vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: februarie

8 articole
Eveniment

Variații extreme de temperatură în februarie: între geruri aspre și zile de primăvară

Luna februarie poate aduce contraste termice accentuate, cu episoade de ger sever, dar și intervale cu temperaturi neobișnuit de ridicate, cu aspect de primăvară, avertizează Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Specialiștii atrag atenția că ultima lună calendaristică de iarnă păstrează multe dintre caracteristicile lunii ianuarie, însă poate fi influențată și de mase de aer mai cald din vest și sud. De ce februarie rămâne o lună imprevizibilă Potrivit meteorologilor ANM, deși durata zilei și media temperaturilor încep să crească ușor față de luna ianuarie, februarie este frecvent afectată de pătrunderi de aer rece din nordul, nord-estul sau nord-vestul Europei. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Staționarea acestor mase de aer determină, de multe ori, temperaturi foarte scăzute și episoade de ger accentuat, cu valori sub -10 grade Celsius. În același timp, există situații în care circulația atmosferică vest–est devine dominantă, permițând advecții de aer mai cald dinspre Oceanul Atlantic sau Marea Mediterană. Aceste episoade pot genera intervale cu temperaturi mult peste mediile climatologice, cu aspect de vreme primăvăratică. Debut de februarie cu ger în estul și centrul țării Prognoza ANM arată că luna februarie va începe cu o răcire accentuată a vremii, pe fondul extinderii unei mase de aer foarte rece dinspre Câmpia Rusă peste estul Europei. Acest val de aer rece va afecta în special estul, sudul și centrul României. Până în jurul datei de 4 februarie, vremea va fi deosebit de rece, cu temperaturi maxime negative și minime frecvent sub -10 grade Celsius, mai ales dimineața și noaptea. Cele mai scăzute valori sunt prognozate în Moldova și în depresiunile din estul Transilvaniei. Încălzire treptată după primele zile de februarie Ulterior, datele meteorologice indică o schimbare a circulației atmosferice spre sector vestic și sud-vestic. Această reorientare va favoriza pătrunderea maselor de aer mai cald, determinând o creștere a temperaturilor spre valori apropiate de normalul perioadei sau chiar peste medie. Regiunile vestice ale țării vor resimți cel mai rapid această încălzire, potrivit specialiștilor ANM. Ce arată estimările pentru restul lunii Estimările săptămânale ale modelului ECMWF, valabile pentru perioada 9–23 februarie 2026, indică temperaturi ușor mai ridicate decât valorile obișnuite pentru această perioadă, precum și cantități de precipitații ușor excedentare în mare parte din țară. Meteorologii subliniază însă că acest tip de prognoză nu surprinde episoadele de scurtă durată cu fenomene extreme, precum răciri bruște, ninsori abundente, viscole sau perioade cu vânt foarte puternic. Februarie 2024, cea mai caldă din istorie Conform datelor ANM, luna februarie 2024 ocupă primul loc în clasamentul celor mai calde luni februarie din șirul de observații meteorologice. Media națională a fost de +6 grade Celsius, cu o abatere pozitivă de 6,3 grade față de media perioadei 1991–2020. După anul 2000, se remarcă o tendință de creștere a temperaturilor medii în luna februarie, pusă pe seama încălzirii globale. Anii 2016, 2002, 2020, 2007 și 2014 se regăsesc, de asemenea, în topul celor mai calde luni februarie. Recorduri de temperatură: 26 de grade în februarie ANM amintește că în anul 2016 a fost egalat recordul absolut al temperaturii maxime în luna februarie. Pe 16 februarie, la stația meteorologică Pătârlagele, s-au înregistrat 26 de grade Celsius, valoare egală cu recordul stabilit anterior la Medgidia, pe 27 februarie 1995. Februarie extrem de rece: exemplul anului 2012 În contrast, au existat și luni februarie extrem de reci. Anul 2012 se situează pe locul al doilea în topul celor mai reci luni februarie, cu o medie națională de -6,7 grade Celsius și o abatere negativă de -5,5 grade față de media multianuală. Februarie 2012 a fost caracterizată de viscole, ninsori abundente și perioade îndelungate de ger sever. Pe 14 februarie, stratul de zăpadă a atins la nivel național o grosime maximă de 72 de centimetri. Mai puține viscole, dar episoadele extreme persistă Specialiștii ANM observă că, în ultimii ani, viscolele și episoadele de ninsoare abundentă sunt mai rare comparativ cu perioada de dinainte de anul 2000. Totuși, fenomenele extreme nu au dispărut complet. Un exemplu recent este intervalul 16–19 februarie anul trecut, când un front staționar rece a generat ninsori continue în sudul țării. În Muntenia, stratul de zăpadă a depășit local 30 de centimetri, ajungând până la 48 de centimetri la stația meteorologică București-Filaret.

Vreme capricioasă în februarie, avertizează ANM (sursa: Pexels/Sandra Mariela Sierra)
CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026. Prin această amânare, Executivul nu va putea să-și construiască bugetul pe 2026 luând în calcul aceste resurse.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Decizia CCR este stranie având în vedere că această lege a mai fost atacată la CCR, a fost respinsă, iar acum, după ce ar fi fost adoptată respectând criticile Curții, a fost contestată din nou. În decizia precedentă, din 20 octombrie, CCR a avut o singură obiecție, legată de prevederile privind folosirea „tehnicii poligraf”.  CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”, a anunțat, azi, CCR.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Decizia vine la câteva zile după ce Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Bugetul României 2025, votat în februarie (sursa: facebook/Tánczos Barna)
Eveniment

Bugetul României 2025, votat în februarie

Bugetul României 2025, votat în februarie. Coaliția de guvernare din România a stabilit termenul pentru prezentarea și adoptarea bugetului de stat pe anul 2025. Acesta va fi votat abia în luna februarie. Bugetul României 2025, votat în februarie Proiectul de buget de stat va fi prezentat în cadrul coaliției de guvernare până la data de 27 ianuarie 2025, conform deciziei luate în prima ședință a coaliției din acest an. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Decizia a fost anunțată de PNL printr-un comunicat de presă emis miercuri seara. După prezentarea în cadrul coaliției, bugetul va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Obiectivul este ca în prima săptămână din februarie 2025, bugetul să fie votat și adoptat de către Parlament. Importanța respectării calendarului Stabilirea acestui calendar este esențială pentru asigurarea unui început de an fiscal organizat și pentru evitarea întârzierilor în implementarea programelor guvernamentale și finanțarea proiectelor naționale. Coaliția de guvernare își propune un proces transparent și eficient de elaborare și adoptare a bugetului de stat pentru 2025, în conformitate cu termenii stabiliți.

Lucrările la A8 încep în februarie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Lucrările la A8 încep în februarie

Lucrările la A8 încep în februarie. Lucrările la primul lot al Autostrăzii Unirii, Tg. Neamț-Moțca, vor începe în februarie, iar construcția podului peste Prut este planificată pentru martie. Lucrările la A8 încep în februarie Primele două loturi din sectorul ieșean al A8 urmează să intre în licitație la începutul anului viitor. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Cătălin Urtoi, președintele Consiliului de Administrație al CNIR, a anunțat că trei loturi ieșene sunt aproape de etapa licitației. Compania Națională de Investiții Rutiere gestionează peste jumătate din traseul viitoarei autostrăzi, preluând 7 dintre cele 11 loturi de la CNAIR. Continuarea, în Ziarul de Iași

Olaf Scholz salută calendarul alegerilor anticipate (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Olaf Scholz salută calendarul alegerilor anticipate

Olaf Scholz salută calendarul alegerilor anticipate. Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat miercuri satisfacția în legătură cu acordul convenit de principalele partide politice pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate pe 23 februarie anul viitor. Olaf Scholz salută calendarul alegerilor anticipate În cadrul unei intervenții în parlamentul federal, Scholz a declarat că este "foarte bucuros" și "recunoscător" pentru acest acord, realizat după căderea recentă a coaliției guvernamentale tripartite. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Adresându-se deputaților, Scholz a lansat un apel către partidele parlamentare pentru adoptarea unor măsuri sociale esențiale, inclusiv sprijinul pentru creșterea copilului. Cancelarul a subliniat că cetățenii germani nu ar trebui să fie forțați să aleagă între securitate și prosperitate, avertizând că țara se află într-un moment vulnerabil. O economie în dificultate Germania, cea mai mare economie a Europei, trece printr-o perioadă de incertitudine economică, marcată de o contracție economică pentru al doilea an consecutiv. Problemele legate de tarifele comerciale, competitivitatea companiilor germane și sprijinul viitor pentru Ucraina complică și mai mult situația economică. Responsabilitatea față de Ucraina, fără sacrificii interne Olaf Scholz a subliniat în fața parlamentului că sprijinul european pentru Ucraina este o responsabilitate importantă, dar că acest ajutor nu trebuie să vină în detrimentul cetățenilor germani. Cancelarul a precizat că, în opinia sa, sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să implice reduceri de pensii sau scăderea fondurilor pentru sănătate, subiecte care vor figura printre prioritățile dezbaterii electorale. Mesaj pentru unitate până la noile alegeri În încheierea discursului său, Scholz a făcut un apel la unitate, îndemnând toate partidele să colaboreze "pentru binele țării" până la alegerile din februarie. Subiectele legate de sprijinul pentru Ucraina și stabilitatea economică vor fi teme esențiale în campania electorală, iar cancelarul a subliniat că eforturile comune sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea Germaniei în acest context incert.

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie Foto: Facebook
Politică

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie

Premierul Marcel Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie, de 1,7% din PIB, fără precedent în ultimii zece ani. El a explicat acest deficit prin cheltuielile cu apărarea, amânate din 2023, când ministerul Apărării a cheltuit doar 1,6% din PIB, față de alocarea de circa 2%. România are și cea mai mare inflație din UE, de 7,1% în februarie, de 2,5 ori peste media UE, de 2,8%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie „S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Ultimul raport NATO, publicat acum circa o săptămână, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Pe de altă parte, din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% - 2015; 0,10% - 2016; 0,05% - 2017; 0,58% - 2018; 0,51% - 2019; 0,79% - 2020; 1,14% - 2021; 0,67% - 2022 și 1,07% - 2023. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Oficialii UE spun că, la final de an, deficitul va fi 7% Ministerul de finanțe nu a publicat încă execuția bugetară pentru februarie, de obicei datele devin oficiale în ultimele zile ale lunii următoare. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus recent un înalt functionar al Comisiei Europene, Declan Costello.

Schengen în 2023, doar în februarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Schengen în 2023, doar în februarie

Schengen în 2023, doar în februarie. Consiliul European care urmează să fie convocat în prima decadă a lunii februarie la Bruxelles este considerat un "moment crucial" în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen în anul 2023, au precizat surse guvernamentale pentru Agerpres. Schengen în 2023, doar în februarie Conform surselor citate, următoarea şansă de a pune pe agenda Consiliului JAI aderarea României la Schengen este în luna februarie la Consiliul European, unde unul din subiectele de pe agendă urmează să fie cel legat de migraţia ilegală. Aceleaşi surse au subliniat că, în măsura în care preşedinţia suedeză nu va accepta discutarea subiectului extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, o decizie în privinţa admiterii României în Schengen în anul 2023 este puţin probabilă. Citește și: Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena: Ultima oară când am procedat așa, după fraudarea alegerilor din Belarus. Plus: Organizațiile evreiești ne-au susținut în Austria "Intuitiv, dacă preşedinţia suedeză nu va accepta extinderea, şansele ca decizia să mai fie luată în anul 2023 sunt foarte mici", au transmis aceleaşi surse. Cât priveşte poziţia Austriei, sursele citate au precizat în privinţa retrimiterii ambasadorului României la Viena la post că acest lucru se va întâmpla în măsura în care Austria va da semnale pozitive pe tema aderării României la Spaţiul Schengen. Olanda nu dă șanse Bulgariei așa repede Pe de altă parte, premierul olandez. Mark Rutte, vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Acesta a declarat joi pentru Euractiv că Sofia mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. „Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ”, a declarat Rutte. Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Cum România și Bulgaria sunt evaluate la pachet în privința Schengen, pare imposibil ca vreuna din cele două țări să prindă zona de liberă circulație anul viitor.

Internațional

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie, avertizează generali americani. Wendy Sherman, adjunct al secretarului de stat al SUA, a declarat public că o invazie ar putea avea până la 15 februarie. Totuși, ea a arătat că aliatul lui Putin, președintele Chinei comuniste, Xi Jinping, nu ar dori ca un război să fie declanșat în jurul datei de 4 februarie, când va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie Rusia face însă eforturi pentru a calma temerile Occidentului. În cadrul acestui efort, oficialitățile de la Moscova au anunțat că vor trimite “în curând“ co cerere atât la NATO, cât și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), prin care le va solicita celor două organisme să „precizeze cum intenționează să pună în aplicare angajamentul de a nu-și consolida securitatea în detrimentul securității altora”. În paralel, SUA și Marea Britanie pregătesc sancțiunile ce vor fi aplicate Rusiei dacă atacă Ucraina. Potrivit unor oficiali britanici, „orice companie de interes pentru Kremlin va putea fi vizată, astfel că nu va mai exista loc în care să se ascundă oligarhii lui Vladimir Putin și nici companiile implicate în susținerea statului rus”. Ucraina și Rusia intensifică recrutările Kievul a lansat anul acesta o nouă forță de apărare teritorială, compusă din rezerviști, cu care speră să facă față în cazul unei invazii rusești. Ucraina dorește să transforme unitatea, în cel mai scurt timp posibil, într-un corp de elită care să numere până la 130.000 de oameni. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL În tabăra rusă, prim-vicepreședintele Comisiei Dumei de Stat pentru afacerile CSI, Viktor Vodolatsky, a anunțat că cetățenii ruși cu reședința permanentă în regiunile Donețk și Lugansk pot fi recrutați în armata rusă. În caz de recrutare, aceștia vor efectua stagiul militar pe teritoriul Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră