vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: externe

6 articole
Politică

Fost secretar de stat în MAE: ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică”

Un fost secretar de stat în MAE, Iulian Fota, scrie, pe Facebook, că ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică profesională”. El spune că doar 25% din angajații ministerului sunt dedicați și inteligenți.  Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Azi, Fota mai afirmă că Armata și-a pierdut „dimensiunea intelectuală”, iar Marina Militară a fost abandonată, deși autoritățiel române vorbeau despre importanța Mării Negre. Ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” „Mi-ar mai place să fiu ministru de externe, pentru ca să reconstruim un minister strategic. Pe cât este de important , pe atât este de prăbușit. Prăbușit organizatoric, logistic și ca etica profesională. MAE este ținut în picioare de 25% din personal, oameni foarte inteligenți și dedicați, foarte buni. Restul de 75% profită și se gândesc doar la ei. Nu au țara, nu au onoare. Am fost în mai multe comisii de plecări la post. Cam două treimi pleacă la post din considerente personale. Se și enervează când îi întrebi dacă nu cumva rostul lor este să servească țara. De aceea am și fost dușmanul numărul unu al personalului MAE. Mulți au respirat ușurați când am fost dat afară. Eram coșmarul multora. Și dacă ar fi doar aspectele astea. MAE este un minister în criza instituțională. Are în continuare un deficit de personal de câteva  sute de oameni. În ultimii zece ani nici un ministru de externe nu a avut pe agenda consolidarea organizațională și logistică a MAE și nici creșterea bugetului”, a scris Fota.  „Imaginea armatei e Zisu” El mai apreciază că este „o rușine națională” ce se petrece cu Marina Militară. „Imaginea armatei azi, mă tem că e Zisu. Și  e păcat! M-aș duce ministru al apărării și ca să găsim o soluție de dezvoltare pentru marina militară. Asta poveste, un parașutist cu rău de mare, care salvează marina militară. Lăsată iresponsabil și cred și intenționat în marginalizare. Atâția ani am vorbit de Marea Neagră ca cel mai important lucru l-am neglijat. Într-o țară care construiește nave și mari și de mare complexitate. O rușine națională! Marina militară ar fi una din principalele  mele priorități”, a scris fostul secretar de stat. 

Ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” afirmă Iulian Fota Foto: Facebook
Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”, spune Iulian Fota Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste”

Un fost secretar de stat de la Externe, Iulian Fota, acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”. Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Acum, el relatează, pe Facebook, o ciocnire cu administrația Iohannis, unde a cerut să se discute „mersul războiului și implicații pentru România”, dar a fost refuzat. În consecință, Fota a cerut să se consemneze că „România , pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi”, fapt valabil și azi. Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Pe fondul plecării lui KWI de la Cotroceni vreau să povestesc un moment trist,chiar șocant, pentru ca un activ negativ să nu se descarce asupra lui Ilie Bolojan. Mai ales când, într-o culme a ipocriziei, îi spui președintelui interimar «aveți grijă de România»!!! De la începerea fazei doi a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, februarie 2022, până în toamna acelui an , nu avusese loc nici o discuție serioasă despre cum ar trebui România să abordeze cea mai gravă criză de securitate națională cu care era confruntată. Cele două ședințe CSAT nu se pun, pentru că ele sunt de o formalitate descurajantă. Rar când sunt utilizate ca formate de discuțîi serioase. Și asta o spun ca fost membru al CSAT timp de șase ani. Luni de zile speranța mea a fost ca fie Ion Oprișor, consilier prezidențial de securitate națională, fie consilierul premierului pe același domeniu, Nicolae Comănescu, ne vor invita, la nivel de secretar de stat , să ne sfătuim. Cu ce ne confruntăm și cum facem mai bine să apărăm țară. Cine cunoaște administrarea centrală a țării știe cât de importanți sunt secretarii de stat. Ei mișcă administrația , ei țin țara în picioare sau o scufundă. Includ aici și pe cei asimilați acestei poziții, cum sunt unii șefi de agenții importante. Când eu eram consilier prezidențial , dincolo de formate standartizate, precum Consiliul Operativ al Comunitățîi de Informații, am utilizat des formatul adhoc al secretarilor de stat, pentru a rezolva teme importante, precum securitatea cibernetică sau cea energetică. Pur și simplu îi împingeam de la spate, ii presam, ii mai și amenințăm, ca să rezolvăm o problema. În definitiv aveam în spate aureolă de putere a Președintelui Traian Băsescu. Spre disperarea mea nu s-a întâmplat nimic până prin toamna lui 2022. Când primesc o invitație la Cotroceni, la o ședința convocată de Ion Oprișor. Din start, după agenda, mi-am dat seama că nu este o activitate serioasă. Eram invitați să discutăm două chestii foarte tehnice, fără relevanță pentru mersul războiului. Dar măcar era un format mai larg și am bănuit că vor fi și alții acolo. M-am dus, discuția a fost plata și tehnică, fără nici o relevanță strategică. Am stat cuminte până la ultimul punct, diverse. MAE nu avea responsabilități directe pe chestiunile de pe agenda. În schimb, la final, am cerut cuvântul și am propus, dacă tot ne-am strâns, că agenda să fie completată cu un punct suplimentar: mersul războiului și implicații pentru România. Am fost foarte explicit, plecând și de la participarea instituțională relevantă, care ar fi avantajul unei astfel de discuții. În definitiv eram strânși la Cotroceni cei mai reprezentativi secretari de stat ai statului român. Cele mai importante instituții erau acolo, vreo 12 cu totul. Spre șocul meu, Oprișor s-a opus , spunând că nu e momentul. În condițiile alea, într-un gest de frondă, l-am întrerupt brutal și am cerut să se consemneze în mînuță ședinței că eu, SDS Fota, cu toată greutatea funcției afirm responsabil și oficial că România, pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi. Peste 25 de ani de experiență , competență demonstrată, loialitate fără fisură nu au fost suficiente pentru a determina o mâna de demnitari ai statului român să ne aplecăm serios asupra nevoilor țării. Au băgat toți capul în pământ și ședința s-a terminat fără discuția reclamată. După ședința nu am avut de la nimeni, nici o reacție. Nici de la Oprișor , nici de la cei care participaseră. Absolut nimic. Nu m-a întrebat nimeni ce am vrut să spun, ce am în cap, ce mi-a venit. The sound of silence!Frică pentru menținerea postului domină rațiunea. Și nici vreo altă ședința nu a mai avut loc, cel puțîn până în februarie 2024, când am fost dat afară. Prea stricam confortul unui întreg establishment. Așa am ajuns să ne intrabam dacă «statul român este eșuat» și dacă suntem în pericol «să ne facem de râs». Și atunci, în condițiile astea, nu este o imensă ipocrizie să-i spui lui Bolojan «aveți grijă de România»? În ultimii trei ani, grija pentru România, din incompetența sau comoditate, a fost minimă. Iar ce le-am spus la Cotroceni acum doi ani este valabil în continuare. România nu este pregătită pentru vremurile proaste care cad peste noi”, a scris Fota pe Facebook. El a atașat, la postare, și o agendă de securitate națională pe care România ar trebui să o aibă.

Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024

Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor. Datele sunt publicate de ministerul de Finanțe, însă acesta nu păstrează pe site, public, de la o lună la alta, informațiile privind numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie 2024. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 În octombrie 2024, numărul bugetarilor a fost de 1.300.297. În noiembrie sărise la 1.306.197. În decembrie 2024, creșterea a fost de doar câteva sute - s-a ajuns la 1.306.893, însă în poziții cheie. La Secretariatul General al Guvernului s-au angajat, în decembrie, cel puțin 33 de persoane, numărul angajaților ajungând la 4.601. Pentru comparație, în august 2020, când premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473. În decembrie 2024 s-au făcut opt angajări și în ministerul de Externe, unde s-a ajuns la 2.090 de posturi ocupate. În ministerul condus de liberala Alina Gorghiu numărul posturilor ocupate a crescut, în decembrie, cu 25 - număr total de angajați, 2.772. La Sănătate, instituție condusă și atunci, și acum, de pesedistul Alexandru Rafila, s-au făcut 166 de angajări - 18.320 saalriați, în total. La ministerul Energiei, liberalul Sebastian Burduja a mai adus, în decembrie, cinci bugetari. Secretariatele de stat pentru revoluționari și pentru culte și-au sporit numărul de angajați cu câte unul. Aceste angajări vin pe fondul unui deficit bugetar uriaș, Consiliul Fiscal arătând că acesta se datorează și cheltuielilor de personal excesive. „Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar și o reducere a numărului de instituții bugetare, prin comasări”, se lăuda premierul Ciolacu în fața Parlamentului, la începutul lunii februarie.

Iohannis ar vrea șefia Externelor UE (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Iohannis ar vrea șefia "Externelor" UE

Iohannis ar vrea șefia "Externelor" UE. Președintele Klaus Iohannis vizează numirea în funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și politici europene în viitoarea Comisie Europeană care se va forma după alegerile europarlamenare din vara anului viitor, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse politice europene. Iohannis ar vrea șefia "Externelor" UE Potrivit acestora, dorința președintelui a fost deja comunicată liderilor coaliției. După alegerile europarlamentare programate în iunie 2024, numirile în viitoarea Comisie se vor face în funcție de ponderea politică a marilor grupuri politice: populari (PPE), socialiști (PES) și liberali (Renew Europe). Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale "Dacă președinția viitoarei comisii europene va fi deținută tot de către PPE, ca și până acum, atunci sunt puține șanse ca a doua funcție ca importanță din Comisie, cum este cea de înalt reprezentant, să fie deținută tot de către un reprezentant al popularilor, cum este cazul domnului Iohannnis", au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate. Totuși, dacă se va ajunge aici, președintele Klaus Iohannis va avea nevoie de susținerea premierului Ciolacu. Numirea în Comisie se face tehnic de către Guvern, după ce în prealabil este negociată în Consiliu European și între marile grupuri politice. Președintele Iohannis își încheie oficial mandatul în decembrie 2024. Procedurile pentru formarea viitoarei Comisii Europene s-ar putea prelungi până în toamna anului viitor.

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, mesaj pentru Rusia
Politică

Ministrul leton externe mesaj pentru Rusia

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale: „Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei”. Mesajul a fost publicat pe contul său de Twitter. Însă, în Republica Moldova, fostul președinte Dodon a transmis felicitările sale sincere și a vorbit despre faptul că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia „Astăzi Rusia își sărbătorește Ziua Rusiei. Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei, renunțarea la ambițiile imperiale și construirea unui stat modern, democratic și de drept”, a scris ministrul Letoniei. #Russia is marking its National, I wish defeat in the aggressive war against #Ukraine, abandoning imperial ambitions and ultimately creation of modern and democratic country #RussiaDay2022 ??— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) June 12, 2022 El și-a publicat mesajul și în limba rusă. Anterior, Rinkēvičs a reacționat la îndemnul președintelui francez Emmanuel Macron „de a nu umili Rusia”, pentru ca atunci când acțiunile militare vor înceta, să fie căutate soluții diplomatice. Șeful diplomației letone l-a contrazis, apreciind că Putin își dorește imperiul înapoi, nu să evite umilirea. „Aceasta este o ciocnire a valorilor și civilizațiilor, pe care nu ne putem permite să o pierdem”, a scris Rinkēvičs, la 10 iunie, tot pe Twitter. Citește și: China nu se mai încurcă în diplomație: Vom declanșa un război dacă Taiwanul va fi separat de Beijing În schimb, în Republica Moldova, fostul șef de stat, Igor Dodon, a venit cu un mesaj de felicitare pentru cetățenii Federației Ruse, cu ocazia Zilei Naționale. Dodon susține că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Totodată, acesta a menționat că „Federația Rusă a venit de nenumărate ori în ajutorul Republicii Moldova, ne-a susținut și a fost alături în momente dificile pentru poporul nostru”.

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei (sursa: fmprc.gov.c)
Internațional

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei. Poziția Chinei de a respecta suveranitatea și integritatea teritorială a națiunilor, respectarea scopului și principiilor ONU a fost consecventă și clară; poziția se aplică și situației din Ucraina, au transmis oficialii de la Beijing. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă a purtătorului de cuvânt al Externelor chineze, Wang Wenbin. China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei Cererile legitime ale Rusiei cu privire la securitate ar trebui recunoscute și abordate în mod corespunzător, având în vedere expansiunea continuă a NATO către est. Preocupările rezonabile de securitate ale tuturor națiunilor ar trebui respectate, a mai arătat Wang Wenbin. Externele de la Beijing susțin că țara lor "salută cele mai curând dialoguri directe și negocieri între Rusia și Ucraina" și "încurajează toate eforturile diplomatice benefice pentru rezolvarea crizei". Citește și: Ucraina va primi apărare aeriană de la NATO. Alianța desfășoară, în premieră, forța de reacție rapidă pentru apărare colectivă "The sovereignty and territorial integrity of all countries should be respected and upheld. The purposes and principles of the UN Charter should also be jointly upheld. This a principle China always follows and a basic norm governing international relations that all countries should adhere to. At the same time, we recognize that the Ukraine issue has a complex and special historical context and understand Russia’s legitimate concerns on security issues. China maintains that all should discard the Cold War mentality and eventually put in place a balanced, effective and sustainable European security mechanism through dialogue and negotiation.", mai menționează transcriptul conferinței de presă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră