sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fisc

11 articole
Eveniment

Fiscul proteja afacerile familiei Vicol

În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol, arată DIICOT în documentul în care cere arestarea preventivă a fostei deputate PSD Vicol și a soțului ei, Vladimir Ciorbă. Patru inspectori de la Fisc ar putea fi puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, după ce nu au luat niciun fel de măsuri faţă de grupul de firme Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli, scrie Agerpres. Citește și: Becali spune că l-a blocat pe whatsapp pe Călin Georgescu fiindcă i-a trimis o melodie antisemită DIICOT arată că ANAF controla firmele controlate de familia Vicol, dar se făcea că nu observă nici o ilegalitate. ANAF identifica fapte suspecte, dar nu făcea nimic „În perioada 25.11.2021 - 31.01.2022, inspectorii F.A.-D. şi G.M. au efectuat un control la NORDIS MANAGEMENT SRL având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Cu această ocazie au fost identificate valori foarte mari, de peste 40.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Vladimir Ciorbă, Marian Ivan şi Gheorghe Poştoacă. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni, respectiv contracte de cesiune prin care părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL de către persoanele menţionate, în valoare nominală de 10 lei, erau vândute către NORDIS MANAGEMENT SRL cu preţul de 1.900.000 euro/acţiune, fiind puse la dispoziţie mai multe documente, inclusiv o hotărâre AGA vizând valoarea estimate de peste 200.000.000 euro a societăţii NORDIS HOTEL SRL. A fost întocmit un proces-verbal de control, unde la capitolele II (Prevederi legale încălcate) şi III (Consecinţe şi măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic. Deşi se analizează şi observă operaţiuni de valori foarte mari de transferuri din conturile societăţilor în conturile unor persoane fizice cu titlu de avansuri în trezorerie, nu se constată nicio încălcare a legii şi nu se dispună nicio măsură. Din partea societăţii controlate a participat Vladimir Ciorbă. În perioada 25.11.2021 - 31.01.2022, cei doi inspectori au efectuat un control la Lampp Building Project (fostă NORDIS BEST CONSTRUCT SRL), având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Au fost identificate valori foarte mari, de peste 16.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Vladimir Ciorbă. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni - contracte de cesiune prin care părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL de către persoanele menţionate, în valoare nominală de 10 lei, erau vândute către Lampp Building Project cu preţul de 1.900.000 euro/acţiune, fiind puse la dispoziţie mai multe documente, inclusiv o hotărâre AGA vizând valoarea estimată de peste 200.000.000 euro a societăţii NORDIS HOTEL SRL. S-a încheiat un proces - verbal de control, dar nu s-a consemnat nimic. În perioada 25.11.2021 - 31.01.2022, aceiaşi inspectori au efectuat un control la MBG IDEAL MANAGEMENT SRL având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Controlul s-a efectuat la sediul social al societăţii NORDIS MANAGEMENT SRL. Cu această ocazie, au fost identificate valori foarte mari, de peste 13.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Ivan George - Marian. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni, şi anume o factură de stornare pentru servicii neprestate către NORDIS MANAGEMENT SRL în valoare de 10.300.000 lei, respectiv un contract de cesiune care are ca obiect tot părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL care justifică returnarea către Ivan George - Marian a sumei de 9.564.814 lei. S-a încheiat un proces verbal, dar nu s-a consemnat nimic”, arată DIICOT. Fiscul proteja afacerile familiei Vicol „Cei doi inspectori, deşi au constatat operaţiuni de externalizare a unor sume de bani din patrimoniul celor 3 societăţi, activităţi circumscrise infracţiunii de delapidare, nu au consemnat absolut nimic şi nu au făcut vreun demers în vederea sesizării organelor judiciare. Aceştia observă acelaşi mecanism de retragere sume de bani la trei societăţi din grup, aceeaşi justificare (contracte de cesiuni părţi sociale), aceleaşi persoane implicate, acelaşi sediu, dar, cu toate acestea, nu constată şi nu consemnează nici măcar o suspiciune privind caracterul ilicit penal al acestor operaţiuni. Cât priveşte efectele acestor constatări, procesele-verbale au fost folosite şi citate ca justificare şi legalitate pentru avansurile în trezorerie inclusiv de către administratorul judiciar CITR în raportul întocmit. Pe cale de consecinţă, conduita şi demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorilor Ciorbă Vladimir-Răzvan şi Ivan George-Marian pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestora pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare", apreciază DIICOT. Procurorii arată că și alte inspecții ANAF au avut același traseu: neregulile au fost îngropate. Afaceri cu firme fantomă, Fiscul tace „În perioada 18.11.2021 - 03.12.2021, inspectorii C.V şi V.S. au efectuat un control inopinat şi operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT SRL, având ca obiectiv verificarea achiziţiilor de bunuri şi servicii, ocazie cu care au constatat că societatea avea declarate mai multe operaţiuni de achiziţii de la două societăţi, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL şi ANTREPRIZÂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. După solicitarea documentelor, analiza acestora şi interacţiunile cu Vladimir Ciorbă, s-a întocmit un proces-verbal în data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) şi III (Consecinţe şi măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic. Ulterior, aceiaşi doi inspectori efectuează, în perioada 15.12.2022 - 14.06.2023, un control inopinat şi operativ la societatea ANTREPRIZÂ MONTAJ CONSTRUCT SRL, vizând verificarea tranzacţiilor desfăşurate de societate. Se întocmeşte un proces-verbal, prin care se constată încălcări ale legii, respectiv art. 9 din Legea nr. 241/2005. Cu ocazia controlului, a fost identificat numitul M.N. care a precizat foarte clar că o persoană i-a propus să înfiinţeze o societate, pe care ulterior i-a vândut-o unui cetăţean bulgar, dar menţionează explicit că nu a semnat niciun document al societăţii şi nu s-a prezentat la vreo bancă. De asemenea, nu a prezentat niciun fel de document financiar-contabil. La data de 17.11.2023, este sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu privire la activitatea societăţii şi infracţiunea de evaziune fiscală. Se reţine faptul că în considerentele plângerii este menţionată inclusiv societatea LAMP BUILDING PROJECT SRL, însă plângerea penală vizează exclusiv activitatea ANTREPRIZÂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. Ulterior, cei doi inspectori efectuează două controale la societatea PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, unul în perioada 11.05.2022-28.07.2022 şi altul în perioada 27.04.2023 - 12.07.2023, ambele vizând verificarea tranzacţiilor desfăşurate de societate. Cu această ocazie, administratorul societăţii nu a putut fi identificat şi nu s-a răspuns la solicitarea de prezentare a documentelor, respectiv prezentarea în vederea audierii. Şi în aceste cazuri, au fost observate relaţii comerciale între societatea controlată şi societatea LAMP BUILDING PROJECT SRL, însă constatările se rezumă la stabilirea încălcării legii exclusiv de către PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, încălcări care intră sub incidenţa art.9 alin.(1) lit.a) şi b) din Legea 241/2005. În procesele-verbale, cei doi inspectori trec greşit datele de identificare ale societăţii LAMP BUILDING PROJECT SRL, dar sesizează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti”, afirmă DIICOT. „Conduita şi demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală”, este concluzia procurorilor. Șeful ANAF se întâlnește cu Nordis Din 2024, mai arată referatul DIICOT, încep presiunile grupului Nordis pe ANAF, care le ascultă plângerile: La data de 19.06.2024, Gheorghe Emanuel Poştoacă a fost primit în audienţă de preşedintele ANAF, întâlnire la care au participat şi persoane cu funcţii de conducere din cadrul DGAF, ocazie cu care Poştoacă a invocat presupusa durată nejustificat de mare a controalelor antifraudă, comportamentul necorespunzător al inspectorilor, audierea clienţilor grupului NORDIS, presupuse încadrări eronate ale unor operaţiuni, analiza unor tranzacţii intragrup. Ce relatează un inspector ANAF: „De la prima întâlnire, Ciorbă Vladimir foarte sigur pe el a venit la mine, s-a aşezat la aceeaşi masă unde stătea echipa de control şi mi-a spus mie direct că el ştie cine ne-a trimis, respectiv DIICOT (...) Ceea ce vreau să precizez este că de fiecare dată când ne duceam să ridicăm documente, acesta ne amintea că urmează alegeri, că urmează schimbări la nivelul ANAF, şi părea că ştie foarte multe informaţii politice, inclusiv cine va ieşi primar. (...) De multe ori ne-a atras atenţia că, dacă el nu vrea, nu vom primi niciun act şi vom sta de vorbă cu o armată de avocaţi. Cu toate acestea, foarte greu am reuşit să ridicăm documente, probabil după ce erau reverificate şi discutate de Răileanu cu Ciorbă Vladimir. (...) Mi s-a părut ciudat că acesta avea foarte multe informaţii şi despre mine personal, întrucât mi-a atras atenţia că am o plângere penală făcută de reprezentantul societăţii FIBER GLASS, şi anume că au la bază motive politice. M-am simţit inconfortabil ca Ciorbă să îmi spună atât de multe şi să încerce chiar să intimideze echipa de control” Ce declara un martor DIICOT: „Prin luna decembrie a anului 2023, Ciorbă Vladimir Răzvan ne-a transmis că va fi schimbată toată conducerea ANAF în perioada următoare, fără a specifica o dată anume, afirmaţie făcută probabil în ideea de a descuraja insistenţele noastre pentru obţinerea documentelor necesare controlului”.

Fiscul proteja afacerile familiei Vicol Foto: Inquam/Octav Ganea
Fiscul vine ieftin două "palate" moderne (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Fiscul vine ieftin două "palate" moderne

Fiscul vine ieftin două "palate" moderne. Doi ieșeni din Lunca Cetățuii au scăpat cu bine după ce au "țepuit" bugetul statului cu 1,32 milioane lei. Fiscul vine ieftin două "palate" moderne Curtea Constituțională le-a redus termenele de prescripție a răspunderii penale, așa că nu vor ajunge după gratii. Citește și: Toate semnele care arată că Firea e disperată. De ce țipă după o „dezbatere” cu Nicușor Dan Se mai judecă doar cu Fiscul, care încearcă să găsească și altceva de vândut decât două case, de 100, respectiv de 372 mp, fără acte, pentru a recupera prejudiciul. Ionel și Ionuț Stănescu au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală la începutul lui 2022. Unul dintre ei avea doar patru clase, celălalt nu avea studii deloc, dar au îndeplinit pe rând funcția de administrator al firmei Leonard Metal SRL, specializată în comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hellvig desființează propunerea lui Boloș  de a recompensa delațiunile Foto: SRI.ro
Politică

Hellvig desființează propunerea lui Boloș

Fostul șef al SRI, Eduard Hellvig, desființează propunerea lui Boloș ca cetățenii să fie recompensați de Fisca dacă denunță cazuri de evaziune: „Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști”. Citește și: CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro. Averea ei ar trebui verificată chiar de instanța unde va lucra Hellvig a mai spus că „democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune”. Hellvig desființează propunerea lui Boloș „Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi «premiat», conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget. Având în vedere că ideea a fost anunțată la televizor, fără calculele care să o întemeieze, tind să cred că e un balon de încercare, menit să testeze cu vârful degetelor apele reci ale deficitului de încasare. Câteva gânduri răzlețe și câteva întrebări retorice: Modelul american invocat este real, dar se omite ceva: Oficiul Avertizorului urmărește fraude care depășesc 2 milioane USD și este bazat pe o procedurare foarte strictă. Detalii aici https://irs.gov/compliance/whistleblower-office#submit…. Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști. Or exista? Un astfel de sistem, cu sau fără plafon, tinde să aducă și mai multă subiectivitate umană în procesul de colectare. Și știm cu toții, unde sunt oameni sunt și tentații. Domeniul colectării taxelor ar trebui să fie cel mai septic-informatizat din România. Sau este lăsat intenționat cu ochiuri? Cetățenii români au și astăzi, pe legislația în vigoare, obligația de a semnala posibile fapte ilegale. Îi transformăm în vânători de recompense? Zilele trecute, Shakira a ajuns la o înțelegere cu statul spaniol și a plătit 8 mil. USD pentru a nu se ajunge la proces. Messi a plătit aproape 6 mil. USD în 2017, Ronaldo, 21.6 mil. USD în 2019 pe investigații similare. Aici detalii despre necazul Shakirei și despre cum face ANAF-ul spaniol, zis și Hacienda: https://time.com/6337537/shakira-deal-tax-fraud-case/…. Să fi fost mâna lui Atletico? Sau a lui Gerard Piqué? Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Informațiile valoroase nu vin pur și simplu, ele trebuie căutate cu insistență și consecvență în locurile predispuse la derapaje. Locuri care în linii mari se știu. Sau nu? Democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune. Hips don’t lie!”, a scris Hellvig pe Twitter. Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi “premiat”, conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget.Având în vedere că…— Eduard Hellvig (@Eduard_Hellvig) November 23, 2023

Șef la Fisc, șase case, conturi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Șef la Fisc, șase case, conturi

Șef la Fisc, șase case, conturi. Avea două locuinţe (o casă şi un apartament) în anul 2015 şi economii în conturi de aproape 30.000 de euro. Șef la Fisc, șase case, conturi Azi, botoşăneanul Doru Viorel Alupoaei, "uns" şef al Finanţelor ieşene anul trecut, se poate lăuda cu şase imobile. Mai exact, cu cinci apartamente şi o casă de locuit. Pe lângă acestea, şi cu economii triple în bănci, de aproximativ 95.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Sunt informaţii care apar în cea mai recentă declaraţie de avere completată de şeful Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi, pe 5 mai. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD (sursa: ina.iq)
Internațional

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD. Autorităţile irakiene anchetează "furtul" a 2,5 miliarde de dolari de la serviciul de taxe, banii fiind retraşi de la o bancă publică, au transmis duminică responsabili, într-un nou caz ce ilustrează corupţia endemică din Irak, relatează AFP. Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD Autorităţile nu au dezvăluit identitatea oficialilor implicaţi. Sâmbătă, agenţia oficială de presă INA publica o cerere de anchetă trimisă de Ministerul de Finanţe organismului guvernamental anticorupţie, în urma unei investigaţii interne. Solicitarea vorbeşte de "furtul a 3,7 trilioane de dinari irakieni (circa 2,5 miliarde de dolari) din contul Administraţiei Generale a Taxelor de la Banca Al-Rafidain". "Nu vom permite ca banii irakienilor să fie furaţi, aşa cum s-a întâmplat cu fondurile Administraţiei Taxelor de la Banca Al-Rafidain", a scris duminică pe Twitter premierul desemnat Mohammed Shia Al-Sudani (foto). "Nu vom ezita niciodată să adoptăm măsuri reale pentru a stopa corupţia care s-a răspândit cu neruşinare în toată activitatea statului şi a instituţiilor sale", a avertizat el. Furtul: un an, 247 de cecuri Un document al Administraţiei Generale a Taxelor scurs în media explică faptul că cele 2,5 miliarde de dolari au fost extrase între septembrie 2021 şi august 2022, prin 247 de cecuri încasate de cinci companii. Banii au fost apoi retraşi imediat cash din conturile companiilor respective. "Cine sunt adevăraţii proprietari ai acestor companii? Cine a permis emiterea cecurilor către aceste companii? Cum a trecut neobservat acest lucru timp de un an şi care sunt politicienii complici?", s-a întrebat pe Twitter analistul Sajad Jiyad. Organismul guvernamental anticorupţie a dat asigurări duminică, într-un comunicat de presă, că anchetează cazul. Instituţia va trimite justiţiei "informaţiile" Ministerului de Finanţe "şi documentele de anchetă (...) pentru ca justiţia să poată lua măsurile corespunzătoare împotriva" persoanelor implicate. "Un grup specific" "Justiţia a emis deja convocări împotriva unor înalţi responsabili ai ministerului pentru lacune care au permis această neregulă masivă şi acest atac la banii publici", se mai arată în comunicat. Vorbind sâmbătă despre investigaţia internă desfăşurată de serviciile sale asupra furtului, fostul ministru de finanţe interimar, Ihsan Ismail, care tocmai a fost înlăturat din acest post, a arătat cu degetul spre "un grup specific", fără a oferi detalii. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) În Indexul Transparency International, Irakul se află pe poziţia 157 (din 180) în clasamentul privind percepţia asupra corupţiei.

Tupeu. Dan Voiculescu anunță că se luptă pentru controlul averilor ilicite. Fiscul refuză să mai spună câți bani a recuperat de la el în dosarul ICA Foto: Captură video
Politică

Voiculescu luptă pentru controlul averilor ilicite

Dan Voiculescu anunță că se luptă de 17 ani pentru controlul averilor ilicite: un articol de pe blogul său este puternic mediatizat de Antena 3. Voiculescu a fost turnător la Securitate, sub numele de cod „Felix”, a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul ICA și ar trebui să returneze circa 60 de milioane de euro, prejudiciul constatat de instanță în acest dosar. Însă ANAF pur și simplu nu a mai răspuns la întrebările privind recuperarea acestui prejudiciu. Voiculescu anunță că se luptă pentru controlul averilor ilicite „De mai bine de 17 ani mă lupt pentru un proiect care ar schimba profund România, scrie Profesorul Dan Voiculescu, pe blogul său”, arată site-ul Antenei 3. Pe site, „profesorul” este scris cu majusculă, deși nu se știe unde și cui i-a predat Voiculescu. „În 2006, am depus în Senat un nou proiect de lege, denumit Legea lustrației fiscale, care îmbunătățea și clarifica proiectul din 2005. Am explicat în Expunerea de motive că proiectul se referea la acele averi care „nu au nici o legătură cu izvoarele cunoscute și recunoscute ale proprietății private, nu sunt rezultatul competiției reale și cinstite, al efortului investițional sau creativ real, ci provin din abuz, neglijență, favoritism, falsuri”. Ca unul care, atâta timp cât mă ocupasem de afaceri, fusesem unul dintre cei mai mari contribuitori la bugetul statului român, atrăgeam atenția că „simplul fapt al acumulării de bogății, fără corecta lor impozitare, constituie încălcarea unei îndatoriri constituționale fundamentale”. Proiectul de lege identifica limpede categoriile de persoane ale căror averi ar fi trebuit controlate. Nu era vorba nici de o „vânătoare de vrăjitoare”, nici de reînvierea Legii ilicitului de pe vremea comunismului”, a explicat patronul, de facto, al Antenei 3. Dan Voiculescu, imposibil de executat silit Ultimele date privind recuperarea prejudiciului în dosarul ICA, în care a fost condamnat Dan Voiculescu, sunt din decembrie 2019. „În septembrie 2019, ANAF a recuperat aproape 18 milioane de euro din totalul de 80. Decizia de condamnare în dosarul ICA nu se mai regăsește pe portalul instanțelor de judecată, deoarece fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a luat decizia de a scoate anumite procese de pe portalul administrat de minister pe motiv că acestea ar ocupa spațiu de stocare pe servere”, a scris Europa Liberă. Citește și: Mircea Geoană, VIP la Bruxelles: adus cu BMW-ul la scara avionului și îmbarcat peste rând. Avionul a plecat cu o oră întârziere În 2021, DNA a clasat dosarul de șantaj din 2014 al lui Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor, a scris G4Media.

Şeful Fiscului, avere bunicică de bugetar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Şeful Fiscului, avere bunicică de bugetar

Şeful Fiscului, avere bunicică de bugetar. Omul de la vârful Finanţelor ieşene are bani „frumoşi” puşi deoparte, economii care depăşesc binişor jumătate de milion de lei, banii fiind ţinuţi în mai multe conturi bancare. Şeful Fiscului, avere bunicică de bugetar Doru Viorel Alupoaei şi-a actualizat recent declaraţia de avere. Din document reiese că atât anul trecut, cât şi în anul 2022, a deschis nouă conturi comune împreună cu soţia lui, în care exista o sumă totală de aproape 675.000 de lei (echivalentul sumei de circa 138.000 de euro). Citește și: Birta, primarul din Oradea: Până în Budapesta faci două ore și jumătate, până în Viena, cinci ore, iar până în Bucureşti, aceeaşi distanţă până la Viena, faci nouă-zece ore Alupoaei a preluat conducerea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi la mijlocul lunii aprilie a acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ANAF demarează controale masive din 1 iulie (sursa: Captura foto)
Eveniment

ANAF demarează controale masive din 1 iulie

ANAF demarează controale masive din 1 iulie. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara din 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane, a anunţat vineri preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă. "Începând cu 1 iulie, ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit. ANAF demarează controale masive din 1 iulie Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor. Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente", a declarat Lucian Ovidiu Heiuş. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină El a spus că în aceste zone se vor concentra controalele pentru a verifica dacă averile acumulate sunt în concordanţă cu veniturile obţinute. Persoanele fizice sunt vizate Preşedintele ANAF a menţionat că a transmis Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc şi s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri. "Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare şi cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, şi am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului, atenţie, au acumulat 561.000 de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro. Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării în special şi conturi bancare, şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat", a afirmat şeful ANAF, potrivit Agerpres. Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare şi există un risc în acest domeniu.

Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată

Un ieşean s-a trezit scos la mezat de către Fisc din cauza unei mame surde. A încercat să-i convingă pe magistraţii Tribunalului că nu a fost vina lui, dar fără succes. A fost considerat bun de plată. Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată De loc din Belceşti, Irinel C. îşi încercase norocul în afaceri deschizând o societate cu răspundere limitată ca debutant. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Nu i-a mers, aşa că în 2017 a plecat la muncă în Spania, lăsându-şi firma încărcată cu datorii. În 2018, Fiscul a stabilit o datorie la bugetul statului de 44.700 lei, firma trebuind să mai plătească şi o amendă de 20.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Coșmarul bâlbelor Fiscului: inspectori versus judecători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Coșmarul bâlbelor Fiscului: inspectori versus judecători

Coșmarul bâlbelor Fiscului: inspectori versus judecători. Forţat să salveze pe banii lui bugetul României, un portughez a renunţat la afaceri şi s-a întors în ţara lui. Coșmarul bâlbelor Fiscului: inspectori versus judecători Bâlbele Fiscului l-au făcut dator cu aproape 400.000 de lei, împingându-i firma la faliment. Dar lucrurile nu s-au oprit aici, întrucât autorităţile fiscale au cerut răspunderea solidară, astfel încât portughezul să plătească datoriile din averea proprie. Citește și: Soldații ruși s-au iradiat stând în tranșee lângă Cernobîl. Victimele, tratate la Gomel, în Belarus Magistraţii contrazic, însă, inspectorii fiscali. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mircea Marian
Opinii

Ideile lui Câciu agent de influență al Chinei

De la ce pornim, cred că se știe deja. Domnul Câciu, ministru PSD al Finanțelor, a declamat: „În zona în care există o, să nu-i spun opulență, dar o preocupare prea intensă pentru a acumula proprietăți, aș vedea o taxare”. Două-trei mașini sau trei apartamente, cam de aici vrea să pornească domnul Câciu suprataxarea. Pentru context, să nu uităm cine este domnul Câciu: domnia sa a primit 5.000 de euro - atât a declarat...- ca să publice un articol în care ataca memorandumul România-SUA privind tehnologia 5G. Acest acord înseamnă, în esență, ca România să nu permită ca echipamentele Huawei să fie folosite pentru rețelele 5G. Nimic deosebit, întreaga lume liberă se desprinde de Huawei datorită riscurilor de securitate: aceste echipamente ar putea permite securității de la Beijing să aibă acces la un volum uriaș de informații. În totală opoziție cu eforturile statelor democratice, domnul Câciu și-a asumat - repet, pentru 5.000 de euro...- să facă reclamă Huawei și, implicit, intereselor Chinei comuniste. În alte state NATO un asemenea personaj nu era primit în Guvern nici la ministerul Familiei. În România, PSD l-a strecurat în CSAT. Ce vrea acum domnul Câciu, disperat că n-are bani și pentru pensiile speciale și pentru promisiunile populiste ale partidului său? Să jupoaie oamenii care, prin muncă cinstită, au acumulat niște bunuri. Întâmplător, am un prieten care are trei proprietăți: un corporatist bine plătit, dar nu excepțional, care a strâns bani din greu și a investit în două apartamente pe care le închiriază legal, cu plata tuturor taxelor. Pentru fiecare ban strâns a plătit taxe peste taxe, nici un leu n-a fost din zona gri sau neagră. Acum, domnul Câciu îl face de rușine - cică ar avea o preocupare “prea intensă pentru a acumula proprietăți“ - îl dă pe mâna poporului nervos și vrea să mai ia un rând de piele de pe el. Și zece case să fi avut, dacă le-a cumpărat prin munca lui cinstită, taxată, nu văd de ce ar fi nevoie să-l impozităm suplimentar. De altfel, ca să închei cu acest exemplu: prietenul meu a emigrat și mi-a rămas în minte că, la ultima întâlnire, mi-a spus “cel mai mult mă bucur că nu mai plătesc taxe la statul român“. Domnul Câciu are resurse de unde ar putea duce bani, dar n-are curaj să se ducă în acea zonă: sunt miliarde de lei de recuperat de la hoți, mă refer la prejudiciile stabilite de instanțe. Responsabil de recuperarea prejudiciilor este departmanetul de operațiuni speciale din cadrul ANAF. Se duce însă domnul Câciu după banii furați de Dan Voiculescu, când Antena 3 îl ține în brațe? Nu! Dimpotrivă, ANAF refuză să mai răspundă la întrebările privind stadiul recuperării prejudiciilor în dosare sensibile precum ICA, Relu Fenechiu, RAFO sau Dosarul Transferurilor. În plus, la ANAF există o direcție care verifica averile mari ale persoanelor fizice. Activitate ei este un mister, nu pare să fi ajuns să deranjeze vreun client PSD. Însă, potrivit informațiilor din zona Antenei 3, pe cine verifica, în 2021, această direcție? Pe Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu. Ca să tragem linie: ce vrea PSD-Câciu este un amestec între Coreea de Nord și regimurile de stânga, corupte și populiste, din America de Sud. Să fie jupuiți bogătașii, dar să nu ne atingem de clienții Partidului. Plus: să plafonăm prețurile! Cu aceste genii economice, care au terminat o universitate privată la 30 de ani sau și-au luat diploma la școala de miliție, o să ajungem ca-n Venezuala, să fim fericiți dacă găsim hârtie igienică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră