luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

finanțare

63 articole
Eveniment

Afaceri cu rădăcini în zona Moldovei care au luat "potul" la "Imperiul Leilor"

Finanțare de la "Imperiul Leilor. Două din cele trei afaceri care şi-au găsit finanţare săptămâna trecută la Imperiul Leilor sunt din zona Moldovei. Finanțare de la "Imperiul Leilor" Leii, juraţi şi posibili investitori în afacerile care li se prezintă săptămânal, sunt Dan Şucu (Mobexpert), dr. Wargha Enayati (Regina Maria şi Enayati Medical City), Cristina Bâtlan (Musette), Sebastian Dobrincu (Storyheap) şi Dragoş Petrescu (City Grill Restaurants). Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Programul de televiziune pune faţă în faţă oameni de afaceri de succes cu antreprenori care încearcă să îi convingă pe "lei" că businessul lor merită dezvoltat şi promovat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Afaceri cu rădăcini în zona Moldovei care au luat "potul" la "Imperiul Leilor"
DSU face primele precizări despre platforma de monitorizare a fake news: Proiectul va continua. Nu va fi finanțat de Guvern
Eveniment

DSU face primele precizări despre platforma de monitorizare a fake news: Proiectul va continua. Nu va fi finanțat de Guvern

Precizările DSU despre platforma de monitorizare a fake news: proiectul va continua, după scandalul public izbucnit săptămâna trecută, din cauza unui narativ care asocia criticile aduse președintelui Iohannis cu propaganda Kremlinului. Într-un răspuns transmis la solicitarea defapt.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) spune că proiectul este inițiat de societatea civilă și nu va beneficia de finanțare guvernamentală. DSU nu menționează care a fost implicarea sa în discuțiile care au avut loc până în prezent referitoare la inițiativă, ci spune doar că și instituția va beneficia de recomandările făcute în cadrul proiectului, „urmând ca acestea să fie analizate și eventual valorificate în mesaje și la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență”. Departamentul pentru Situații de Urgență mai spune și că „se delimitează” de acuzațiile că proiectul ar încerca limitarea libertății de exprimare. Precizările DSU despre platforma de monitorizare: Proiectul va genera recomandări în domeniul combaterii fake news Proiectul privind monitorizarea fake news, asumat public de ONG-ul Global Focus Research, va continua, reiese dintr-un răspuns al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), la solicitarea defapt.ro. „Altfel spus, acest proiect inițiat de societatea civilă va genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false, urmând ca acestea să fie analizate și, eventual, valorificate în mesaje și de la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență. Precizăm că aceste recomandări nu vizează exclusiv Guvernul, ci și societatea civilă și patronatele”, arată DSU, în răspunsul transmis defapt.ro. DSU mai spune că platforma va fi independentă și nu va beneficia de bani de la Guvern. „Totodată, menționăm că activitatea experților media din cadrul ONG-urilor este independentă de funcționarea și structurile Guvernului. De asemenea, pentru mecanismul descris anterior nu există finanțare guvernamentală”, mai susține DSU. DSU spune că ONG-urile au venit cu propunerea unor „mecanisme tehnice” care să semnaleze articolele care „pot crea panică în rândul populației” Departamentul pentru Situații de Urgență spune că discuțiile „care fac obiectul comunicării publice, în scopul de a semnala cetățenilor știrile false ce pot produce panică în rândul acestora” au început încă de la declanșarea războiului din Ucraina. DSU vorbește despre „conlucrarea eficientă între instituțiile statului și societatea civilă” în contextul crizei umanitare și că „reprezentanți ai societății civile și-au arătat disponibilitatea de a sprijini autoritățile statului (...) prin punerea la dispoziție a unor mecanisme tehnice informaționale capabile să semnaleze articole care, odată intens distribuite pe rețelele de socializare, pot crea panică în rândul populației”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu menționează care a fost implicarea sa în discuțiile privind platforma de monitorizare. Mai jos, puteți citi explicațiile DSU, transmise la solicitarea defapt.ro: Răspunsul DSU la solicitarea defapt.ro, despre platforma de monitorzare a fake news, care a iscat un scandal public. Cum a izbucnit scandalul Reamintim că, în 11 martie, Profit.ro a publicat un text în care a relatat că Executivul, DSU și CNA, împreună cu mai multe ONG-uri, ar lucra la o platformă care monitorizează propaganda pro-rusă, în contextul războiului din Ucraina. Unul dintre narativele analizate lega de propagandă și criticile aduse președintelui Iohannis și premierului Ciucă. Guvernul și CNA au negat orice implicare, iar Raed Arafat, șeful DSU, alături de șefa ONG-ului Global Focus Research, au acuzat o dezinformare. Documentul pe baza căruia a scris Profit a fost obținut și de defapt.ro, iar în acest document narativul respectiv există. Global Focus a publicat un comunicat în care a susținut că narativele discutate nu erau variantele finale. Defapt.ro a încercat în mod repetat să ia legătura cu Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus, fără succes. ActiveWatch, care era implicat ca voluntar în proiect, a anunțat că se retrage complet din colaborare. Citește mai multe aici: Defapt.ro a vorbit cu actorii din spatele platformei de monitorizare a fake news. Concluziile: asocierea lui Ciucă și Iohannis cu incompetența și corupția, considerată propagandă pro-rusă; Arafat și Oana Popescu-Zamfir nu dau explicații

Cîțu cere blocarea tuturor sumelor de la buget pentru companiile rusești din România. Lukoil încasează sute de milioane de euro de la stat
Eveniment

Cîțu cere blocarea tuturor sumelor de la buget pentru companiile rusești din România. Lukoil încasează sute de milioane de euro de la stat

Companiile rusești, fără bani publici românești. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, afirmă că ar trebui ca toate băncile ruseşti să fie excluse din sistemul interbancar SWIFT. Acesta susţine și că România ar trebui să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi. Companiile rusești, fără bani publici românești "În sfârşit a fost luată decizia ca o parte dintre băncile ruseşti să fie excluse din SWIFT. Ar trebui ca TOATE să fie excluse. Foarte important: banca naţională a Rusiei nu mai are acces la activele sale din străinătate. DAR, pentru a avea efect, aceste măsuri trebuie implementate de fiecare ţară în parte URGENT. Este partea cea mai importantă: identificarea tuturor surselor de finanţare care ajung la Moscova şi blocate. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani România trebuie să implementeze rapid aceste măsuri şi să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi", a scris Cîţu, duminică, pe Facebook. Occidentul a scos parțial Rusia din SWIFT Ţările occidentale au adoptat o nouă serie de sancţiuni împotriva Moscovei după invazia Ucrainei, hotărând în special să excludă numeroase bănci ruseşti din sistemul interbancar SWIFT, un instrument esenţial pentru finanţele globale, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Citește și: Șefa Comisiei Europene a anunțat că bănci rusești vor fi excluse din SWIFT Aceste măsuri au fost luate de Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie, Canada, Italia şi Comisia Europeană.Potrivit Uniunii Europene, aproximativ 70% din sectorul bancar rus este în prezent afectat de sancţiuni. "Ne angajăm să ne asigurăm că băncile ruseşti selectate sunt eliminate din sistemul de mesagerie SWIFT. Acest lucru va asigura că aceste bănci sunt deconectate de la sistemul financiar internaţional şi le va afecta capacitatea de a opera la nivel global", potrivit documentului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră