sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: exploatare

5 articole
Eveniment

Primarul Crevediei reținut: trafic de persoane

Primarul Crevediei reținut: trafic de persoane. Primarul din Crevedia, Petre Florin, a fost reținut pentru 24 de ore după perchezițiile efectuate marți, în cadrul unui dosar de trafic de persoane. Ancheta scoate la lumină acuzații grave privind exploatarea unei persoane vulnerabile la ferma edilului. Primarul Crevediei reținut: trafic de persoane Potrivit IPJ Dâmbovița, anchetatorii au descoperit că, începând din ianuarie 2022, primarul ar fi profitat de vulnerabilitatea unei persoane cu handicap mintal sever, lipsită de suport familial și locuință. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Victima a fost obligată, prin constrângere fizică și psihică, să lucreze în condiții improprii la ferma de animale aparținând edilului. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul primarului și alte locații din Crevedia, anchetatorii au ridicat documente de identitate ale victimei, înscrisuri relevante și alte probe incriminatoare. De asemenea, Direcția Sanitară Veterinară a fost sesizată pentru verificarea legalității fermei de animale, care nu deținea documente justificative. Măsurile DIICOT Miercuri dimineață, procurorii DIICOT și polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Dâmbovița au sesizat Tribunalul Dâmbovița, solicitând arestarea preventivă a primarului pentru 30 de zile. Între timp, victima a fost preluată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Dâmbovița. Detalii despre anchetă Polițiștii au efectuat trei percheziții în comuna Crevedia, inclusiv la sediul primăriei. Ancheta a scos la iveală că victima era adăpostită în condiții improprii și obligată să muncească permanent, îngrijind animalele de la fermă. Exploatarea s-a desfășurat în contextul vulnerabilității grave a victimei, cunoscută de edil prin prisma funcției publice. Abuz de putere și exploatare Cazul primarului din Crevedia evidențiază o situație gravă de abuz de putere și exploatare. Autoritățile continuă cercetările pentru a asigura că vinovații sunt trași la răspundere, iar persoanele vulnerabile sunt protejate.

Primarul Crevediei reținut: trafic de persoane (sursa: Facebook/Petre Florin)
Primarul Crevediei, suspectat: exploata prin muncă (sursa: Facebook/Petre Florin)
Eveniment

Primarul Crevediei, suspectat: exploata prin muncă

Primarul Crevediei, suspectat: exploata prin muncă. Marți dimineața, polițiștii au efectuat percheziții la Primăria din Crevedia și la domiciliul primarului, într-un dosar privind suspiciuni de exploatare prin muncă a unei persoane cu handicap, conform surselor judiciare. Primarul Crevediei, suspectat: exploata prin muncă Potrivit IGPR, ancheta vizează săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler "Din probatoriul administrat a reieșit că, începând cu luna ianuarie 2022, o persoană, cunoscând prin prisma funcției publice deținute starea de vădită vulnerabilitate a unei victime cu handicap mintal accentuat permanent, ar fi adăpostit-o în condiții improprii, la ferma de animale pe care ar deține-o, în scopul exploatării prin muncă," au precizat reprezentanții poliției. Victima, constrânsă să muncească la fermă Victima, o persoană cu handicap mintal sever, a fost constrânsă fizic și psihic să presteze munci permanente la ferma edilului, îngrijind animalele. Poliția susține că persoana exploatată era lipsită de suport familial și de locuință, ceea ce a amplificat vulnerabilitatea acesteia. Audierile în acest caz au loc la sediul DIICOT - Biroul Teritorial Dâmbovița, unde autoritățile investighează în continuare circumstanțele și implicațiile acestui caz grav de exploatare.

Garda Forestieră nu a sancționat IKEA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Garda Forestieră nu a sancționat IKEA

Garda Forestieră nu a sancționat IKEA. Cu două săptămâni în urmă, un raport realizat de două organizații non-guvernamentale acuza grupul de firme IKEA că exploatează pădurile pe care le deține în România. Garda Forestieră nu a sancționat IKEA Metoda: nu ar face deosebire între copacii care se află în zonele protejate și cei din zonele de unde poate fi recoltată masă lemnoasă. Citește și: Misterioasa dispariție a candidatului Piedone: două zile de când nu a mai postat pe rețelele sociale și nu a mai apărut la TV. Retragerea sa ar ajuta-o pe Firea, și ea o apropiată a lui Voiculescu Astfel, doar puțin peste 1% din cele peste 51 de mii de hectare pe care IKEA le deține în România prin franciza sa Ingka Investments se află în regim de protecție strictă (management fără intervenţie). Încă 8,25% se află în regim de protecție parțială, arată raportul realizat de Fundația Agent Green și de ONG-ul elvețian Bruno Manser Fonds. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fraţii Tate au fost reţinuţi iar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Fraţii Tate au fost reţinuţi iar

Fraţii Tate au fost reţinuţi iar, pentru 24 de ore, în noaptea de luni spre marţi, după ce poliţiştii români au pus în aplicare două mandate europene de arestare emise de către autorităţile judiciare din Marea Britanie, potrivit unor surse judiciare. Fraţii Tate au fost reţinuţi iar "La data de 11 martie, în jurul orei 23,15, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale, ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale şi poliţişti din Voluntari au pus în aplicare două mandate europene de arestare, emise de către autorităţile judiciare din Marea Britanie, pentru comiterea de infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane pe teritoriul Marii Britanii. Citește și: O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Cei doi bărbaţi au fost prezentaţi procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore, faţă de cei în cauză", informează un comunicat al IPJ Ilfov. Cei doi bărbaţi au fost încarceraţi în arestul Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti (DGPMB). Cooperarea s-a realizat prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, iar suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale. Trimiși în judecată de DIICOT Andrew şi Tristan Tate, cu dublă cetăţenie, britanică şi americană, şi două tinere complice (Alexandra-Luana Radu şi Georgiana Manuela Naghel) au fost trimişi în judecată de DIICOT pe data de 20 iunie, fiind acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contra cost pe site-uri de profil. Din aceste activităţi, inculpaţii ar fi obţinut importante sume de bani. Infracţiunile reţinute în sarcina lor sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată, viol în formă continuată (două acte materiale), acces ilegal la sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, lovire sau alte violenţe şi instigare la această infracţiune. Conform DIICOT, infracţiunea de trafic de persoane ar fi fost comisă atât pe teritoriul României, dar şi în Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie. Loverboy & owned by Tate Anchetatorii susţin că fraţii Tate racolau tinere sub pretextul începerii unei relaţii de iubire, după care le duceau într-o casă din judeţul Ilfov, unde erau obligate să producă clipuri video, ce erau postate pe site-uri pentru adulţi. Cei doi fraţi le induceau în eroare pe tinere că ar dori o relaţie de căsătorie/concubinaj şi că ar avea faţă de ele sentimente reale de iubire (metoda "loverboy"). Femeile ar fi fost ulterior transportate şi adăpostite într-un imobil din judeţul Ilfov, unde, prin acte de violenţă fizică şi constrângere psihică (intimidare, supraveghere constantă, controlul şi invocarea de pretinse datorii), ar fi fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării, prin intermediul unor platforme de socializare, de material având un astfel de caracter şi prin supunerea la executarea unei munci, în mod forţat, în scopul obţinerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obţinute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori. Victimele le-au povestit anchetatorilor că în vila din judeţul Ilfov era amenajat un studio de videochat, fiind întâmpinate la venire de paznici înarmaţi. Totodată, ele ar fi fost obligate să îşi facă tatuaje cu mesajul "owned by Tate". Trei femei s-au constituit părți civile Anchetatorii au identificat şapte victime în acest caz, însă doar trei s-au constituit părţi civile în dosar. Cu privire la infracţiunea de viol, anchetatorii spun că, în luna martie 2022, una dintre fete ar fi fost constrânsă de unul dintre fraţii Tate, prin exercitarea de violenţe fizice şi presiuni psihice, să întreţină în mod repetat relaţii sexuale cu el. De asemenea, referitor la infracţiunile de instigare la lovire sau alte violenţe, respectiv lovire sau alte violenţe, anchetatorii spun că, în luna octombrie a anului 2021, în scopul "pedepsirii" uneia dintre fete care a refuzat să continue realizarea de materiale cu caracter pornografic şi a solicitat să i se permită plecarea din imobilul aflat în judeţul Ilfov, la instigarea unuia dintre fraţii Tate, una dintre complice ar fi exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate. În timpul anchetei, procurorii DIICOT au pus sechestru pe mai multe bunuri deţinute de fraţii Tate în România: 15 terenuri şi clădiri situate pe raza judeţelor Ilfov, Prahova şi Braşov; 15 autoturisme de lux; 14 ceasuri de lux; două lingouri şi o medalie, acţiuni la patru firme; sume de bani şi criptomonede.

Ucrainence refugiate, exploatate crunt de traficanți (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Internațional

Ucrainence refugiate, exploatate crunt de traficanți

Ucrainence refugiate, exploatate crunt de traficanți. Mai mult de opt milioane de oameni au fugit de războiul din Ucraina. 90% dintre refugiați sunt femei și copii. Însă pericolul de care încearcă să scape nu se termină o dată ce părăsesc Ucraina, căci ajung să fie printre cele mai vizate ținte ale organizațiilor criminale. Vulnerabili, traumatizați de război, uneori necunoscând nici o altă limbă, fără bani, fără nici o perspectivă reală de sprijin, ajunși într-o țară străină, uneori doar cu hainele de pe ei, refugiații caută de lucru, dispuși să facă orice, sau gazde care să le adăpostească, fără să aibă timp să le verifice, expunându-se astfel riscului de a cădea pradă traficanților de persoane, exploatatorilor sexuali sau de muncă forțată. Dintre refugiați, cele mai expuse, fiind și cele mai vulnerabile, sunt femeile însărcinate. Într-un recent interviu acordat cotidianului Die Welt, Helga Schmid, secretarul general al OSCE, vorbește despre realitate cruntă cu care se confruntă refugiații ucraineni, explicând totodată de ce Rusia nu poate fi exclusă din OSCE. Ucrainence refugiate, exploatate crunt de traficanți Potrivit estimărilor OSCE, la nivel mondial, traficul de persoane a crescut dramatic, existând între 25 și 27 de milioane de victime pe an însă doar 10.000 dintre aceste cazuri ajung în fața justiției. Și mai puțin de un procent din victime poate fi identificat. „În traficul de persoane există, în mare măsură, impunitate pentru făptuitori”, a declarat, pentru Die Welt, Helga Schmid, adăugînd că una dintre marile probleme cu care se confruntă refugiații din Ucraina este vulnerabilitatea în fața traficanților. „Căutările online globale pentru servicii sexuale și reprezentări pornografice ale femeilor și copiilor ucraineni au crescut cu până la 600% de la începutul războiului. Traficul de femei însărcinate a crescut semnificativ de la începutul războiului. Victimele infracțiunilor sexuale sunt ademenite online cu promisiuni false, abuzate în locuințele private din țările gazdă sau interceptate direct la graniță de traficanții de persoane, sub acoperire. Crima organizată a intrat pe fir. Acești criminali fără scrupule vizează oameni vulnerabili, care au nevoie de ajutor, au nevoie să câștige bani, nu vorbesc limba în noua țară și sunt adesea traumatizați de război. Creșterea traficului de persoane, în timpul războiului, ne arată, într-adevăr, cît de adîncă este prăpastia.” OSCE & Reuters: "Be safe" Pe lângă exploatarea sexuală, a apărut, în traficul de persoane și o tendință crescândă a constrângerii către criminalitatate, cum ar fi cerșetoria forțată sau căsătoriile simulate. Profiturile anuale din traficul de persoane au explodat în ultimii 15 ani și sunt estimate la aproximativ 150 de miliarde de dolari pe an. Potrivit lui Schmidt, „dacă traficul de persoane ar fi o țară, aceasta s-ar situa pe locul 55 în lume în ceea ce privește producția economică.”. Alături de Thomson Reuters, OSCE a lansat campania „Be safe”, în care oamenii sunt avertizați, înainte de a-și părăsi țara, asupra tertipurilor traficanților (cum ar fi utilizarea femeilor pentru racolare), având la dispoziție și o linie telefonică, pentru cazurile de urgență. Citește și: O nouă umilință pentru România în dosarul Schengen: Suedia nu va pune subiectul în discuție la Bruxelles, premierul Kristersson evită și să-l menționeze Astfel, pe site-ul helpukrainians.info refugiații sînt îndrumați să parcurgă trei pași pentru a se păzi de prădători: să fie atenți la semne (oferta unui loc de muncă cu un salariu nerealist de mare, abordarea insistentă, reținerea pașaportului, controlul asupra libertății de mișcare), să reducă la minumum orice risc (să nu rămînă singuri, să nu-și înstrăineze actele, să nu accepte oferte nesolicitate de transport, să aibă contactele ambasadelor Ucrainei și telefonul mereu încărcat) și să aibă, în permanență, la îndemână, o soluție de ajutor. Misiuni OSCE suspendate în Ucraina Anul trecut OSCE a fost nevoită să suspende două misiuni în Ucraina – inclusiv o misiune de observare a încetării focului la Donbass – pentru că Rusia și-a retras sprijinul, o acțiune care contravine regulilor OSCE, conform cărora un stat participant ar trebui să primească asistență dacă o solicită. „2022 a fost un an foarte dificil pentru OSCE – și nu doar din cauza bugetului. Cu toate acestea, am reușit să mobilizăm mai multe fonduri extrabugetare din statele membre individuale, în special din Germania, ceea ce a asigurat capacitatea organizației de a-și continua misiunea”, a declarat Schmid. Aceasta a adăugat că, astfel, de la 1 noiembrie, anul trecut, peste 60 de membri ai personalului OSCE și un reprezentant special au activat din nou în Ucraina, supraveghind 23 de proiecte, ajutând inclusiv la acțiuni de deminare, consolidarea securității cibernetice și sprijinirea femeilor și copiilor care au fost victime ale violenței. Rusia nu poate fi exclusă Despre cerința ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, care percepe OSCE ca fiind o „autostradă către iad”, de a exclude Rusia din organizație, Schmid a declarat: „Să ne înțelegem: este clar că Rusia a atacat Ucraina, iar Moscova este agresorul în acest război. Ministrul de externe ucrainean are dreptate când spune că principiile fundamentale ale OSCE – precum suveranitatea statului, integritatea teritorială și interzicerea violenței – au fost călcate în picioare. Totuși, spre deosebire de Consiliul Europei, OSCE nu are un mecanism de suspendare care ar putea fi folosit pentru a exclude Rusia. Acest lucru se datorează faptului că nu suntem o organizație similară UE sau NATO. (...) Menținerea canalelor diplomatice deschise nu înseamnă că aprobăm politica Moscovei, iar a sta alături la o masă nu înseamnă doar că facem schimb de plezanterii diplomatice. Dimpotrivă, încă din 3 martie, marea parte a țărilor au activat un mecanism OSCE pentru a investiga încălcările drepturilor omului ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. Într-o zi vom avea nevoie din nou de canale de conversație. Și OSCE este singura organizație de securitate în care toți cei importanți pentru arhitectura europeană de securitate stau la aceeași masă.”. Întrebată dacă OSCE ar fi dispusă să monitorizeze încetarea focului între Rusia și Ucraina, Helga Schmid a răspuns: „Suntem gata să ne aducem contribuția când va veni momentul, așa cum am făcut și în trecut. Însă cum va arăta această contribuție în termeni concreti rămâne de văzut.”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră