vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: excludere

19 articole
Eveniment

Bolojan exclude demisia dacă pensiile magistraților nu trec de CCR

Bolojan nu ia în calcul demisia. Ilie Bolojan, optimist privind decizia CCR. Premierul Ilie Bolojan s-a declarat optimist în legătură cu decizia pe care Curtea Constituțională urmează să o dea în privința legilor din pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Bolojan exclude demisia dacă proiectul pensiilor magistraților nu trece de CCR. Premierul, optimist privind decizia CCR Premierul a subliniat că toate proiectele de lege au fost concepute cu respectarea prevederilor legale și în conformitate cu deciziile anterioare ale Curții. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” „Plec de la premisa că toate proiectele de lege care au fost amânate sunt de natură să fie validate de Curte. Unele, precum cele privind magistrații sau salariile foarte mari din autoritățile de reglementare, nu mai sunt tolerate de societate”, a afirmat Bolojan la Prima TV. „Nu putem susține un sistem nesustenabil” Premierul a explicat că anumite privilegii din sistemul public, precum pensionarea la vârste de 48–50 de ani cu pensii egale cu salariile, nu mai pot fi menținute. Aceste situații, a spus el, afectează sustenabilitatea sistemului de pensii într-un context demografic tot mai dificil. „Nu este un lucru echitabil și nu este sustenabil. În fiecare an cresc costurile sociale, iar sistemul nostru de pensii trebuie pregătit pentru generațiile viitoare. Nu putem risipi totul și să-i lăsăm pe copiii noștri fără resurse”, a subliniat premierul. Premierul evită scenarii privind o posibilă respingere Întrebat ce va face dacă legea referitoare la magistrați va fi declarată neconstituțională, Ilie Bolojan a precizat că nu pregătește scenarii alternative. El a spus că prioritatea Guvernului rămâne stabilizarea bugetului, plata salariilor și pensiilor, menținerea investițiilor și atragerea fondurilor europene. „Nu iau în calcul scenarii. Trebuie să continuăm să asigurăm funcționarea sistemului public și să vedem care va fi decizia Curții”, a declarat șeful Executivului. Bolojan nu ia în calcul demisia Premierul a exclus posibilitatea unei demisii, afirmând că o asemenea decizie ar fi luată doar dacă legitimitatea Guvernului ar fi serios afectată. „Dacă se va pune vreodată o astfel de problemă, o voi anunța eu. Deocamdată, așteptăm decizia CCR și ne facem datoria acolo unde suntem”, a spus Bolojan. Stabilitatea coaliției Ilie Bolojan a menționat că președintele Nicușor Dan susține menținerea stabilității coaliției și implementarea pachetelor de reforme. Premierul a explicat că dialogul între partenerii de guvernare rămâne constant, cu accent pe proiectele importante pentru România. „Scopul este să ne respectăm angajamentele și să asigurăm redresarea României. Stabilitatea coaliției este esențială pentru continuarea reformelor”, a concluzionat prim-ministrul.

Bolojan nu ia în calcul demisia (sursa: Prima TV)
Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova ar putea adera la UE fără Transnistria, susține Maia Sandu

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni, într-o conferință de presă, că obiectivul principal al Chișinăului este integrarea europeană „într-un singur pas”, cu întreaga țară reîntregită. Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria „Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită”, a subliniat șefa statului. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Totuși, lidera de la Chișinău a menționat că există și un plan de rezervă. Acesta presupune avansarea procesului de integrare europeană chiar și fără regiunea transnistreană, în cazul în care reîntregirea nu poate fi realizată. „Dacă nu vom avea această posibilitate – pentru că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării – pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a precizat Maia Sandu. Integrarea europeană, un proces meritocratic Președinta Republicii Moldova a subliniat că atât Moldova, cât și Ucraina, au îndeplinit condițiile stabilite de instituțiile europene pentru a avansa în procesul de aderare. „Ambele țări, și Republica Moldova, și Ucraina, au întrunit toate condițiile pentru a trece la următoarea etapă și așteptăm ca instituțiile europene și statele membre să găsească o soluție. Noi credem în acest proces meritocratic și vom munci în continuare pentru a avansa cât mai repede pe calea aderării la UE”, a afirmat Sandu.

Lukașenko anunță că nu mai candidează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko nu mai vrea să candideze la președinția Belarusului, stat pe care îl conduce din 1994

Lukașenko anunță că nu mai candidează. Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat, într-un interviu publicat vineri de revista americană Time, că nu intenționează să obțină un nou mandat prezidențial. Lukașenko anunță că nu mai candidează Liderul de la Minsk, în vârstă de 70 de ani, se află la putere din 1994 și își aliniază politica externă cu cea a Moscovei, fiind un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Mandatul său actual, început după alegerile din ianuarie 2024, criticate de comunitatea internațională ca fiind nici libere, nici corecte, va expira în 2030. Proteste și represiune în Belarus După alegerile din 2020, contestate de opoziție și considerate fraudate, Belarusul a fost zguduit de un val masiv de proteste reprimate violent de autorități. La cinci ani distanță, organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția că, deși la mijlocul anului 2024 au fost eliberați unii deținuți politici, aproximativ 1.200 rămân în închisori. Mesaj privind succesiunea și direcția politică Lukașenko a afirmat că succesorul său ar putea urma un drum diferit, dar nu ar trebui „să arunce pur și simplu lucrurile peste bord”. Totodată, a negat ferm că fiul său cel mai mic, Nikolai, ar fi pregătit pentru a-i lua locul, respingând categoric speculațiile și glumind că acesta „s-ar simți jignit” de o astfel de întrebare.

Moldova: blocul „Victoria-Pobeda”, exclus din alegeri (sursa: Radio Moldova)
Internațional

Blocul "Victorie-Pobeda", controlat de Ilan Șor, exclus din alegerile parlamentarele din Moldova

Moldova: blocul „Victoria-Pobeda”, exclus din alegeri. Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a respins, sâmbătă, înregistrarea blocului electoral „Victoria-Pobeda” pentru participarea la alegerile parlamentare programate pe 28 septembrie. Decizia a fost luată în urma unei serii de neconformități constatate în documentația depusă de fondatori și a implicării controversate a oligarhului Ilan Șor. Bloc susținut de patru partide proruse Inițiativa de creare a blocului electoral a fost lansată de patru formațiuni politice: Partidul „Renaștere”, Partidul Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul „Șansa” și Partidul „Victoria”. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse Acestea au organizat un congres pe 6 iulie la Moscova, unde și-au exprimat intenția de a participa la scrutinul parlamentar. Moldova: blocul „Victoria-Pobeda”, exclus din alegeri Comisia Electorală a solicitat documente clare privind componența organelor executive ale partidelor, lista membrilor și dovada suportării cheltuielilor de către formațiunile implicate. Totodată, denumirea blocului a fost considerată inadmisibilă, fiind identică cu cea a unui partid constitutiv – „Victoria” –, contravenind legislației electorale. Implicarea lui Ilan Șor, motiv major de respingere Potrivit unui raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Ilan Șor – lider al fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023 – a fost prezent la congresul de la Moscova și a coordonat public formarea blocului. SIS a calificat evenimentul drept un atentat la ordinea constituțională și o instigare la ostilitate față de instituțiile statului. Evghenia Guțul, anunțată cap de listă În cadrul congresului de la Moscova, Ilan Șor a anunțat că prima pe lista de candidați va fi Evghenia Guțul, actuala bașcană a Găgăuziei, vizată în dosare privind finanțarea ilegală a partidului interzis. În discursul său, Șor a pledat pentru unirea Moldovei cu Federația Rusă, respingând parcursul european al țării. Proteste în fața CEC și acuzații de „decizie politică” În timp ce CEC dezbătea solicitarea, simpatizanți ai blocului „Victoria” au protestat în fața instituției. Vasile Bolea, reprezentant al blocului, a calificat hotărârea drept una „politică” și a anunțat că va fi contestată în instanță. La rândul său, Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansa”, a declarat că „se va repara totul” la alegerile din 28 septembrie. Blocul „Victoria” promovează retorica anti-UE Format din partide proruse și eurosceptice, blocul „Victoria” se opune deschis integrării europene a Republicii Moldova, susținând aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Rusia. Mesajul său intră în contradicție cu politica proeuropeană a actualei guvernări. Alegerile din 28 septembrie: diaspora, un factor decisiv Conform sondajelor, partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) conduce în intențiile de vot. Opoziția prorusă mizează însă pe alianțe electorale pentru a răsturna situația. Ca și în scrutinul prezidențial și referendumul din 2024, votul diasporei – în special din România, Italia, Spania și Portugalia – ar putea juca un rol decisiv.

Majoritate fără social-democrați în Consiliul General (sursa: Facebook/USR)
Eveniment

Se încearcă marginalizarea PSD în Consiliul General: se poate face majoritate fără social-democrați

Majoritate fără social-democrați în Consiliul General. Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a declarat marți că o coaliție de dreapta ar fi „numeric posibilă” în Consiliul General al Municipiului București. Majoritate fără social-democrați în Consiliul General Această majoritate ar putea fi formată din PNL, USR, PMP, Forța Dreptei și alte partide mici, susține liderul USR. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat Declarațiile lui Fritz vin în contextul în care, vineri, Consiliul General urmează să dezbată un proiect de hotărâre prin care viceprimarul liberal Stelian Bujduveanu ar urma să preia interimatul funcției de primar general, după plecarea lui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, în urma câștigării alegerilor prezidențiale. Fritz critică actuala coaliție PSD-PNL-AUR În prezent, majoritatea din Consiliul General este formată din PSD, PNL și AUR, însă Dominic Fritz a subliniat că această formulă nu ar trebui să fie acceptată de partidele de dreapta: „Cred că o majoritate de dreapta, care este numeric posibilă, ar trebui să guverneze Bucureștiul. Nu este vorba de cine are mai multă putere, ci despre ce fel de coaliție poate administra capitala cu grijă și corectitudine.” USR vrea să refacă relația de încredere cu PNL Fritz a mai precizat că USR București este în discuții cu PNL pentru reconstruirea unei relații de încredere, atât la nivelul Capitalei, cât și la nivel național: „Nu e vorba de condiții. Sunt discuții purtate de Vlad Voiculescu, președintele USR București, și de alți colegi despre cum putem reconstrui această relație.” Decizia privind interimatul, pe masa Consiliului General Proiectul de hotărâre privind desemnarea lui Stelian Bujduveanu ca primar general interimar va fi supus votului în ședința extraordinară convocată de Nicușor Dan. În prezent, atribuțiile de înlocuitor legal al primarului general sunt deținute de viceprimarul PSD, Adrian Vigheciu, în urma votului din 23 ianuarie. Totuși, această configurație ar putea fi schimbată dacă CGMB va aproba proiectul propus de PNL, ceea ce ar putea schimba echilibrul de putere în administrația Capitalei.

Ponta a fost exclus din PSD (sursa: Facebook/Victor Ponta)
Politică

Victor Ponta a fost exclus din PSD: decizie oficială a Consiliului Politic Național

Ponta a fost exclus din PSD. Consiliul Politic Național (CPN) al PSD, reunit miercuri, a decis excluderea fostului premier Victor Ponta din partid. Potrivit surselor social-democrate, doar un singur vot s-a opus acestei măsuri. Ponta a fost exclus din PSD Decizia marchează o ruptură definitivă între Ponta și partidul în care și-a construit cariera politică, după ani de tensiuni și divergențe cu actuala conducere a PSD. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Victor Ponta a reacționat la excluderea sa, exprimându-și regretul față de decizia liderilor PSD. "Mă întristează faptul că vor să mă excludă din partid, dar eu iubesc poporul pesedist", a declarat acesta miercuri. Ponta, candidat la prezidențiale fără sprijinul PSD Fostul premier a făcut aceste declarații la sediul Biroului Electoral Central, imediat după ce și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale. Întrebat dacă se așteaptă la susținerea PSD în cursa pentru Cotroceni, în condițiile în care era pe punctul de a fi exclus, Ponta a afirmat: "Nu mai sunt membru al PSD, deci nu știu cum o să fiu dat afară din partid."

Austria are guvern nou, fără FPO (sursa: Facebook/Christian Stocker)
Internațional

Austria are un nou guvern de coaliție. Partidul de extremă dreapta, FPO, a fost exclus

Austria are guvern nou, fără FPO. Austria a instalat luni un guvern de coaliție centrist, format din trei partide – o premieră istorică după cel de-al Doilea Război Mondial. Alianța pune capăt celei mai lungi perioade de negocieri guvernamentale din istoria țării și menține Partidul Libertății (FPO), de extremă dreapta, în opoziție, potrivit Der Standard. Austria are guvern nou, fără FPO Deși Partidul Libertății (FPO) a obținut aproximativ 29% din voturi la alegerile parlamentare din septembrie, nu a reușit să formeze o coaliție guvernamentală. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american După ce, luna trecută, FPO a renunțat la tentativa de a construi un guvern, Partidul Popular (OVP), Partidul Social Democrat (SPO) și liberalii Neos au reluat discuțiile și au reușit să ajungă la un acord. Dacă acest demers ar fi eșuat, Austria ar fi fost nevoită să organizeze alegeri anticipate, ceea ce, potrivit sondajelor, ar fi favorizat creșterea FPO, cunoscut pentru pozițiile eurosceptice și apropierea față de Rusia. Repartizarea ministerelor între cele trei partide Potrivit acordului semnat, atribuțiile principale au fost împărțite astfel: Partidul Popular (OVP) va gestiona afacerile interne și apărarea. Partidul Social Democrat (SPO) va conduce finanțele și justiția. Liberalii Neos vor prelua conducerea afacerilor externe. Chiar dacă cele trei partide au stabilit un program comun de guvernare de 200 de pagini, ele vor trebui să contureze politici concrete în perioada următoare, ceea ce ar putea genera tensiuni interne, mai ales în contextul presiunilor exercitate de FPO din opoziție. Christian Stocker, noul cancelar al Austriei Christian Stocker, în vârstă de 64 de ani, devine noul cancelar al Austriei. Până acum puțin cunoscut publicului larg, fostul avocat din Austria Inferioară a depus jurământul la Palatul Hofburg, în fața președintelui ecologist Alexander Van der Bellen. Șeful statului a subliniat necesitatea unui guvern stabil, mai ales „în vremurile dificile în care trăim”, făcând referire la tensiunile internaționale generate recent de conflictul verbal dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Christian Stocker are un profil discret, fiind pasionat de pescuit, golf și saxofon. În anii 2000, a fost viceprimar în orașul său natal Wiener Neustadt și a intrat în parlament abia în 2019, preluând locul ocupat anterior de tatăl său. Stocker s-a făcut remarcat prin modul în care a gestionat delicat o anchetă parlamentară sensibilă privind corupția și, în 2022, a devenit secretar general al Partidului Popular. Printre principalele provocări care îl așteaptă pe Christian Stocker și echipa sa se numără gestionarea imigrației, combaterea inflației și limitarea efectelor recesiunii.

Scandal în POT, doi deputați, excluși (sursa: Facebook/Anamaria Gavrilă)
Politică

Scandal în POT, doi deputați, excluși

Scandal în POT, doi deputați, excluși. Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunțat luni excluderea deputaților Monica Ionescu și Radu Mihail Ionescu din partid și din grupul parlamentar. Cei doi devin, astfel, deputați neafiliați în Camera Deputaților. Scandal în POT, doi deputați, excluși Liderul grupului POT de la Camera Deputaților, Anamaria Gavrilă, a transmis plenului informarea oficială privind statutul celor doi deputați. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” „Vă prezint o informare scrisă din partea liderului grupului parlamentar POT, Anamaria Gavrilă, care ne aduce la cunoștință că doamna deputat Ionescu Monica și domnul deputat Ionescu Radu Mihail își încetează activitatea în cadrul grupului parlamentar POT și devin deputați neafiliați.” Declarația a fost făcută de președintele de ședință, Daniel Suciu, în plenul Camerei Deputaților. Motivul excluderii: „Promovarea și încurajarea violenței” Conform unui comunicat oficial al Partidului Oamenilor Tineri, decizia excluderii a fost luată din cauza comportamentului celor doi deputați, care ar fi încălcat principiile partidului. „Cei doi deputați au demonstrat că nu pot face parte dintr-o echipă responsabilă. Au adus în POT exact ceea ce respingem: agresivitate, instigare la conflict și lipsă totală de respect pentru principiile democratice.” Președintele POT, Anamaria Gavrilă, a fost fermă în privința deciziei, subliniind că partidul nu tolerează astfel de comportamente. „În POT nu există loc pentru violență sau pentru cei care încearcă să o normalizeze. Suntem aici să construim, nu să distrugem. Toleranță zero pentru astfel de derapaje.” Anamaria Gavrilă a subliniat că Partidul Oamenilor Tineri se definește printr-o viziune politică bazată pe respect, dialog și soluții. „POT este un partid al celor care vor o Românie decentă, unde politica se face prin idei și soluții, nu prin agresivitate. Cine nu înțelege asta, pleacă.”

PSD dă afară un lider local, Alexandru Barbu, care l-a criticat pe Ciolacu. Barbu a fost omul lui Buzatu Foto: Vremea Nouă
Politică

PSD dă afară un lider care l-a criticat pe Ciolacu

PSD îl dă afară pe un lider local, Alexandru Barbu, vicepreşedintele Organizaţiei Municipale Vaslui, care l-a criticat pe Ciolacu: „Prea repede au fost șterse cu buretele m*ia și celelalte injurii”, spunea Barbu la 28 decembrie. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok PSD dă afară un lider care l-a criticat pe Ciolacu Iată postarea pe Facebook care a făcut ca Barbu să fie propus pentru excludere: „La parlamentarele din 2016, după doar un an de guvernare proto-useristă (a se citi tehnocrată), PSD lua 45 de procente, un record pentru un partid deținător al unui tradițional bazin electoral de fapt cu vreo zece procente mai mic. La alegerile din 2020, PSD lua 29 de procente, pe fondul erodării de după patru ani de guvernare și a presiunii constante (a se citi muii) puse de presă, agenți de influență (a se citi artiști ratați, corporații multinaționale și ambasade străine) și anumite cozi de topor plantate cu grijă în pozițiile cheie ale instituțiilor de forță. Anul ăsta scorul a fost de 22 la sută, iar dacă alegerile parlamentare s-ar relua acum, după nici o lună, acesta ar fi și mai mic (...) Din nefericire, o meteahnă a conducerilor PSD de la Dragnea încoace a fost să anihileze, în interiorul partidului, orice individualitate care, la un moment dat, ar fi putut vorbi mai tare și mai răspicat decât liderul suprem. Iar actualul președinte, domnul Ciolacu, a făcut atât de multe concesii celor care, până mai ieri, îi numeau pe pesediști hoți și știrbi, dorindu-le literalmente moartea, sacrificând inclusiv Primăria Capitalei, doar pentru a-și netezi drumul către ceea ce domnia sa spera că va fi cîștigarea Palatului Cotroceni. Prea repede au fost șterse cu buretele m*ia și celelalte injurii aduse alegătorilor și simpatizanților PSD de către USR, PNL, Iohannis și alții. Prea repede au fost uitate ticăloșiile făcute românilor în pandemie. Prea repede au fost trecute cu vederea motivele reale ale îndatorării de astăzi a statului român. Iar toate aceste amnezii voluntare ale conducerii PSD au fost taxate de propriul electorat. și atunci să nu ne mai mirăm de creșterea peste noapte a acestor partide autointitulate antisistem! Să nu mai căutăm vinovați pe TikTok sau prin estul Eurasiei, așa cum ne îndeamnă propaganda de război!”. Omul lui Buzatu O decizie cu privire la excluderea lui Barbu urmează să fie luată în cadrul Biroului Politic Judeţean al PSD Vaslui. Alexandru Barbu a fost membru al Consiliului Local al municipiului Vaslui în mandatele 2016 - 2020 şi 2020 - 2024. Acesta a candidat pentru un post de consilier local şi la alegerile locale de anul trecut pe un loc considerat neeligibil, fiind primul dintre candidaţii de pe lista partidului care a ratat intrarea în forul local. El a deţinut o serie de funcţii în administraţia locală printre care cea de consilier personal în cabinetul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Elevă eminentă, bacalaureat distrus de mobil (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Elevă eminentă, bacalaureat distrus de mobil

Elevă eminentă, bacalaureat distrus de mobil. Tânăra de la Colegiul Național "Octav Băncilă" a fost exclusă din examenul de bacalaureat pentru o eroare banală. Elevă eminentă, bacalaureat distrus de mobil Cum normele legale nu admit nuanțe de gri, ea s-a văzut tratată de parcă ar fi fost prinsă cu cartea deschisă în bancă, încercând să copieze. Citește și: Cine este președintele Senatului SNSPA: are 72 de ani și un gol de 13 ani în CV între 1978 și 1991. A semnat un acord de cooperare cu Universitatea Havana Aflată în pericol de a nu-și mai putea urma în viitorii ani studiile muzicale, tânăra s-a adresat justiției. Cazul tinerei A.P. este similar altor câtorva petrecute în țară. Fata terminase liceul printre primele. Media generală 9,81 o situa a patra în școală, la mică distanță de șeful de promoție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus (sursa: Euronews)
Politică

Europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus

Presa occidentală o desființează pe Diana Șoșoacă: o anti-vaccinistă care a făcut tam-tam pe Facebook vrea să "exorcizeze" Parlamentul European. Totul, în beneficiul Rusiei: Șoșoacă este eurosceptică și pro-rusă. Deocamdată, Șoșoacă va suporta o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și posibile sancțiuni financiare. Dar europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus. Șoșo, vedeta săptămânii în presa europeană Jurnaliștii austrieci remarcă faptul că Dianei Șoșoacă i-a luat mai puțin de o săptămână pentru a fi scoasă din sala de plen a Parlamentului European: "O antivaccinistă convinsă și ultra-credincioasă Kremlinului, Șoșoacă a sugerat aducerea unui preot în Parlament pentru că «diavolul trăiește și lucrează aici». Înainte de a părăsi sala, (…) și-a tras o botniță de câine peste față și a continuat să urle sălbatic. (…) Șoșoacă va provoca multe bătăi de cap Parlamentului.". Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente Presa austriacă amintește și de faptul că Diana Șoșoacă se află pe lista sancțiunilor ucrainene. Ea pledează pentru un "imperiu român" care să includă teritorii din Bulgaria, Moldova și Ucraina, ORF subliniază afinitățile pro-ruse: "Șoșoacă îl vizitează în mod regulat pe ambasadorul Rusiei la București și, printre altele, în octombrie 2023 l-a împiedicat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să vorbească în fața Parlamentului român, în timpul vizitei sale la București.". În Italia, Corriere titrează "Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă urlă în Parlamentul European: își pune botniță și este dat afară din plen". Presa italiană amintește de un interviu al Dianei Șoșoacă pentru ziarul rus Eurasia Daily, în care definea Bucureștiul drept "colonie" a Uniunii Europene. Șoșoacă propunea anexarea teritoriilor ucrainene care aparțineau cândva României. În Franța, presa analizează în profunzime fenomenul Șosoacă sub titlul "O furie în Parlamentul European" (Le Point). Jurnaliștii francezi o descriu ca pe o vedetă a rețelelor sociale, care și-a câștigat adepți în timpul pandemiei de COVID, din rândurile conspiraționiștilor. "Cu botnița lipită de față, Diana Iovanovici Șoșoacă rostește replici greu de înțeles în timp ce ține un sac de gunoi negru. Dianei Șosoacă i-a reușit mișcarea: întreruperea unei sesiuni a Parlamentului European, vehicularea întâmplării pe rețelele de socializare și atragerea tuturor nebunilor care populează lumea conspirației. Pentru acest tămbălău bine orchestrat, ea suportă o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și deduceri financiare. Dar cineva câștigă din asta: Moscova.". Ce spune Regulamentul PE Diana Șoșoacă a încălcat aproape toate regulile de conduită ale Parlamentului European. Acestea sunt stabilite în articolul 10 al Regulamentului de procedură. Potrivit regulamentului, comportamentul deputaților trebuie să fie bazat pe respect reciproc, deputații trebuie să respecte demnitatea Parlamentului și să nu aducă prejudicii reputației sale. De asemenea, aleșii trebuie să nu compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, să nu perturbe ordinea în sala de ședințe și să se abțină de la orice comportament necorespunzător. Și nici să nu afișeze pancarte sau să folosească limbaj ofensator în cadrul dezbaterilor parlamentare din sala de ședințe. Sancțiunile, în special financiare Sancțiunile pentru nerespectarea regulilor de conduită sunt prevăzute la articolul 183, Capitolul 4, al Regulamentului de Procedură. Acestea constau în: a) mustrare b) interdicție ca deputatul să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegații interparlamentare, al unei conferințe interparlamentare sau al oricărui forum interinstituțional, pentru o perioadă de până la un an; c) în cazul unei încălcări a obligațiilor de confidențialitate, o limitare a drepturilor de acces la informații confidențiale sau clasificate pentru o perioadă de până la un an; (d) pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile; (e) fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc. În cazul încălcărilor repetate, sancțiunile pot fi dublate. Europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus Dar Parlamentul European nu poate demite un europarlamentar Mandatul unui eurodeputat este un mandat național; nici o altă autoritate, în afară de una națională, nu i-l poate retrage. Cu alte cuvinte, doar România poate să-i retragă mandatul europarlamentarului Diana Șoșoacă. Dar în ce condiții? Legea românească 33/2007 este foarte clară: "Cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 și Regulamentului de procedură al Parlamentului European" (art. 9, alin. 8). Ce spune alineatul 3 din aceeași lege: "(...) persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcția de parlamentar european (...)". Or, Diana Șoșoacă nu se află în nici o incompatibilitate: a demisionat din Senatul României. Pe scurt, pentru comportamentul în plenul PE, România nu-i poate retrage mandatul Dianei Șoșoacă iar Parlamentul European, nici atât. Cazul Lagos: europarlamentar din închisoare Ioannis Lagos a fost ales în Parlamentul European în 2019 ca membru al partidului grec neonazist Zorii Aurii. Partidul a fost catalogat drept organizație criminală în Grecia în 2020. Lagos a fost condamnat pentru "conducerea unei organizații criminale" la 13 ani de închisoare. Deși, din 2021, Lagos se află în spatele gratiilor, el a continuat să fie europarlamentar și a avut voie să-și exercite mandatul timp de cinci ani. Motivul: autoritățile elene nu au notificat Parlamentul European că mandatul lui Lagos a fost retras. Astfel, Lagos a continuat să primească salariul europarlamentar de 10.075 de euro pe lună.

Magistrații se protejează între ei: ICCJ anulează excluderile propuse de CSM
Eveniment

Magistrații se protejează între ei

Magistrații se protejează între ei: două judecătoare propuse de CSM la excludere, pentru grave și repetate abateri disciplinare, au fost salvate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în aceeași zi, 18 martie. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Magistrații se protejează între ei Una dintre ele, Monica Claudia Cipariu, de la Tribunalul București, care în anul fiscal 2022 încasase de la stat un salariu anual de 205.846 de lei, plus 68.681 „drepturi salariale” neprecizate clar, s-a remarcat prin hotărâri și încheieri nemotivate în nu mai puțin de 457 de dosare. Cealaltă judecătoare, Iulia Mihaela Scurtu, de la judecătoria Onești, fusese exclusă pentru “atitudini nedemne în timpul serviciului“, printre altele. În ambele cazuri, ÎCCJ a decis suspendarea pentru șase luni. Cipariu este la a doua excludere anulată de judecătorii de la curtea supremă. În 2019, i s-a tăiat salariul cu 10% pentru două luni. În decembrie 2022, CSM a suspendat-o timp de șase luni, dar din nou a câștigat la ICCJ, fiind pedepsită cu tăierea salariului, timp de șase luni, cu 25%. Toate aceste sancțiuni au fost aplicate pentru că judecătoarea nu motiva sau nu încheia cauzele pe care le judeca. În cazul judecătoarei din Onești, detaliile nu apar în documentele Inspecției Judiciare. Înalta Curtea a anulat două dintre acuzații și a menținut-o doar pe cea privind “exercitarea funcției cu gravă neglijență“. În anul fiscal 2022, Scurtu a câștigat 103.000 lei de la Tribunalul Vaslui.

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură (sursa: monitorulbt.ro)
Justiție

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură. Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis luni excluderea din magistratură a Danielei Panioglu, judecător din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, magistrat care a făcut parte din completul ce l-a condamnat la şase ani închisoare pentru corupţie pe Lucian Duţă, fost preşedinte al CNAS. Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură "Admite acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Daniela Panioglu - judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti. În baza art. 273 alin.(1) lit.f) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aplică doamnei Daniela Panioglu (...) sancţiunea disciplinară constând în pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit. b) şi lit.s) teza I din acelaşi act normativ. Citește și: Talmeș-balmeș de candidați măsurați de PSD-PNL pentru competiția împotriva lui Nicușor Dan: de la fotbalistul Ionuț Lupescu la ministrul Sebastian Burduja, plus Firea, Piedone și Băluță Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", arată decizia Secţiei. Cele două articole invocate în acţiunea disciplinară se referă la "atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii", respectiv "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă". Alte patru excluderi Nu este prima dată când CSM ia o astfel de decizie în cazul magistratului, pe 15 decembrie 2022 Secţia pentru judecători în materie disciplinară stabilind excluderea din magistratură a Danielei Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu, cea din urmă activând tot la Curtea de Apel Bucureşti. Cele două judecătoare au fost cercetate disciplinar de Inspecţia Judiciară pentru că, printre altele, au dezvăluit în motivarea de condamnare a fostului şef al CNAS faptul că doi procurori de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă să scape de acuzaţii. Ulterior, în luna decembrie a anului trecut, un complet de la Instanţa supremă a dispus anularea definitivă a deciziei CSM din 15 decembrie 2022 prin care cele două au fost excluse din magistratură. "Justiția, o vulnerabilitate națională" "Eu nu văd nici o diferență față de comunism. Fără exagerare ori metaforă, ne-am întors în urmă cu cel puțin 40 de ani. Un lagăr comunist, în care se comit abuzuri și se suferă pe nedrept, cu singura diferență că, acum, porțile sunt deschise și poți să pleci. Inspecția judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii comit abuzuri de neimaginat pentru aceste timpuri, în care, formal, suntem un stat european, cu presă care se declară independentă, dar care a tăcut în fața atrocităților din justiție, cel puțin din ultimii 3 ani. Am mai fost exclusă o dată, a 4-a oară, în raport cu aceeași situație de fapt, dar, cum soluția instanței supreme a fost de a respinge, ca neîntemeiată, acțiunea disciplinară, au mai încercat o dată. Și vor continua la nesfârșit așa, pentru că nimeni nu-i oprește. (...) Sper că această prigoană a judecătorilor onești, despre care se vorbește prea puțin în public, se va sfârși în curând. Însă, este nevoie de o reformă radicală a justiției, prin legi bune și magistrați de bună-credință și competenți profesional, puterile discreționare ale inspecției judiciare, ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale președinților de instanțe să fie reduse dramatic, iar procurorii să aibă posibilitatea de a-și desfășura activitatea în mod independent. În acest moment, justiția nu mai este o putere, ci o vulnerabilitate națională.", a scris judecătoarea Panioglu într-un punct de vedere citat de PressHub.

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici (sursa: Facebook/Dan Vîlceanu)
Eveniment

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici. Deputatul Dan Vîlceanu, fostul ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu, a fost exclus din PNL pentru că a votat împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Decizia a fost anunțată de Nicolae Ciucă, președintele PNL, la finalul ședinței Biroului Politic Național. Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici Defapt.ro a scris că liberalul Dan Vîlceanu se afla pe lista neagră a lui Nicolae Ciucă încă de anul trecut. Atunci, Ciucă l-a apostrofat public, în ședința de Guvern, pentru că a criticat activitatea miniștrilor PSD de la Sănătate și Muncă. Însă, în timp ce făcea parte din echipa guvernamentală, firma familiei Vîlceanu a continuat tradiția de a obține contracte publice de la Complexul Energetic Oltenia și CET Govora. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Nicolae Ciucă, președintele PNL, a decis să-l excludă din partid pe deputatul Dan Vîlceanu, un apropiat al fostului premier Florin Cîțu. Nemulțumirea liberalilor a fost generată de faptul că deputatul Dan Vîlceanu a votat în parlament împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Solicitarea de excludere a venit din partea filialei PNL Gorj, condusă de senatorul Ion Iordache, în contextul în care Dan Vîlceanu este deputat de Gorj. "Ultima decizie a fost aceea de a da curs unei solicitări a filialei Gorj în ceea ce priveşte exprimarea solicitării de excludere din partid a deputatului Dan Vîlceanu", a spus Nicolae Ciucă, la finalul şedinţei Biroului Politic Naţional. PSD - PDL - PNL Dan Vîlceanu și-a început cariera politică la filiala tinerilor social-democrați din Gorj, organizație al cărei președinte a ajuns cu ajutorul lui Victor Ponta. "Îl cunosc pe Dan Vîlceanu încă din 2004. Este dintr-o familie respectată din Gorj – vechi membri PSD (tatăl sau a fost subprefect PSD al județului și candidat la Parlament din partea PSD)! A fost alături de mine și de PSD Gorj în campaniile din 2004, 2007, 2008; din acest motiv l-am susținut toți să fie Președintele TSD (organizația de tineret) / având o relația personală a fost și invitatul meu la botezul Irinei și îi mulțumesc pentru că a venit și ne-am bucurat împreună de acel eveniment fericit!", scria Ponta, pe Facebook. În 2009, tânărul Dan Vîlceanu a ajuns la PDL, iar în 2014 a devenit liberal, după absorbirea democrat-liberalilor de către PNL. Ciucă și Iohannis, țintele lui Vîlceanu Excluderea deputatul Dan Vîlceanu din PNL nu este întâmplătoare. În februarie 2022, premierul de atunci, Nicolae Ciucă, l-a apostrofat pe ministrul Dan Vîlceanu chiar într-o ședință de guvern. Acestuia i s-a reproșat că a criticat public slaba absorbție a fondurilor europene la Ministerul Muncii și la Ministerul Sănătății. Tot în februarie 2022, Dan Vîlceanu a fost aspru criticat de liberalul Emil Boc, primarul Clujului și președinte al Asociației Municipiilor, pentru că voia să desființeze Agențiile de Dezvoltare Regională. Citește și: EXCLUSIV Legătura între avionul lui Țiriac pentru SMURD, ajuns la DNA, și zboruri ilegale ale lui Tăriceanu: directorul Școlii de Aviație, demis după punerea sub acuzare Deputatul Dan Vîlceanu a continuat să-i atace pe liberali, după ce a pierdut privilegiile guvernamentale. De exemplu, l-a atacat frontal pe Nicolae Ciucă, despre care a spus că "este un om profund de stânga". Apoi l-a atacat pe președintele Klaus Iohannis. "PNL nu și-a dorit această coaliție cu PSD și este un lucru de notorietate că președintele României a spus că a încurajat și a susținut formarea acestei coaliții. Președintele României are premier și președinte de partid, nu PNL are președinte de partid și premier", a declarat Dan Vîlceanu la B1 TV.

Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă

Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă. Şeful Consiliului Județean Iași a trecut în revistă lipsurile județului, pe care le-a pus pe seama "gâlcevei politice". Institutul cardiovascular ieșean, dureri de inimă "Noi suntem astăzi cu Spitalul Regional de Urgenţe nefinalizat şi nu avem sală polivalentă tot din cauză că amplasamentul a fost schimbat", a spus Costel Alexe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cât priveşte Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, "ce vină are Iaşiul să fie depunctat cu 15 puncte pentru că suntem centru medical universitar?", s-a întrebat șeful CJ. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova "Nu s-a făcut nicio internare în Spitalul Regional de Urgenţă pentru că, din păcate, până astăzi nu avem excavată prima cupă de pământ de acolo", a adăugat Alexe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră