de 7.198 lei brut. Ulterior, în martie 2022, Monica Laura Ion a fost plasată și în Consiliul de Administrație al companiei Plafar SA, acolo unde Ministerul Economiei deține 51% din acțiuni. În calitate de membru provizoriu era renumerată cu suma de 3.692 lei brut. Două luni mai târziu a fost demarată procedura de selecție în baza Ordonanței de Urgență 109/2011 prin care urma ca membrii CA să fie selectați pe o perioadă de patru ani. Conform site-ului ministerului Economiei, Monica Laura Ion a fost printre cei cinci membri selectați. Pe Monica Laura Ion o regăsim și în Consiliul de Administrației al Uzinei Mecanice Orăștie. De aici încasează încă o indemnizație de 2.900 lei brut. Din cele trei consilii de administrație, Monica Laura Ion încasează peste 13.000 lei brut, pe lângă salariul de director de cabinet. Ministrul Economiei Florin Spătaru nu a răspuns încă dacă șefa lui cabinet participă la ședințele celor trei consilii de administrație în timpul programului de muncă de la minister, acolo unde este plătită din bani publici.

Fabricile românești de armament, fără contracte (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Fabricile românești de armament, fără contracte

Fabricile românești de armament, fără contracte. Fabrica de arme Beretta pe care trebuia să o construiască compania Romarm, controlată de Ministerul Economiei, este disputată de miniștrii Florin Spătaru și Virgil Popescu. Neînțelegerile dintre cei doi politicieni pot duce la distrugerea industriei de apărare românești. Romarm, compania care controlează cele 15 fabrici de armament românești, riscă să fie exclusă de la licitațiile publice pentru o perioadă de cinci ani pentru că nu a început lucrările la fabrica de arme Beretta. Lucrări generate de obligațiile de offset pe care Romarm și le-a asumat după ce a vândut pistoale Poliției Române în valoare de 40,75 milioane lei. Defapt.ro a obținut două răspunsuri contradictorii de la ministrul Economiei Florin Spătaru în legătură cu soara fabricii Beretta. În urmă cu două luni, acesta susținea că ministerul a alocat zece milioane de lei pentru construcția fabricii, dar acum susține că nu are nici o obligație bugetară în acest sens. De la Bădălău la Popescu Epopeea fabrici de arme Beretta a început în vara anului 2019, când Ministerul Economiei era condus de Niculae Bădălău. Producătorul italian Beretta Holding a semnat atunci un memorandum de înțelegere cu Uzina Mecanică Plopeni, o filială a Romarm, pentru a fabrica o nouă armă de asalt, de ultimă generație, la standare NATO. Uzina Mecanică Plopeni trebuia să pună la dispoziție o hală de producție modernizată, iar italienii veneau cu tehnologia. Ulterior, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la conducerea Romarm pe Gabriel Țuțu. În vara anului 2020, Romarm a semnat un contract cu compania Beretta prin care a obținut dreptul de a vinde Poliției Române o cantitate de 25.000 de pistoale la prețul de 40,75 milioane de lei. Totodată, Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, și-a asumat și obligațiile de offset aferente acestui contract: construirea unei fabrici de asambalare a armelor Beretta. Romarm venea cu terenul și hala de asamblare, iar italienii, cu utilajele. Ministrul Virgil Popescu a profitat de ocazie și i-a cerut directorului Gabriel Țuțu să contruiască fabrica la Șimian, o localitate din județul Mehedinți. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Decizia a fost luată în ajunul alegerilor din anul 2020 pentru că Virgil Popescu urma să candideze pentru un nou mandat de deputat PNL în județul de baștină, Mehedinți. De la Popescu la Spătaru Anul acesta, la conducerea Ministerului Economiei a fost adus Florin Spătaru, de la compania olandeză Damen, fost subaltern pe linie de partid al generalului Gabriel Oprea. Romarm nu alocase încă suma de 10 milioane de lei pentru construcția fabricii la Șimian. Spătaru, însă, se pare că nu a fost de acord cu locul stabilit pentru construcția halei. Așa că a preferat tergiversarea alocării banilor. La începutul lunii august a.c., Defapt.ro a solicitat ministrului Florin Spătaru să spună dacă ministerul pe care îl conduce a alocat cele zece milioane de lei către Romarm. Răspunsul a venit prin Biroul de Presă care a transmis următoarele: „referitor la întrebarea dumneavoastră, privind faptul că Ministerul Economiei a alocat 10 milioane de lei pentru investiții la Romarm, pentru o fabrică arme Beretta, vă confirmăm această informație”. Răspunsul a fost confirmat și de Gabriel Țuțu, directorul companiei Romarm. La începutul lunii noiembrie a.c., Defapt.ro i-a transmis o nouă solicitare ministrului Florin Spătaru, pe același subiect. Răspunsul demnitarului, perplexant: „Ministerul Economiei nu deține nicio obligație de alocare bugetară în sensul celor precizate de dumneavoastră”. Când a mințit ministrul Florin Spătaru? Atunci când a zis că a alocat banii sau atunci când a zis că nu are nici o obligație bugetară? Misterul unei hale Compania Romarm trebuie să construiască sau să amenajeze o hală pentru amplasarea utilajelor pe care le va primi de la compania Beretta, conform obligațiilor de offset. Totodată, trebuie să trimită la specializare în jur de 35 de persoane, în Italia, pentru a învăța tehnologia și cum să asambleze armele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, a transmi oficial la solicitarea Defapt.ro, astfel: „nu cunoaștem să existe vreo obligație asumată pentru edificarea vreunei construcții”. În cazul în care Romarm nu își îndeplinește obligațiile de offset, Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială (OCATS), o altă instituție din subordinea ministrului Florin Spătaru, trebuie să impună sancțiunile prevăzute de Legea 354 din 2003, cunoscută ca Legea Offset. Fabricile românești de armament, fără contracte Romarm a obținut o amânare până la sfârșitul anului pentru a începe demararea angajamentelor de compensare (offset). Surse din cadrul Romarm susțin, sub protecția anonimatului, că Romarm speră să obțină o nouă amânare pentru îndeplinirea obligațiilor, pentru anul viitor. Dacă nu obține o nouă amânare, Romarm riscă să fie exclusă de la toate procedurile de achiziție publică timp de cinci ani. „Contractantul care nu își execută angajamentele de compensare este exclus de la o altă procedură de atribuire a unui contract de achiziție ce implică și executarea unei obligații de compensare pe o perioadă de 5 ani, calculată de la momentul expirării acordului de compensare executat necorespunzător”, se menționează în Legea Offset. O astfel de măsură luată împotriva Romarm va duce la îngroparea industriei de apărare românești. De ce? Pentru că cele 15 fabrici ale Romarm produc în special muniție în baza contractelor pe care le au cu Ministerul Apărării Naționale. Ministrul Florin Spătaru susține că „deocamdată obligația de offset se află în termenul legal asumat”.

Ministrul Spătaru se dezice de Damen (sursa: gov.ro)
Investigații

Ministrul Spătaru se dezice de Damen

Ministrul Spătaru se dezice de Damen. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma GDELS – Mowag, cea care are în derulare un contract cadru de 895 milioane de euro pentru livrarea a 227 de transportoare Piranha V, a semnat un protocol de colaborare cu Șantierul Naval Damen Mangalia pentru sudarea carcaselor pentru blindate. Asta, deși Uzina Automecanică Moreni, companie a Ministerului Economiei, era în proces de reauditare pentru a primi contractul, conform Danielei Nicolescu, secretar de stat pentru industria de apărare. Uzina Automecanică Moreni, de altfel, are o vastă experiență în sudarea carcaselor pentru blindate, încă din anul 1968, în timp ce Șantierul Naval Damen Mangalia s-a ocupat doar de sudarea navelor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român La scurt timp după semnarea „protocolului de colaborare” dintre GDELS – Mowag și Șantierul Naval Damen Mangalia, ministrul Florin Spătaru a inițiat o Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru din domeniile apărării și securității naționale să se majoreze cu până la 50%, inclusiv cel pe care îl are compania GDELS – Mowag cu Ministerul Apărării Naționale. După apariția articolului menționat mai sus, ministrul Florin Spătaru a trimis un drept la replică. Pe care-l redăm integral mai jos. Dreptul la replică al ministrului Economiei Alegațiile prezentate în articolul „EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român” sunt neadevărate, fiind expuse într-o manieră răuvoitoare. Astfel, în material se vorbește despre preluarea contractului pentru carcasele Piranha V, transportoare blindate contractate de Ministerul Apărărării, de către Șantierul Naval Damen Mangalia, fiind insinuată în mod vădit implicarea Ministrului Economiei, Florin Spătaru, în luarea acestei decizii. Față de aceste afirmații, care dezinformează publicul, precizăm următoarele: Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului. Mai mult, este necesar să precizăm că Șantierul Naval Damen Mangalia este o companie la care statul român este acționar majoritar, având o participație de 51% prin Șantierul 2 Mai Mangalia, la care Ministerul Economiei este acționar majoritar. Ministrul Economiei nu a fost contactat direct, așa cum se specifică în articol, pentru un punct de vedere privind acest subiect și autorul articolului nu a solicitat poziția biroului de presă cu privire la cele prezentate. Față de cele prezentate, vă rugăm să reveniți asupra afirmațiilor prin care Ministrul Economiei este acuzat că ar fi influențat în vreun fel semnarea contractului: „Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator. Florin Spătaru, ministrul Economiei, conflict de interese de manual: carcasele pentru Piranha V, blindate contractate de Ministerul Apărării, urmează să fie sudate la Șantierul Naval Damen Mangalia, controlat de compania olandeză Damen, fostul angajator al ministrului Economiei”. De asemenea, pentru informarea corectă a opiniei publice, vă rugăm să publicați poziția oficială a Ministerului Economiei. Ministrul Spătaru se dezice de Damen. Ce nu spune Ministrul Economiei, Florin Spătaru, nu a menționat în dreptul la replică faptul că ministerul pe care îl conduce a cedat controlul operațional asupra Șantierului Naval Damen Mangalia oladezilor de la Damen. Companie la care Florin Spătaru a fost director de Resurse Umane. Din această funcție a fost preluat de PSD și pus ministru al Economiei. De asemenea, Spătaru nu a explică de ce s-a implicat în conceperea unui proiect de OUG de pe urma căruia beneficiază fostul său angajator, indirect. În al treilea rând, ministrul nu doar omite să spună ceva, ci minte, de-a dreptul, când afirmă că nu a fost contactat anterior publicării articolului. De fapt, jurnalistul Defapt.ro l-a contactat pe Spătaru atât telefonic, cât și prin intermediul unui serviciu de mesagerie electronică

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator (sursa: MApN)
Investigații

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator. Florin Spătaru, ministrul Economiei, conflict de interese de manual: carcasele pentru Piranha V, blindate contractate de Ministerul Apărărării, urmează să fie sudate la Șantierul Naval Damen Mangalia, controlat de compania olandeză Damen, fostul angajator al ministrului Economiei. Daniela Nicolescu, secretarul de stat pentru industria de apărare, susține că nu a fost consultată cu privire la această decizie controversată. Mai mult, Uzina Automecanica Moreni, companie a Ministerului Economiei, era în cărți șă primească acest contract, mai ales după ce a făcut investiții tocmai pentru a respecta standardele pentru sudarea carcaselor de Piranha V. Piranha V, afacere parafată de Tudose La finalul anului 2017, Guvernul condus de pesedistul Mihai Tudose a emis Hotărârea de Guvern 862 prin care s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să cumpere 227 de transportoare blindate 8X8 Piranha V în „regim de urgență”, direct de la GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Valoarea acordului cadru a fost stabilită la suma de 895 milioane de euro. Ulterior, s-a semnat primul contract subsecvent pentru 94 de transportoare în valoare de 371,32 milioane euro. Conform actului normativ, primele 30 de blindate urma să fie echipate direct în Elveția, apoi trimise în România, la Uzina Mecanică București, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Economiei. De aici, urma să fie livrate Armatei Române. Restul de 197 urma să beneficieze de următoarele subsisteme fabricate în România: sistemul de protecție balistică și antimină (carcasă blindată), sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică, aparatura de ochire și observare și sistemele de senzori, potrivit celor convenite prin memorandumul de înțelegere și acordul de cooperare semnate între ROMARM - Filiala Uzina Mecanică București (UMB) și General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH. Contractul și Hotărârea de Guvern nu au fost respectate de elvețienii GDELS - Mowag, deși România a plătit în avans peste 111,4 milioane de euro. Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator GDELS - Mowag a decis împreună cu oficialii Ministerului Economiei ca sudarea carcaselor pentru blindate să se facă la Uzina Automecanica Moreni, o companie a Ministerului Economiei cu tradiție și experiență în domeniu. Pe poarta fabricii au ieșit de-a lungul timpului peste 15.000 de carcase blindate pentru diverse modele de transportoare. Dar, curios sau nu, fabrica de la Moreni a picat auditul făcut de elvețieni. Americano-elvețienii de la GDELS - Mowag s-au reorientat către Șantierul Naval Damen Mangalia, companie controlată de olandezii de la Damen. Culmea, de data aceasta, auditul făcut la Damen a ieșit perfect, deși șantierul naval nu are experiență în sudarea carcaselor pentru blindate. Apoi, s-a semnat un „Protocol de Colaborare” între cele două companii pentru producția carcaselor Piranha V. Totul, cu acordul tacit al ministrului Florin Spătaru, fostul angajat al olandezilor de la Damen. Bucuroiu: „Automecanica Moreni este lăsată să moară ” Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, a declarat că „chestia cu Piranha V este o adevărată istorie, un joc de manevre. În ceea ce privește motivul pentru care Automecanica Moreni a picat auditul pe care l-a avut cu cei de la Mowag privind sudabilitatea carcaselor este o necunoscută și pentru mine. (…) Șantierul Naval a trecut auditul”. El a spus că se știe "foarte bine" cum se realizează astfel de audituri. De exemplu, se poate realiza un audit prin care se respinge orice societate românească sau poate să fie trecut cu ușurință în funcție de interese. „Dar mi se pare foarte nepotrivit să duci transportoarele la un șantier naval. Știm foarte bine conexiunile cu șantierul naval. (…) Eu consider foarte, foarte clar că este o manevră care ajută un interes. În timp ce o societate cum este Automecanica Moreni, producătoare de tranportoare din anul 1968, este lăsată să moară cu bună știință”, a spus Bucuroiu pentru Defapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul Tot el a mai precizat că la Șantierul Naval Damen Mangalia se vor suda carcasele pentru diferența de la 95 la 227 de transportoare. Adică pentru 132 de blindate. Nicolescu: Moreni a făcut eforturi să ajungă la standarde Industria de apărare românească este oficial în gestiunea liberalei Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei. Însă decizia de semnare a protoculului de colaborare între GDELS - Mowag și Șantierul Naval Damen Mangalia s-a luat peste capul ei. Nici măcar nu a fost informată de ministrul Florin Spătaru. Contactată de către Defapt.ro, secretarul de stat Daniela Nicolescu s-a declarat uimită de această situație: „De unde aveți informația? Eu nu știu de acest protocol. Eu acum aflu de la dumneavoastră. Sigur că Moreniul a picat auditul. Discuția era să se refacă auditul. Da? Adică, să se îndeplinească condițiile. Erau niște condiții care nu erau îndeplinite. Și atunci noi, Moreniul, am făcut eforturi ca să ajungă la standarde. Eu nu am informația că s-a semnat. Era normal să știu și eu ca secretar de stat pe industria de apărare!” Defapt.ro a încercat să obțină puncte de vedere de la ministrul Florin Spătaru, cât și de la Marinică Mîrzu, directorul GDELS - Mowag pe România. Dar nici unul nu a răspuns. Rafilu (UMB): „S-a semnat pentru a se câștiga timp” Mihai Rafilu, directorul general al Uzinei Mecanice București, acolo unde se asamblează blindatele Piranha V a spus că s-a semnat protocolul cu Șantierul Naval Damen Mangalia pentru a se câștiga timp. „Nu știu câte se vor suda acolo. Nu le vor face pe toate. Se vor suda probabil 20-30 de carcase acolo la Șantierul Naval Damen. GDELS s-a ocupat în exclusivitate. Ei decid cum fac treaba asta. Ei au venit cu soluția asta ca să urgenteze și să nu intrăm în penalități. Decizia de a suda la Damen s-a luat exact din aceste rațiuni”, a declarat Mihai Rafilu. Ordonanța lui Spătaru pentru GDELS La scurt timp după ce s-a semnat protocolul de colaborare între GDELS și Șantierul Naval Damen Mangalia, ministrul Florin Spătaru a inițiat o Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru din domeniile apărării și securității naționale să se majoreze cu până la 50%. Printre cei care vor beneficia de prevederile acestui act normativ se află și GDELS - Mowag, companie care a semnat contractul-cadru în valoare de 895 milioane de euro cu Ministerul Apărării Naționale. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această Ordonanță de Urgență a fost inițiată și susținută de ministrul Florin Spătaru în special pentru companiile GDELS - Mowag și Iveco. Cele două firme au sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul Economiei (stânga), și Mark Vermeulen (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Iordachi)
Investigații

Naval Group acuză Damen de manipulare

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei și fost angajat al olandezilor de la Damen, a promovat o Ordonanță de Urgență prin care contractele cadru din domeniile apărării și securității naționale se vor majora cu până la 50%. Spătaru, însă, nu a făcut publică o informație esențială: câte miliarde de euro va plăti România în urma acestui demers al său aprobat de Guvern. Naval Group acuză Damen de manipulare Actul normativ nu se aplică și în cazul contractului privind achizița celor patru corvete multifuncționale în valoare de 1,2 miliarde de euro, câștigat de francezii de Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Asta, deși francezii au solicitat să fie prinși și ei în Ordonanța de Urgență. Motivul oficial: OUG se aplică numai contractelor în derulare, nu și celor care urmează a fi încheiate. În acest context, francezii par dispuși să renunțe la contract pentru că prețurile la materiile prime și armament au crescut exponențial cu criza geopolitică. Ceea ce i-ar avantaja direct pe olandezii de la Damen. Compania franceză Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, a câștigat în noiembrie 2018 un contract de 1,2 miliarde euro penru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, companie de la care a fost transferat Florin Spătaru pe funcția de ministru al Economiei de către PSD. "Lebăda neagră" Bosânceanu După trei ani de tergiversări și procese, la finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale i-a solicitat asocierii franco – române să semneze acordul-cadru pentru construcția corvetelor. Surpriză, s-a opus Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța. Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea scăzută a profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii i-au satisfăcut o parte din doleanțe, dar afaceristul român nu a cedat. Totuși, cele două companii au prelungit oferta comună depusă până în toamna anului viitor. În contrapartidă, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, le-a comunicat francezilor că analizează posibilitatea de a achiziționa direct de la Naval Group două submarine Scorpene și două elicoptere. Prețul unui submarin neînarmat se învârte în jurul sumei de 500 de milioane de euro. Cu armament, valoarea se dublează. Ministrul Spătaru i-a scos din joc pe francezi În cazul în care francezii nu vor semna contractul cu Ministerul Apărării Naționale, acesta poate fi atribuit ofertantului de pe locul secund. Adică exact companiei olandeze Damen, la care ministrul Spătaru a lucrat până să fie ministru. La finalul verii, Florin Spătaru a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru ale Ministerului Apărării Naționale și ale serviciilor secrete se pot majora cu până la 50% din cauza crizei geopolitice declanșată în urma invadării Ucrainei de către Rusia. "Francezii au propus Ministerului Economiei ca în Ordonanță să fie cuprins și contractul pentru corvete. Dar au fost ignorați", spun mai multe surse care gravitează în jurul acestui contract. În acest context, francezii de la Naval Group par să fie resemnați. Pe de-o parte, dacă vor semna acordul-cadru, nu vor putea să facă față costurilor de producție. Pe de alta, dacă vor renunța la contract, șefii Naval Group vor avea de dat explicații în fața statului francez, acționarul principal al companiei. Contract de 44 de milioane de euro pentru Damen O soluție avantajoasă pentru Naval Group ar fi ca Ministerul Apărării Naționale să anuleze licitația. Dar această decizie nu va fi placul companiei Damen. Ministerul Apărării Naționale mai are opțiunea de a atribui contractul companiei Damen, clasată pe locul secund la licitație. Această variantă va fi abordată de premierul olandez Mark Rutte în cadrul discuțiilor pe care le va avea cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis în cursul zilei de miercuri. Olanda este singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării României la spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct și voalat Olanda de faptul că ar avea interese economice în România. Printre acestea, Portul Constanța și contractul pentru corvete. Cu o zi înainte de a ajunge premierul olandez în România, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a semnat un compania Damen un contract pentru cumpărarea a două nave multirol în valoare de 44 milioane de euro. La conducerea filialei Damen din România se afla generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Ministrul Spătaru refuză să spună câte miliarde de euro va plăti România Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că printre cei care vor beneficia de Ordonanța lui Florin Spătaru se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Cele două firme au sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Defapt.ro i-a solicitat ministrului Florin Spătaru să comunice care este impactul bugetar generat de ordonanța promovată de el și cine sunt beneficiarii acestui act normativ. Ministrul nu a răspuns până în prezent la solicitare formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice.

Spătaru (Economie) se crede la Energie (sursa: Antena 3)
Eveniment

Spătaru (Economie) se crede la Energie

Spătaru (Economie) se crede la Energie. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei, s-a autodeclarat în direct la TV ministru al Energiei. Culmea, ministru al Energiei este liberalul Virgil Popescu, criticat masiv zilele acestea de pesediști. Spătaru (Economie) se crede la Energie Prezent în studioul Antenei 3, la emisiunea jurnalistei Berta Popescu, pesedistul Florin Spătaru, actualul ministru al Economiei, a făcut o declarație halucinantă. În timp ce era prezentantă declarația lui Marian Năstase, președinte CA al ALRO Slatina, care spunea că iarna viitoare „va fi una cumplită” și vom vedea prețuri uriașe la energie, fabrici închise și „oameni care rămân în beznă și frig” dacă Guvernul nu ia de urgență măsuri, ministrul Florin Spătaru a intervenit pentru a se lăuda cu acțiunile sale. „Asta este ceea ce ne așteaptă, dacă nu vom lua măsuri urgente. Și, tocmai de aceea, eu ca ministru al Energiei sunt la a patra, al patrulea rând de discuții cu cei din industrie. Și am venit atât în coaliție, cât și în comitetul interministerial care discută energia, să prezint situația de fapt. Și aș vrea să spunem câteva cifre, că vorbim de protejarea consumatorilor casnici și a IMM-urilor, lucru care este absolut necesar”, a declarat ministru Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ceea ce pare că nu știe ministrul Florin Spătaru este că, de fapt, conduce Ministerul Economiei, nu pe cel al Energiei. La conducerea ministerului Energiei se află ministrul liberal Virgil Popescu, care ar putea fi schimbat din funcție în septembrie. Spătaru, dator la UNPR Florin Spătaru a ajuns la conducerea Ministerului Economiei direct de la Șantierul Naval Damen. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Spătaru a fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Dar ministrul nu și-a uitat șefii de partid din Galați: el l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef politic de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească.

Ministrul Economiei, bani de la Damen (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Ministrul Economiei, bani de la Damen

Ministrul Economiei, bani de la Damen. Florin Spătaru, ministrul Economiei (PSD), a fost plătit anul trecut de compania olandeză Damen cu un salariu de 315.114 lei, adică în jur de 65.000 de euro. Înainte de a fi pus de PSD la șefia ministerului Economiei, el a fost director de resurse umane și afaceri corporatiste la Șantierul Naval Damen Mangalia, deținut de stat prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Ministrul Spătaru, fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea, l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef pe linie de partid de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească. Spătaru, subordonatul lui Dobrea la partid În anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig. În vara anului 2010, Dan Constantin Dobrea a ținut o conferință de presă în care l-a nominalizat pe Florin Spătaru, pe atunci director financiar al Șantierului Naval Damen Galați, ca fiind unul din membrii cu notorietate din UNPR Galați. În anul 2018, ministrul Economiei de atunci, Dănuț Andrușcă, celebrul patron de vulcanizare pus de PSD să salveze economia românească, a decis ca Șantierul Naval 2 Mai din subordinea sa să se asocieze cu firma olandeză Damen pentru a patrona Șantierul Naval Mangalia. Dobrea, subordonatul lui Spătaru la stat În urma negocierilor, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a devenit acționar majoritar al Șantierului Naval Mangalia cu 51% din acțiuni, dar a cedat controlul operațional olandezilor de la Damen. Pe scurt, olandezii conduc firma controlată de statul român. Ce a făcut noul ministru al Economiei, Florin Spătaru? L-a numit pe fostul său șef de partid de la UNPR Galați, Dan Constantin Dobrea, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai. Astfel, ministrul Florin Spătaru, fost angajat al Damen, și-a pus omul să lucreze cu fostul său angajator. Dar nu înainte de a-l numi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SALROM. Din această funcție, Dobrea și-a dat demisia pentru a deveni simplu membru în Consiliul de Administrație al SALROM, poziție din care s-a votat pentru funcția de director general. Bizara "carieră" a lui Dobrea Dan Constantin Dobrea și-a început cariera în 1991 ca administrator al unei firme care distribuia și vindea produse alimentare. Apoi a lucrat pentru o firmă cipriotă care vindea materii prime combinatelor siderurgice. În anul 2002 a fost numit director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați. Ulterior, a lucrat pentru mai multe firme care vindeau asigurări. În ianuarie 2020 s-a făcut funcționar public la Primăria Lehliu Gară, unde a lucrat oficial până în aprilie 2021. De la Primăria Lehliu Gară, s-a transferat la Primăria Municipiului Galați, pe postul de inspector principal superior în cadrul compartimentului Promovare Urbană. Mason cu acte Din CV-ul postat pe site-ul SALROM rezultă că, în primele cinci luni ale anului 2021, a fost plătit de stat. Culmea, în declarația sa de avere depusă la preluarea mandatului de director general al SALROM, nu menționează salariile încasate de la stat. Mai mult, în octombrie 2021, a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați. Dar nici salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere. Dan Constantin Dobrea a menționat, totuși, în declarația de interese că este mason, membru în Asociația Culturală Steaua Dunării Galați și Marea Lojă Națională din România. Ministrul Economiei, bani de la Damen Ministrul Florin Spătaru a completat o primă declarație de avere în data de 14 iunie 2022. În acest document oficial, ministrul Florin Spătaru a omis să menționeze salariul primit în anul 2021 de la compania Damen, dar și indemnizația de ministru. La fel cum a făcut fostul șef de la UNPR Galați, care nu și-a menționat salariile primite de la Primăria Lehliu Gară și Primăria Municipiului Galați, dar nici de la cârciumă. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN După nouă zile de la data completării declarației de avere, ministrul Florin Spătaru a completat o nouă declarație de avere rectificată în care a menționat că în realitate a primit un salariu de 305.114 lei. Declarațiile de avere arată că ministrul Florin Spătaru are două case, de 94, respectiv 211 mp, deținute împreună cu soția sa, Beatrice Butucescu. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 35.000 de euro, dar și acțiuni la Electrica în valoare de 10.000 lei. În conturi are în jur de 300.000 de lei, dar are și datorii de 38.000 de euro și 30.000 de lei.

Ministrul Economiei cere șase luni de grație până la evaluare și o posibilă remaniere Foto: News.ro
Politică

Ministrul Economiei cere șase luni de grație

Ministrul Economiei cere șase luni de grație până la evaluare și o posibilă remaniere. Într-un interviu pentru Profit TV, Florin Spătaru (PSD) a spus că mai întâi trebuie să fie văzute rezultatele Guvernului la şase luni de zile de la preluarea guvernării şi abia apoi pot discuta dacă se poate vorbi de o remaniere parţială sau de substanţă. Ministrul a mai spus că şedinţa coaliţiei de luni ”i s-a părut o discuţie normală între reprezentanţii coaliţiei, liderii partidelor şi fiecare membru din Guvern”. Ministrul Economiei cere șase luni de grație „Haideţi să facem întâi evaluarea, să vedem rezultatele Guvernului după şase luni de zile. Mi se pare un demers normal pentru un guvern şi pentru premier şi abia apoi putem discuta dacă vorbim de o remaniere parţială sau de substanţă”, a spus ministrul Economiei, despre o posibilă evaluare a membrilor Guvernului, după şase luni de guvernare. Spătaru a arătat, citat de news.ro: ”Este normal ca după şase luni de zile să vedem care sunt rezultatele şi cum am reuşit să implementăm programul de guvernare, aşa cum ni l-am asumat”. ”Cred că va exista o discuţie între premier şi membrii coaliţiei”, a mai spus ministrul, despre o posibilă decizie privind remanierea şi cine are atributul acestei decizii. Despre şedinţa coaliţiei la care au participat toţi miniştrii, ministrul Spătaru a arătat că ”i s-a părut o discuţie normală între reprezentanţii coaliţiei, liderii partidelor şi fiecare membru din Guvern”. ”Este o discuţie normală care trebuie să aibă loc, suntem miniştri politici, susţinuţi de partidele noastre, e normal să informăm despre stadiul implementării programului de guvernare asumat”, a mai spus ministrul Economiei, precizând că el a prezentat termenel asumate prin PNRR, proiectele pe care le-a propus, finanţate din fondurile structurae 2014 – 2020 şi despre guvernanţa corporativă. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina

Ministrul PSD al Economiei, Florin Spătaru, se plimba prin Belgia când a început războiul din Ucraina. CSAT-ul, ratat Foto: Facebook
Politică

Ministrul PSD al Economiei se plimba prin Belgia

Ministrul PSD al Economiei, Florin Spătaru, se plimba prin Belgia, când a început războiul din Ucraina. El a ratat ședința CSAT din 24 februarie. Ministrul PSD al Economiei se plimba prin Belgia Informațiile apar chiar pe pagina de Facebook a ministrului. La 23 februarie, Spătaru se afla într-o vizită în Belgia, la Leuven. La 24 februarie, el participă la lucrările Consiliului COMPET, secțiunea piață internă și industrie, prezidate de Agnès Pannier-Runacher, ministrul delegat, responsabil de industrie, în cadrul Ministerului francez al economiei, finanțelor și redresării. La aceste reuniuni poate participa și un secretar de stat. Era ziua în care la București avea loc ședința CSAT. Industria de armament este în subordinea lui Spătaru. La 25 februarie, Spătaru este tot în Belgia, unde a avut o discuție cu secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoana și cu ambasadorul României la NATO. Citește și: Au început negocierile Rusia-Ucraina. Moscova nu oprește, însă, bombardamentele. Zelenski vrea o aderare imediată la UE Pe de altă parte, surse din ministerul Economiei susțin că și directorul general al Romarm, compania responsabilă de producția de armament, era plecat din țară săptămâna trecută. Gabriel Țuțu ar fi fost în concediu. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, are un proiect de țară Foto: Facebook ministerul Economiei
Eveniment

Ministrul Economiei are un proiect de țară

Ministrul PSD al Economiei, Florin Spătaru, are un proiect de țară: vrea ca România să construiască avioane. Spătaru a declarat că vrea să aducă la masă toţi jucătorii din industria aeronautică pentru a pune la punct acest proiect de țară. Avionul produs în România ar urma să fie utilizat și la nivel mondial. Ministrul Economiei are un proiect de țară Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a precizat că va face această propunere în cadrul unei întâlniri pe care Ministerul Economiei şi Camera Deputaţilor o vor organiza, marți, cu „jucătorii” din industria aeronautică românească. „Îmi doresc foarte mult ca în urma discuţiilor pe care le vom avea săptămâna viitoare, organizate în urma evenimentului pe care îl realizăm cu Camera Deputaţilor, să aducem la masă toţi jucătorii din industria aeronautică şi să avem un proiect de ţară, un nou avion produs în România, cu ajutorul companiilor din România, utilizat nu numai în România, ci în regiune şi, de ce nu, la nivel mondial”, a afirmat ministrul Economiei. Citește și: Simion recunoaște că a negociat cu Cristian Diaconescu încă din noiembrie 2021. Liderul AUR îl atacă pe Tomac Florin Spătaru a subliniat că România are o tradiţie în acest domeniu şi trebuie să reînceapă cercetarea în domeniul aeronauticii. Industria aeronautică ceaușistă a eșuat România a mai construit avioane între 1982 și 1989: la Întreprinderea de Avioane București au fost finalizate 11 avioane Rombac 1-11, după o licență BAC 1-11. Era singurul avion comercial cu reacție din Europa comunistă, cu excepția URSS. Toate au fost cumparate de Tarom și Romavia, ulterior fiind operate și de către alte companii. În plus, la IAR Craiova s-au produs din 1985 în 2008 28 de avioane IAR 99, un avion pentru antrenamentele piloților militari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră