vineri 11 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: excedent

6 articole
Politică

Primăria Sectorului 4, îngropată în datorii, deși în 2024 a rămas cu milioane de lei necheltuiți

Primăria Sectorului 4, condusă de primarul PSD Daniel Băluță, este îngropată în datorii, deși în 2024 a rămas cu peste 5,5 milioane de lei necheltuiți, „excedent bugetar”. În 2025, sectorul - care a acumulat datorii de 2,5 miliarde de lei - va plăti dobânzi de 105 milioane de lei la împrumuturile bancare.  Citește și: Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA, National Interest, care cere retragerea trupelor americane din România În plus, în 2025, firma de salubritate are alocat un buget uriaș, de 300 de milioane de lei.  Primăria Sectorului 4, îngropată în datorii „105 milioane de lei pentru dobânzi la împrumuturi bancare – Sectorul 4 înregistrează cel mai mare grad de îndatorare dintre toate sectoarele Capitalei. Anul acesta, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 20 de milioane de lei față de anul trecut, iar datoria totală a ajuns la 2,5 miliarde de lei, sumă ce va fi rambursată în următorii 20 de ani. Aceste împrumuturi au fost direcționate spre proiecte fără utilitate reală”, susține un consilier local USR, Paul Ene.  Însă nota de fundamentare a proiectului de buget a sectorului arată un excedent bugetar de 5,57 milioane de lei, conform contului de execuție al trezoreriei.  „300 de milioane de lei pentru salubrizare – o sumă-record, în condițiile în care locuitorii plătesc cele mai mari tarife din București, 100 de lei lunar pentru o familie de patru persoane. Serviciile sunt asigurate de o companie cu grave probleme financiare, care și-a schimbat numele de trei ori în ultimii doi ani. Licitația prin care a fost desemnată nu a respectat procedurile legale obligatorii”, mai arată Ene.   

Primăria Sectorului 4, îngropată în datorii Foto: Inquam/George Calin
Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Foto: Facebook
Economie

Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar

Succes major al libertarianului Javier Milei: Argentina a înregistrat în 2024 primul său surplus bugetar din ultimii 14 ani, arată datele oficiale publicate vineri, care reprezintă o victorie pentru preşedintele ultra-liberal Javier Milei şi austeritatea pe care a promovat-o în primul său an de mandat, transmite Reuters. Citește și: Pentru demiterea lui Rafila, zeci de mii de semnături pe o petiție Declic. Organizația i s-a alăturat lui Mihăiță Bariz, activist pentru drepturile bolnavilor cronic Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Pe ansamblul anului trecut, Argentina a realizat un excedent bugetar de 1.760 miliarde pesos (0,3% din Produsul Intern Brut), a informat Ministerul Economiei. În paralel, excedentul primar, care exclude plata datoriilor, a urcat până la 10.410 miliarde pesos, sau 1,8% din PIB. "Deficitul zero este o realitate. Promisiunile sunt respectate", a scris Milei pe social media. De la preluarea mandatului, în luna decembrie 2023, Milei a tăiat cheltuielile publice, în încercarea de a contracara o inflaţie galopantă, care în luna aprilie a anului trecut a ajuns la un avans de aproape 300% în ritm anual. Tot azi, Reuters anunța că Argentina ar putea înregistra în 2024 cel mai mare excedent comercial din istoria sa, pe fondul încercării președintelui libertarian Javier Milei de a stimula exporturile de cereale și energie în primul său an complet de mandat. Milei, care este președinte din decembrie 2023, a promis să facă din Argentina un exportator net de energie, folosind rezervele vaste de șist din regiunea Patagoniană Vaca Muerta. Exporturile de cereale au crescut, de asemenea, datorită unei anumite relaxări a controalelor valutare și a vremii mai bune. Din ianuarie până în noiembrie, Argentina a înregistrat un excedent comercial de 17,20 miliarde de dolari, conform datelor oficiale, inversând deficitul comercial de 7,94 miliarde de dolari din primele 11 luni ale anului 2023. Demersul lui Milei de a redresa economia Argentinei printr-o campanie de austeritate a redus, de asemenea, inflația, care a încheiat anul la 117,8%, după un vârf de aproape 300% în aprilie, mai arată Reuters.

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB Foto: Twitter Banco de Portugal
Politică

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB pentru perioada septembrie 2023 - septembrie 2024, în scădere față de surplusul de 1,2% din PIB înregistrat în anul anterior, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INE), transmite Reuters. Ciește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” De asemenea, INE a anunțat că cheltuielile publice au crescut cu 2,1%, depășind astfel creșterea veniturilor, care a fost de 1,5%. Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB După preluarea puterii în aprilie, noul guvern portughez a majorat pensiile și salariile din sectorul public, reducând, în același timp, impozitele pe venit pentru clasa de mijloc, tineri și companii, cu scopul de a stimula economia. Executivul preconizează un excedent bugetar de 0,4% din PIB pentru acest an, comparativ cu 1,2% din PIB în 2023. În plus, se anticipează ca excedentul bugetar să scadă la 0,3% din PIB în 2025. Banca Centrală a Portugaliei estimează un excedent bugetar de 0,6% din PIB pentru anul curent, urmat de un deficit bugetar de 0,1% din PIB în 2025 și de 1% din PIB în 2026, toate fiind sub pragul UE de 3% din PIB. Deficitele anticipate "se datorează măsurilor permanente deja adoptate de Guvern, care vor avea un impact asupra cheltuielilor publice și veniturilor fiscale", precum și creditelor obținute din fondurile de redresare și majorării cheltuielilor necesare pentru continuitatea proiectelor finanțate. "Dinamica cheltuielilor publice este un motiv de îngrijorare", a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Portugaliei, Mario Centeno. Guvernul estimează o creștere economică de 1,8% în acest an și de 2,1% anul viitor. Banca Centrală a Portugaliei prezice o expansiune de 1,7% pentru acest an, cu o accelerare la 2,2% în 2025 și 2026, urmată de o încetinire la 1,7% în 2027. "Dinamismul ridicat al activității economice în următorii doi ani reflectă îmbunătățirea condițiilor financiare, așteptata creștere a cererii externe și fondurile europene. Cu toate acestea, riscurile sunt orientate în jos, în special în cazul unei încetiniri semnificative în zona euro și a creșterii dezechilibrelor, în special cele bugetare; de aceea, sunt necesare măsuri preventive", a subliniat guvernatorul Mario Centeno.

Guvernul Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar Foto: Facebook
Economie

Guvernul Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar

Guvernul de dreapta al președintelui argentinian Javier Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar din 2008 până acum. Potrivit lui Milei, Argentina a înregistrat un excedent fiscal trimestrial echivalent cu 0,2% din produsul intern brut (PIB) la începutul anului. Este al treilea excedent lunar consecutiv, în martie 2024. Citește și: GALERIE FOTO Între lansarea tristă a lui Cîrstoiu și rechemarea jenantă a lui Firea: cronologia unui eșec în imagini Guvernul Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar Anunțul a stârnit optimism în rândul investitorilor, iar obligațiunile argentiniene au înregistrat o creștere a valorii, ceea ce a determinat creșteri pe toate piețele emergente, a scris Bloomberg. Potrivit acestei agenții, Diego Ferro, fondatorul M2M Capital din New York, a lăudat Argentina ca oferind o oportunitate favorabilă de investiții, atribuind răspunsul pozitiv al pieței realizărilor fiscale ale țării. Cu toate acestea, Ferro a avertizat că reformele structurale continue sunt esențiale pentru a asigura permanența stabilității fiscale a Argentinei, avertizând împotriva încrederii în măsuri pe termen scurt. Milei a atribuit excedentul fiscal rar întâlnit în Argentina măsurilor stricte implementate de administrația sa, inclusiv reducerile drastice ale transferurilor către guvernele provinciale și o reducere majoră a cheltuielilor cu lucrările publice. De asemenea, guvernul a adoptat măsuri de reducere a costurilor, în timp ce rata inflației a crescut, permițând ca o inflație anuală de aproape 300% să erodeze cheltuielile publice reale cu salariile și pensiile. Milei a anunțat că guvernul său a înregistrat un excedent financiar fiscal de peste 275 de miliarde de pesos (315,4 milioane de dolari) în luna martie. Pentru primul trimestru, excedentul - primul de acest fel din 2008 încoace - a reprezentat 0,2% din produsul intern brut (PIB) al națiunii, a precizat președintele. „Vom da totul pentru a scoate această țară din iadul pe care l-am moștenit", a declarat Milei, atacând guvernele anterioare pentru situația economică dezastruoasă a țării, relatează și Reuters.

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID. Țările bogate, precum SUA, Canada, Marea Britanie și blocul Uniunii Europene, au investit cele mai multe fonduri publice în cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor COVID-19. A existat și o condiție: aceste țări urma să fie primele care să primească vaccinurile. S-au semnat, așadar, acorduri de cumpărare anticipată. Aceste acorduri implicau și riscuri: nu se știa care dintre producători va putea livra un vaccin și când. Contractele erau private, iar guvernele au primit diferite intervale de timp, în funcție de investiții. Unii producători au precizat că dozele vor putea fi distribuite la începutul lui 2021, în timp ce alții au fost mai vagi, indicând chiar sfârșitul anului 2022. Buluceala pentru vaccin din 2020 Ceea ce a îngreunat sarcina guvernelor de a stabili niște așteptări realiste. A fost și cazul scandalului iscat în Canada. În 2020, țara semnase un acord cu Moderna, în luna august, pentru 20 de milioane de doze, cu o opțiune pentru alte 36 de milioane. La scurt timp după, Statele Unite au anunțat că au semnat un acord pentru până la 500 de milioane de doze. Marea Britanie și Uniunea Europeană și-au anunțat propriile acorduri în luna noiembrie. În luna decembrie 2020, Moderna a declarat că primele sale 20 de milioane de doze vor merge în Statele Unite iar politicienii canadieni au fost acuzați că și-au lăsat țara să-și piardă locul. Nu era însă cunoscut faptul că, pentru a primi sprijinul financiar din SUA, Moderna le promisese americanilor primele doze. În prezent, la aproape trei ani de la semnarea primelor contracte privind livrările de vaccin anti-COVID, multe din aceste țări, atât din Uniunea Europenă, cât și în afara ei, se confruntă cu stocuri excesive de vaccinuri anti-COVID. Pe de o parte, sunt nevoite să distrugă dozele deja existente, pe de alta, sunt legate în continuare de contractele cu producătorii, care le suplimentează stocurile, deja prea pline. Numai în 2021, surplus de un miliard de doze Acordurile de precomandă semnate chiar înainte ca vaccinurile să fie aprobate au dus la o suprasaturare de achiziții. Guvernele s-au trezit cu o cantitate de doze care depășeau necesarul vaccinării populațiilor. Astfel, dozele pentru care Uniunea Europeană semnase contracte ar fi ajuns pentru vaccinarea completă a rezidenților de două ori. Marea Britanie și Statele Unite ar fi putut face acest lucru de patru ori, iar Canada, de șase ori. Potrivit unui raport, Australia, Canada, Japonia, Regatul Unit, SUA și Uniunea Europeană au achiziționat, în 2021, un surplus de peste un miliard de doze. UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID În 2020, Comisia Europeană a negociat acorduri de achiziție anticipată cu o serie de producători de vaccinuri pentru a-și asigura dreptul de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un anumit interval de timp, în schimbul finanțării unei părți din costurile inițiale ale producătorilor. Până la sfârșitul lunii noiembrie a anului 2020, Comisia ajunsese la un acord cu șase producători de vaccinuri vizând achiziția unui volum de până la două miliarde de doze. Pentru o populație a blocului comunitar de aproximativ 447,7 million de persoane (inclusiv copii). Grosso modo, chiar dacă ar fi primit câte trei doze (deși printre producători s-a numărat și compania Johnosn&Johnosn, al cărei vaccin necesita doar o doză), chiar dacă ar fi fost vaccinați copiii mici și adolescenții, Uniunea Europeană ar fi avut nevoie de mai puțin de 1,5 miliarde de doze. Zece doze pentru fiecare locuitor Totuși, la vremea semnării acordurilor de precomandă, nu era sigur care furnizor va putea livra un vaccin aprobat și când. În plus, nu se putea cunoaște amploarea pandemiei. În total, din 2020 și până în prezent, Uniunea Europeană a achiziționat 4,6 miliarde de doze pentru cei 447 de milioane de locuitori. Adică aproape zece doze pe locuitor. Costul total al contractelor este estimat la 71 de miliarde de euro. Deși a donat sute de milioane de doze țărilor sărace, stocurile sunt încă pline, iar milioane de doze, pe cale să expire. Până la sfârșitul anului 2023, UE așteaptă să mai primească alte 1,8 miliarde de doze. Multe doze, puțină transparență Datele Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor arată că vaccinările s-au oprit în Europa, pe măsură ce amenințarea coronavirusului a scăzut. În Uniunea Europeană, al treilea rapel a fost administrat doar pentru 1,7% din populația adultă. Dar, din cauza contractelor obligatorii semnate în apogeul pandemiei, guvernele țărilor membre ale Uniunii sunt blocate să cumpere în continuare, în mod regulat, noi doze de vaccin. Doar compania Pfizer a declarat că 450 de milioane de doze sunt programate pentru livrare în acest an. Implicarea personală a președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, în asigurarea celui mai mare contract de vaccin din Europa, pentru până la 1,8 miliarde de doze de vaccin BioNTech/Pfizer, a fost pusă sub semnul întrebării de New York Times, în 2021. Jurnaliștii au publicat un articol în care dezvăluiau că aceasta a schimbat mesaje personale cu șeful executivului Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare acordului. În urmă cu aproape un an, Polonia a declarat că va înceta unilateral să mai plătească pentru aceste doze. Ministrul polonez al Sănătății, Adam Niedzielski, a cerut Comisiei Europene să explice cum au fost încheiate contractele care au condiționat până la urmă statele membre să achiziționeze în continuare doze de vaccin. De atunci, s-a format o coaliție de țări din Europa de Est și Centrală pentru a susține un nou acord, argumentând că pandemia a intrat într-o nouă etapă în care este nevoie de mai puține vaccinuri, iar războiul din Ucraina pune deja în dificultate finanțele publice. Germania mai are 120 de milioane de doze. Și va mai primi Germania a comandat un total de 672 de milioane de doze de vaccin corona de la începutul pandemiei. Raportate la numărul populației, au fost comandate opt doze de vaccin pentru fiecare rezident din Germania, de la sugari până la bătrâni. Până în prezent, în Germania s-au aruncat 83 de milioane de doze de vaccinuri împotriva coronavirusului. Costul aproximativ al pierderilor e de 1,6 miliarde de euro. Germania mai are în stoc 120 de milioane de doze neutilizate, și așteaptă să primească o tranșă nouă de doze, deși vaccinarea s-a oprit. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății din țară, Germania a distrus 54 de milioane de doze de vaccin COVID-19 până la sfârșitul anului 2022 și alte 29 de milioane în primul trimestru al anului 2023. Însă ministerul nu a furnizat cifre privind deșeurile pentru al doilea trimestru al acestui an și, de asemenea, a subliniat că statele federale și furnizorii de asistență medicală nu sunt obligați să raporteze deșeurile de vaccinuri. Potrivit unui răspuns solicitat de POLITICO, „Volumul total al dozelor totale de vaccin COVID-19 eliminate achiziționate de Republica Federală Germania nu poate fi cuantificat”. Deși ministerul nu a furnizat o defalcare a tipului de vaccinuri neutilizate, a spus că din cele 29 de milioane de vaccinuri care expiraseră până la sfârșitul primului trimestru al anului 2023, 5 milioane erau Moderna, 18 milioane erau BioNTech/Pfizer, iar alte 6 milioane au fost Novavax. Franța mai are 47 de milioane de doze În Franța, Direcția Generală a Sănătății a susținut că are „un stoc strategic” de aproape 47 de milioane de doze. „Pe măsură ce criza a progresat, Ministerul Sănătății s-a asigurat că își adaptează în mod regulat strategia de aprovizionare cu vaccinuri pentru a limita distrugerea dozelor”, adaugă DGS. Acest lucru a dus în special la „renegocieri ale contractelor cu producătorii de vaccinuri” sau chiar „prelungiri ale expirărilor anumitor vaccinuri”. Dar cu privire la numărul de doze precomandate pentru lunile următoare, DGS a refuzat să răspundă, explicând că numărul dozelor de vaccin pe care Franța le va achiziționa în 2023 depinde de „angajamentele contractuale inițiale și de proiecția volumului de doze necesare pentru următoarele campanii”. Și în ceea ce privește numărul dozelor expirate, numărul este vag. Potrivit DGS, Franța ar fi trebuit să arunce anul trecut 3,6 milioane de doze. Toate țările europene au vaccinuri expirate În întreaga lume, peste 240 de milioane de doze de vaccinuri expirate au fost aruncate, doar anul trecut. În Suedia, presa relatează că aproape 8,5 milioane de doze de vaccin Covid au fost aruncate. Costul estimat este de 1,5 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 136 de milioane de euro). În Spania, la sfârșitul anului 2022, aproximativ 14 milioane de doze de vaccinuri anti-Covid a trebuit să fie distruse, din cauza expirării. În Austria, din cele 20,9 milioane de doze de vaccin aflate în stoc, aproximativ o cincime a expirat, iar alte 9,9 milioane de doze de vaccin vor expira în curând. Ministerul a cheltuit până acum 27.385,95 euro pentru eliminarea dozelor expirate. În prezent, alte 6,8 milioane de doze de vaccin au ajuns în stoc. În Belgia, anul acesta aproximativ 3,5 milioane de doze de vaccinuri Covid-19 trebuie distruse, potrivit ministerului federal al sănătății. În afara Uniunii Europene, Elveția a distrus deja 14 milioane de doze de vaccin. În Marea Britanie, Guvernul a raportat că aproape șapte milioane de doze de vaccin COVID-19 au fost înregistrate ca irosite, expirate sau deteriorate, începând cu iulie 2022.

Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, anunță premierul Antonio Costa Foto: Facebook Antonio Costa
Internațional

Guvernul Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD În România, guvernul condus de pesedistul Marcel Ciolacu speră să nu încheie anul 2023 cu un deficit mai mare de 5,5% - cu circa 25% mai mult decât se angajase în fața Uniunii Europene. Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, al doilea în aproape cinci decenii, faţă de un deficit echivalent cu 0,4% din PIB, previzionat în urmă cu două săptămâni, a anunţat premierul Antonio Costa, transmite Reuters. Executivul lucrează la finalizarea proiectului de buget pe 2024, care va fi trimis Parlamentului în 10 octombrie. Proiectul include noile ţinte bugetare pentru 2023 şi 2024. Anul trecut, Portugalia a raportat un deficit de 0,4% din PIB. „Anul acesta vom avea din nou excedent bugetar, chiar dacă am obţinut cu un miliard de euro mai puţin din impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi am adoptat TVA zero la alimentele de primă necesitate”, a declarat Costa într-un interviu acordat postului de televiziune TVI. Înaintea pandemiei, în 2019, Portugalia înregistrase un uşor excedent, de 0,1% din PIB, primul în cei 45 de ani de istorie democratică a ţării. Institutul Naţional de Statistică raportase la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni, că Portugalia îşi menţine estimarea privind un deficit de 0,4% din PIB în 2023, chiar dacă a înregistrat excedent în primele şapte luni ale anului. Costa a explicat că veniturile suplimentare de pe urma inflaţiei au fost extraordinare dar Portugalia trebuie să menţină o politică bugetară „prudentă” şi să continue reducerea datoriei ridicate, mai ales în actualul context al dobânzilor ridicate. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Guvernul Portugaliei estimează că ponderea datoriei ca procent din PIB va scădea la 106,1% în 2023, de la 112,4% în 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră