sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: executie bugetara

8 articole
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă: cheltuielile cu salariile bugetarilor, denumite oficial „cheltuieli de personal”, au crescut cu peste 12%, anul trecut, prin comparație cu anul 2022. În schimb, investițiile - așa-numitele „cheltuieli de capital” - s-au prăbușit, înregistrând o diminuare de minus 4,3% față de 2022. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Informațiile apar în sinteza execuției bugetului general consolidat, după 12 luni din 2023. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru”, spunea premierul Marcel Ciolacu acum trei zile. Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă „Cheltuielile de personal au însumat 132,7 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB”, se arată în nota de fundamentare a execuției bugetare. În 2021, cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Deși sinteza execuției bugetare arată clar o scădere a cheltuielilor de capital, nota de fundamentare susține că au cresacut investițiile, prin absorbția fondurilor europene: „Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții”. Deficitul bugetar a fost în jur de 90 miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. Derapajul bugetar a fost de aproximativ 20 miliarde lei în 2023, din cauza cheltuielilor mai mari. Inițial, bugetul era calculat pe un deficit de doar 70 de miliarde de lei, respectiv 4,4%.

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% Foto: Facebook
Eveniment

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8

Execuția bugetară pentru primele nouă luni ale anului demontează minciuna tăierilor de cheltuieli: salariile bugetarilor - „cheltuielile salariale” - au crescut cu 10,8%, comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut. În plus, documentul publicat azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile din componenta nerambursabilă a PNRR sunt de doar 984 de milioane de lei, adică circa 200 de milioane de euro - suma alocată fiind de 14,24 miliarde euro. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns, la final de septembrie, la astronomica sumă de 25 de miliarde de lei, o majorare de 12,5% față de primele nouă luni din anul trecut. Această cheltuială reprezintă 1,5% din PIB. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site „Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului inclusiv prin plafonarea sporurilor”, spunea, la 20 septembrie, premierul Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% În termeni nominali, cheltuielile salariale sunt, după primele nouă luni ale anului, de 96 de miliarde de lei, cu 9,3 miliarde de lei în plus față de perioada similară din 2022. Nota de fundamentare nu oferă nici o explicație a acestei majorări substanțiale. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit datelor ministerului de Finanțe, au crescut cu 9,4% și cheltuielile cu bunuri și servicii, deși guvernul se lăuda încă din primăvară că le va reduce. „Am adoptat o serie de măsuri în vederea unei chibzuiri a banului public. Pe scurt, stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern și derogarea de la aceste limite doar prin Memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și educației, interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau a închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură, birotică, de către autoritățile și instituțiile publice”, declara, în mai, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

România a cheltuit 0,6% din PNRR Foto: Facebook Guvernul României
Economie

România a cheltuit 0,6% din PNRR

România a cheltuit în primele patru luni din acest an circa 0,6% din sumele alocate prin PNRR, arată execuția bugetară publicată azi de ministerul de Finanțe. De altfel, în nota care însoțește raportul nici măcar nu apare termenul PNRR. România a cheltuit 0,6% din PNRR Potrivit execuției bugetare, la partea de venituri la buget s-au încasat „sume aferente asistentei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR” în valoare de 477 milioane de lei, adică spre 0% din PIB (datele din documentul Finanțelor), respectiv 0,3% din totalul veniturilor la buget. S-au cheltuit 551 milioane lei din sumele nerambursabile și 300 de milioane de lei din componenta de împrumut a PNRR. În total, s-au cheltuit circa 175 de milioane de euro. În martie, se cheltuiseră circa 140 de milioane de euro. Valoarea PNRR este de 29,8 miliarde de euro. Cererea de plată numărul II din PNRR a fost depusă la 15 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. A doua tranșă din PNRR e de 2,81 miliarde euro. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Foto: Facebook
Politică

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante

Cheltuielile cu dobânzile devin tot mai sufocante pentru buget: au ajuns la 1,4% din PIB-ul României, după primele opt luni din anul 2022. Potrivit datelor publicate luni de ministerul de Finanțe, contribuabilii au plătit, din ianuarie până în august, 19,1 miliarde de lei pe dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Față de primele opt luni din 2021, creșterea este de circa 7,3 miliarde de lei. Față de luna iulie 2022, s-au plătit cu circa 2,7 miliarde de lei în plus. „Plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 7,29 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, susține ministerul de Finanțe, în nota care însoțește execuția bugetară. Au explodat și cheltuielile cu subvențiile, care au ajuns în august la 8,76 miliarde de lei, cu 106% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria „Această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 2,02 mld lei)”, arată Finanțele. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 32,98 mld lei în scădere față de deficitul de 39,36 mld lei înregistrat laaceeași perioadă a anului 2021.

România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR Foto: Facebook MIPE
Eveniment

România cheltuie primele 11 milioane de lei PNRR

În iunie, România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR, adică 2,2 milioane de euro, arată execuția bugetară pe primele șase luni, publicată luni seara de ministerul de Finanțe. România are alocată, prin PNRR, suma de 29 de miliarde de euro. Ea ar trebui cheltuită până la finalul anului 2026. România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR La rubrica privind cheltuielile bugetare, apar 5,9 milioane de lei „proiecte cu finanțare nerambursabilă PNRR” și cinci milioane de lei „proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut PNRR”. La venituri la buget, apar 5,1 milioane de lei, sume aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR. România are în conturi, încă de la finalul anului trecut şi începutul lui 2022, 3,9 mld. de euro din PNRR. În iunie, a mai depus o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro. În total, prin PNRR, România ar urma să primească 29 de miliarde de euro. din care aproximativ jumătate sunt granturi şi jumătate sunt împrumuturi garantate de Comisia Europeană, la dobânzi mici. Banii trebuie atraşi şi cheltuiţi până la finalul lui 2026, deci mai sunt patru ani şi jumătate până când România poate atrage aceste fonduri. Citește și: Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el Există însă şi o instituţie la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care coordonează tehnic implementarea programului: Direcţia Generală Management Mecanism de Redresare şi Rezilienţă, condusă, conform datelor de pe site-ul ministerului, de Ancuța Condurache. Ea vine de la Ministerul Transporturilor, organismul intermediar pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (finanțat prin fonduri structurale și de coeziune), aici având funcția de șef serviciu „Monitorizare proiecte rutier și aerian”.

Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Foto: Facebook Adrian Caciu
Eveniment

Zero sume absorbite PNRR scădere investițiilor

Execuția bugetară după primele patru luni din 2022 arată zero sume absorbite din PNRR și o scădere puternică a investițiilor, față de perioada similară din 2021, deși în acea perioadă erau în vigoare restricțiile impuse de covid. În schimb, au explodat cheltuielile cu dobânzile și cele cu asistența socială. Nici la cheltuielile de personal nu există o reducere, dimpotrivă, acestea au crescut cu circa 235 de milioane de euro, față de primele patru luni din 2021. Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Sinteza execuției bugetare arată zero cheltuieli atât la „Proiecte cu finantare din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR”, cât și la „Proiecte cu finantare din sumele aferente omponentei de imprumut a PNRR”. „Eu am spus că nu am cheltuit bani din prefinanţare, iar motivul l-am menţionat: nu am avut operaţionalizate acele structuri organizatorice necesare implementării PNRR”, arăta, acum câteva zile, ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș. Cu toate acestea, ministerul său tocmai și-a majorat schema de personal cu circa 600 de funcționari și trei secretari de stat. Funcționarii vor avea salarii între 13.500 de lei și 17.800 de lei, brut. Execuția bugetară arată că, după primele patru luni, cheltuielile de personal au ajuns la 38,44 mld lei, în creștere cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,9% din PIB. Cheltuielile de capital, investițiile, au scăzut cu 13,2%. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 60,40 mld lei, în creștere cu 19,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. După patru luni ele au ajuns să reprezinte 4,5% din PIB. În perioada similară din 2021 ele însemnau doar 4,3% din PIB. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Plata dobânzilor a ajuns, după patru luni, la 9,44 miliarde de lei, o creștere de aproape 50% față de anul trecut. Ele reprezintă deja 0,7% din PIB. Nota privind execuția dă vina pe situația din Ucraina pentru această creștere de cheltuieli.

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Ministerul Gabrielei Firea incapabil cheltuie banii

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: ministerul Familiei are cea mai proastă execuție bugetară, în primul trimestru al anului, comparativ cu toate celelalte ministere. Aceste date apar în raportul privind execuția bugetară a cheltuielilor de personal în primul trimestru al anului 2022, publicat de ministerul de Finanțe. Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Astfel, ministerul condus de Firea a reușit să cheltuie doar 58,96% din banii puși la dispoziție, prin bugetul de stat, în primul trimestru. Cheltuielile de personal ale ministerului au fost de 4,42 milioane de lei, din cele 7,5 milioane lei de care dispunea pentru primele trei luni ale acestui an. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Bugetul total al ministerului este, pe 2022, de 185 de milioane de lei. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră