sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: european

12 articole
Politică

Europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus

Presa occidentală o desființează pe Diana Șoșoacă: o anti-vaccinistă care a făcut tam-tam pe Facebook vrea să "exorcizeze" Parlamentul European. Totul, în beneficiul Rusiei: Șoșoacă este eurosceptică și pro-rusă. Deocamdată, Șoșoacă va suporta o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și posibile sancțiuni financiare. Dar europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus. Șoșo, vedeta săptămânii în presa europeană Jurnaliștii austrieci remarcă faptul că Dianei Șoșoacă i-a luat mai puțin de o săptămână pentru a fi scoasă din sala de plen a Parlamentului European: "O antivaccinistă convinsă și ultra-credincioasă Kremlinului, Șoșoacă a sugerat aducerea unui preot în Parlament pentru că «diavolul trăiește și lucrează aici». Înainte de a părăsi sala, (…) și-a tras o botniță de câine peste față și a continuat să urle sălbatic. (…) Șoșoacă va provoca multe bătăi de cap Parlamentului.". Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente Presa austriacă amintește și de faptul că Diana Șoșoacă se află pe lista sancțiunilor ucrainene. Ea pledează pentru un "imperiu român" care să includă teritorii din Bulgaria, Moldova și Ucraina, ORF subliniază afinitățile pro-ruse: "Șoșoacă îl vizitează în mod regulat pe ambasadorul Rusiei la București și, printre altele, în octombrie 2023 l-a împiedicat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să vorbească în fața Parlamentului român, în timpul vizitei sale la București.". În Italia, Corriere titrează "Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă urlă în Parlamentul European: își pune botniță și este dat afară din plen". Presa italiană amintește de un interviu al Dianei Șoșoacă pentru ziarul rus Eurasia Daily, în care definea Bucureștiul drept "colonie" a Uniunii Europene. Șoșoacă propunea anexarea teritoriilor ucrainene care aparțineau cândva României. În Franța, presa analizează în profunzime fenomenul Șosoacă sub titlul "O furie în Parlamentul European" (Le Point). Jurnaliștii francezi o descriu ca pe o vedetă a rețelelor sociale, care și-a câștigat adepți în timpul pandemiei de COVID, din rândurile conspiraționiștilor. "Cu botnița lipită de față, Diana Iovanovici Șoșoacă rostește replici greu de înțeles în timp ce ține un sac de gunoi negru. Dianei Șosoacă i-a reușit mișcarea: întreruperea unei sesiuni a Parlamentului European, vehicularea întâmplării pe rețelele de socializare și atragerea tuturor nebunilor care populează lumea conspirației. Pentru acest tămbălău bine orchestrat, ea suportă o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și deduceri financiare. Dar cineva câștigă din asta: Moscova.". Ce spune Regulamentul PE Diana Șoșoacă a încălcat aproape toate regulile de conduită ale Parlamentului European. Acestea sunt stabilite în articolul 10 al Regulamentului de procedură. Potrivit regulamentului, comportamentul deputaților trebuie să fie bazat pe respect reciproc, deputații trebuie să respecte demnitatea Parlamentului și să nu aducă prejudicii reputației sale. De asemenea, aleșii trebuie să nu compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, să nu perturbe ordinea în sala de ședințe și să se abțină de la orice comportament necorespunzător. Și nici să nu afișeze pancarte sau să folosească limbaj ofensator în cadrul dezbaterilor parlamentare din sala de ședințe. Sancțiunile, în special financiare Sancțiunile pentru nerespectarea regulilor de conduită sunt prevăzute la articolul 183, Capitolul 4, al Regulamentului de Procedură. Acestea constau în: a) mustrare b) interdicție ca deputatul să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegații interparlamentare, al unei conferințe interparlamentare sau al oricărui forum interinstituțional, pentru o perioadă de până la un an; c) în cazul unei încălcări a obligațiilor de confidențialitate, o limitare a drepturilor de acces la informații confidențiale sau clasificate pentru o perioadă de până la un an; (d) pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile; (e) fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc. În cazul încălcărilor repetate, sancțiunile pot fi dublate. Europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus Dar Parlamentul European nu poate demite un europarlamentar Mandatul unui eurodeputat este un mandat național; nici o altă autoritate, în afară de una națională, nu i-l poate retrage. Cu alte cuvinte, doar România poate să-i retragă mandatul europarlamentarului Diana Șoșoacă. Dar în ce condiții? Legea românească 33/2007 este foarte clară: "Cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 și Regulamentului de procedură al Parlamentului European" (art. 9, alin. 8). Ce spune alineatul 3 din aceeași lege: "(...) persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcția de parlamentar european (...)". Or, Diana Șoșoacă nu se află în nici o incompatibilitate: a demisionat din Senatul României. Pe scurt, pentru comportamentul în plenul PE, România nu-i poate retrage mandatul Dianei Șoșoacă iar Parlamentul European, nici atât. Cazul Lagos: europarlamentar din închisoare Ioannis Lagos a fost ales în Parlamentul European în 2019 ca membru al partidului grec neonazist Zorii Aurii. Partidul a fost catalogat drept organizație criminală în Grecia în 2020. Lagos a fost condamnat pentru "conducerea unei organizații criminale" la 13 ani de închisoare. Deși, din 2021, Lagos se află în spatele gratiilor, el a continuat să fie europarlamentar și a avut voie să-și exercite mandatul timp de cinci ani. Motivul: autoritățile elene nu au notificat Parlamentul European că mandatul lui Lagos a fost retras. Astfel, Lagos a continuat să primească salariul europarlamentar de 10.075 de euro pe lună.

Europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus (sursa: Euronews)
România - Olanda, meciul unei noi generații (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)
Eveniment

România - Olanda, meciul unei noi generații

România - Olanda, meciul unei noi generații. Meciul din optimile Campionatului European de Fotbal din Germania între România și Olanda stă să înceapă. România - Olanda, meciul unei noi generații Vasile Mogoş a fost titularizat ca fundaş stânga în locul lui Nicuşor Bancu (suspendat), în naţionala României pentru meciul cu Olanda, care are loc marţi (19.00), pe Football Arena din Munchen, în optimile de finală ale Campionatului European de fotbal - EURO 2024, găzduit de Germania. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penalCa şi în ultimul meci, cel cu Slovacia (1-), Ianis Hagi joacă din primul minut.La olandezi, revine în primul "unsprezece" Denzel Dumfries, iar Steven Bergwijn va juca în premieră în atac. Echipa de start a lui Iordănescu România: 1. Florin Niţă, 2. Andrei Raţiu, 3. Radu Drăguşin, 15. Andrei Burcă, 22. Vasile Mogoş, 6. Marius Marin, 20. Dennis Man, 21. Nicolae Stanciu (căpitan), 18. Răzvan Marin, 10. Ianis Hagi, 19. Denis Drăguş. Selecţioner: Edward Iordănescu. Rezerve: 12. Horaţiu Moldovan, 16. Ştefan Târnovanu, 4. Adrian Rus, 5. Ionuţ Nedelcearu, 24. Bogdan Racoviţan, 8. Alexandru Cicâldău, 14. Darius Olaru, 23. Deian Sorescu, 26. Adrian Şut, 7. Denis Alibec, 9. George Puşcaş, 13. Valentin Mihăilă, 25. Daniel Bîrligea. Vedetele Olandei Olanda: 1. Bart Verbruggen, 22. Denzel Dumfries, 6. Stefan de Vrij, 4. Virgil van Dijk (căpitan), 5. Nathan Ake, 24. Jerdy Schouten, 7. Xavi Simons, 14. Tijani Reijnders, 25. Steven Bergwijn, 10. Memphis Depay, 11. Cody Gakpo. Selecţioner: Ronald Koeman. Rezerve: 13. Justin Bijlow, 23. Mark Flekken, 2. Lusharel Geertruida, 3. Matthijs de Ligt, 15. Micky van de Ven, 17. Daley Blind, 20. Ian Maatsen, 8. Georginio Wijnaldum, 16. Joey Veerman, 21. Joshua Zirkzee, 26. Ryan Gravenberch, 9. Wout Weghorst, 12. Jeremie Frimpong, 18. Donyell Malen, 19. Brianm Brobbey.Arbitru: Felix Zwayer; arbitri asistenţi: Stefan Lupp, Marco Achmuller; al patrulea oficial: Daniel Siebert (toţi din Germania) Arbitru video: Bastian Dankert (Germania); arbitri asistenţi video: Christian Dingert (Germania), Jerome Brisard (Franţa)

Bucuria fotbaliștilor români, considerați perdanții CE (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)
Eveniment

Bucuria fotbaliștilor români, considerați perdanții CE

Bucuria fotbaliștilor români, considerați perdanții CE. Selecţionerul echipei naţionale de fotbal, Edward Iordănescu, a declarat, miercuri seara, după egalul cu Slovacia (1-1) şi calificarea în optimile de finală ale EURO 2024, că acesta este momentul primei reprezentative şi seara României. Bucuria fotbaliștilor români, considerați perdanții CE "E momentul nostru, e seara noastră, e seara României. Se întâmplă să fie şi Ziua Drapelului şi este o bucurie în plus. Toţi suntem mândri că suntem români", a afirmat Iordănescu la postul Pro Arena. Citește și: VIDEO Ciolacu, primit la Frankfurt de suporterii români cu tradiționalul “M*** PSD!“ Momentul penibil pentru premier, ignorat de presa favorabilă PSD Tehnicianul le-a mulţumit fanilor români pentru susţinerea necondiţionată arătată de-a lungul celor trei partide disputate până acum la turneul final din Germania. "Fac o reverenţă în faţa suporterilor echipei naţionale a României, de aici, de acasă, de pretutindeni. Ce am trăit aici zilele acestea şi astăzi, bineînţeles, se trăieşte probabil o dată în viaţă. Atâta căldură, atâta suport, atâta sprijin... o spun cu convingere că în istorie suporterii nu au fost niciodată atât de aproape de echipa naţională şi atât de implicaţi în tot ce s-a întâmplat, aşa cum au fost acum. Sunt mândri că sunt români. Pentru noi cea mai mare preocupare aceasta este. Şi de acolo cred că vine cea mai mare presiune, pentru că ne dorim să nu îi dezamăgim. Şi muncim din toate puterile ca să nu îi dezamăgim", a precizat Edward Iordănescu. Bucuria fotbaliștilor români după calificarea în optimile Campionatului European de Fotbal din Germania (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)

Penalty-ul calificării României, contestat de Ucraina (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)
Eveniment

Penalty-ul calificării României, contestat de Ucraina

Penalty-ul calificării României, contestat de Ucraina. Lovitura de pedeapsă din care România a egalat Slovacia a stârnit controverse. Penalty-ul calificării României, contestat de Ucraina Ianis Hagi a fost faultat și, inițial, a fost dictată lovitură liberă de la marginea careului. Citește și: VIDEO Ciolacu, primit la Frankfurt de suporterii români cu tradiționalul “M*** PSD!“ Momentul penibil pentru premier, ignorat de presa favorabilă PSD Intervenția VAR-ului a făcut, însă, ca decizia finală să fie lovitură de la 11 metri. Presa din Ucraina, țară care a părăsit EURO 2024 după ce a remizat cu Belgia, 0-0, a reacționat și a descris penalty-ul drept unul "ciudat", scrie Digisport. "A fost măcar fault? Și, dacă a fost, a fost în careu? E penalty? Arbitrul meciului Slovacia - România a luat o decizie ciudată", au scris ucrainenii de la Sport.ua. Primul contact a fost, într-adevăr, în afara careului, dar a urmat și un contact, la nivelul tibiilor, în suprafața de pedeapsă, ceea ce a dus, aproape sigur, la acordarea penalty-ului, mai notează Digisport.

România, optimile Campionatului European de Fotbal (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)
Eveniment

România, optimile Campionatului European de Fotbal

România, optimile Campionatului European de Fotbal. Prima reprezentativă a remizat cu Slovacia, 1-1. România, optimile Campionatului European de Fotbal Situație cu totul specială în Grupa E, a României: fiecare echipă a încheiat faza grupelor cu câte 4 puncte. Citește și: VIDEO Ciolacu, primit la Frankfurt de suporterii români cu tradiționalul “M*** PSD!“ Momentul penibil pentru premier, ignorat de presa favorabilă PSD Naționalele (România, Belgia, Slovacia, Ucraina) au fost despărțite doar de golaveraj. Meciul Belgia – Ucraina s-a încheiat 0-0, așa că România a terminat grupa pe primul loc și se pregătește de optimile de finală pentru prima oară după 20 de ani. Meciul a fost dramatic în primele 55 de minute: Slovacia a deschis scorul și România a egalat după un penalty scos de Hagi și transformat de Răzvan Marin. Au fost și câteva ocazii uriașe la ambele porți. În ultimele zece minute, o ploaie torențială a înmuiat terenul, echipele au redus turația motoarelor și au intrat la cabine cu un rezultat care le califică pe ambele în optimi. Cu Slovenia sau Olanda în optimi Adversarul României din optimi de finală la EURO îl aflăm în această seară. Există două variante, funcție de rezultatele din grupa F în Georgia – Portugalia și Cehia – Turcia, partide începute la ora 22:00, scrie ProSport. România – Slovenia Dacă Cehia – Turcia X2 și Georgia – Portugalia X2 Dacă Cehia învinge Turcia la trei goluri diferență sau mai mult și Georgia – Portugalia X2 România – Olanda Dacă Cehia învinge Turcia la un gol sau două diferență și Georgia – Portugalia X2 Dacă Georgia învinge Portugalia

România a învins Belgia cu 2-1 (sursa: Facebook/Echipa națională de fotbal a României)
Eveniment

România a învins Belgia cu 2-1

România a învins Belgia cu 2-1. S-a întâmplat la ultimul meci dintre cele două naționale de fotbal, în 2012. România a învins Belgia cu 2-1 A fost un meci amical jucat pe 14 noiembrie 2012 la București. Citește și: România a învins Ucraina cu 3-0 după un gol marcat în prima repriză și alte două goluri marcate repede în a doua repriză la meciul de debut la Campionatul European Atunci, au marcat Maxim și Torje pentru România și Benteke, pentru Belgia. Potrivit Pro Sport, bilanțul celor 12 întâlniri dintre cele două naționale de fotbal este egal: cinci victorii, cinci înfrângeri, două egaluri. Totuși, la golaveraj, belgienii stau mai bine: 16 goluri date României, 14 primite. Sâmbătă, 22 iunie, la ora 22.00, România va juca al doilea meci în grupe la Campionatul European cu Belgia.

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții (sursa: Facebook/Nistor Laurențiu - Președintele Consiliului Județean Hunedoara)
Investigații

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții. La zece milioane de euro a estimat Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, că se ridică frauda cu fonduri europene într-un dosar de corupție transfrontalieră în care sunt vizați afaceriști din anturajul pesedistului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara. Citește și: Oligopolul PSD-PNL-UDMR controlează peste 94% dintre primari și toți președinții de consilii județene Procurorii europeni au făcut mai multe percheziții, inclusiv la afaceristul hunedorean Ovidiu Daniel Draia, patronul firmei Metalprod West, care a câștigat împreună cu spaniolii de la Masecons 2010 SL două licitații organizate de Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Licitațiile, finanțate din fonduri europene, ar fi fost câștigate cu ajutorul unor documente și declarații false care atestau că firma din Spania are experiență tehnică și capacitatea de a executa proiectele. Fondatorul firmei din Spania, Carlos Alberto Gonzales Alvarez, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la trei ani de închisoare pentru o fraudă de 4,2 milioane de euro. Culmea, tot pentru complicitate la obținerea de fonduri europene cu documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Dosar al EPPO Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat pe 7 iunie 2024 că au fost efectuate șase percheziții în județul Hunedoara și una în provincia spaniolă Andaluzia, în cadrul unei anchete transfrontaliere privind o fraudă de zece milioane de euro. Bani europeni. "Din probele strânse rezultă că, în cadrul procedurilor de achiziție publică, un grup de firme care au aplicat pentru executarea lucrărilor au prezentat documente și declarații false, în vederea atribuirii contractelor. În special, aceștia au atestat că grupul de companii ar include o societate cu sediul în Spania, care deținea cunoștințele tehnice și capacitatea profesională de a executa proiectul – ceea ce era esențial pentru îndeplinirea cerințelor procedurii publice. Cu toate acestea, conform anchetei, compania din Spania nu a îndeplinit de fapt aceste cerințe", se menționează în comunicatul EPPO. Două licitații, suspecte Anchetatorii fac referire la două licitații câștigate de societatea hunedoreană Metalprod West, cu terț susținător - firma spaniolă Masecons 2010 SL. Prima licitație a fost atribuită de Spitalul Municipal Orăștie în anul 2018. Iar cealaltă, de Apa Serv Valea Jiului SA, companie la care acționar majoritar este Consiliul Județean Hunedoara. Documentele cu care s-au câștigat cele două licitații au fost ridicate de anchetatori de la Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Totodată, susțin procurorii, sunt cercetate trei persoane și două companii, dar s-a pus și sechestru pe bunuri de zece milioane de euro Singura ofertă depusă, câștigătoare Spitalul Municipal Orăștie a organizat o licitație în anul 2018 pentru îmbunătățirea eficienței energetice, proiect finanțat cu bani europeni prin Programul Operațional Regional. Atunci au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă. Singura ofertă câștigătoare a fost depusă de firma Metalprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Titularul contractului câștigat, Metalprod West, urma să vină cu munca și utilajele, iar Masecons 2010 SL, cu expertiza. Lucrarea a fost finalizată și recepționată la finalul anului trecut. Maria Lăcrămioara Uibariu, actualul manager al Spitalului Municipal Orăștie, a declarat pentru DeFapt.ro că "nu au fost percheziții la spital. Lucrările sunt finalizate. S-au încheiat la finalul anului trecut. Era vorba de inițierea procedurii, nu era vorba de derularea contractului. Se fac verificări, habar nu am. Le-am dat documentele." Compania CJ, contract de 7,2 milioane de euro Cel de-al doilea proiect la care fac referire procurorii europeni prevedea reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în localitățile Aninoasa și Vulcan. Licitația spartă în două loturi a fost atribuită la începutul anului 2020 de compania Apa Serv Valea Jiului tot firmei Metatlprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Valoarea cumulată a proiectului a fost de 36,6 milioane lei, echivalentul a 7,32 milioane euro, bani asigurați prin Programul Operațional Infrastructură Mare al Fondului de Coeziune. Cristian Andrei Ionică, director general al Apa Serv Valea Jiului, a declarat pentru DeFapt.ro că nu au fost percheziții la societatea pe care o conduce. Contractul, finalizat și recepționat "Au fost niște documente pe care le-am predat la Poliție. Atât! Nici un fel de percheziție. Documente pe care le-au mai cerut și în 2022. Le-am predat ca de fiecare dată când ne cer documente. E contractul cu Metalprod. Contract finalizat din punctul nostru de vedere, recepționat de jumătate de an", a declarat Cristian Andrei Ionică. Întrebat despre documentele false la care fac referire anchetatorii, directorul Ionică a spus că "lucrarea e finalizată, e funcțională, e auditată. Noi nu am avut nici o problemă din punctul acesta, al derulării lucrărilor. E o anchetă legată de constructor. Normal că ne-am cerut și nouă documente. Eu nici nu știu cine sunt ăia (spaniolii – n.r.). Nici nu i-am cunoscut. Nu pot eu să dau răspuns dacă documentele sunt false sau nu. Ele au fost verificate. Dacă constată că sunt false… din punctul nostru de vedere, noi am avut contract cu Metalprod". Draia l-a băgat în firmă pe Doda Firma Metalprod West este patronată în acte de controversatul afacerist hunedorean Ovidiu Daniel Draia. La câteva zile după ce a câștigat licitația de la Apa Serv Valea Jiului, Ovidiu Daniel Draia a cedat 49% din părțile sociale ale Metalprod unei alte societăți, Proactiv SRL. Această din urmă societate este patronată de Gabriel Teodor Doda. Pe 25 aprilie 2023, firma lui Doda i-a returnat părțile sociale lui Ovidiu Daniel Draia și s-a retras din acționariatul Metalprod West. Gabriel Teodor Doda este un apropiat al lui Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și șeful PSD Hunedoara. Doda, afaceri cu fiica șefului CJ Fiica pesedistului Laurențiu Nistor, Ioana Liliana Bălan, a preluat în anul 2010 societatea Drum Test SRL Călan de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda. Doi ani mai târziu, fiica lui Nistor a returnat părțile sociale. Aceasta este doar una dintre afacerile care îl leagă pe Gabriel Teodor Doda de familia Nistor. Afaceristul Gabriel Teodor Doda nu a vrut să răspundă la întrebările DeFapt.ro legat de această speță. "Faceți dumeavoastră anchetă? Lăsați că fac procurorii anchetă. Am fost asociat la Metalprod. Ce tot îl băgați pe domnul Nistor, nu aveți altceva de cercetat? Ce întrebări sunt astea? Numai cu Iohannis am relații, da?", a răspuns ironic Gabriel Doda. Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții Contactat de către DeFapt.ro, hunedorean Ovidiu Daniel Draia a recunoscut că procurorii i-au percheziționat casa și sediul firmei. "Nu s-a întâmplat nimic. Și eu nu sunt acuzat de nimic. Nici nu m-au audiat pe mine. Au făcut percheziții la sediul firmei, la mine acasă. S-au făcut! Dar nimeni nu m-a audiat în nici o calitate. Nici de suspect, nici de martor, nici de nimic. Procurorul mi-a spus în ce dosar se fac percheziții, mi-a spus despre ce este vorba, dar nu am fost audiat. Mai multe nu știu să vă spun pentru că nu știu ce este în dosar", a declarat Ovidiu Draia. Tot el a ținut să precizeze că "nu există Consiliul Județean în dosarul ăsta. S-au făcut percheziții în Spania la asociații noștri. Probabil, ei sunt suspecți, au făcut ceva fraude, se zice". Draia nu știe dacă actele erau false Întrebat cine a depus documentele false la licitațiile pe care le-a câștigat, afaceristul Draia a spus că documentele veneau de la spanioli pe e-mail-ul societății sale, dar fără să vadă originalele. "Dacă este problema acolo să se ia măsurile legale către ei. După o copie nu pot să îmi dau seama dacă îi legală, nu-i original, nu am de unde să-mi dau seama. Păi, și acuma, am fost la o licitație săptămâna trecută cu niște firme din Bulgaria. Aceleași acte, aceleași documente. Poate nici alea nu-s bune, eu de unde să știu?", a spus nemulțumit Draia. Spaniolul a și fost condamnat într-un alt caz, similar Firma din Spania la care a apelat Ovidiu Daniel Draia pentru a câștiga cele două licitații este Masecons 2010 SL. Această societate a fost înființată în anul 2010 de spaniolul Carlos Alberto Gonzales Alvarez în orașul Cadiz. Un an mai târziu, firma a deschis o sucursală în Deva, pe Bulevardul 1 Decembrie, nr. 14. Primul "tun" avea să îl dea în anul 2014, la scurt timp după ce Consiliului Județean Hunedoara i se aprobase finanțarea europeană pentru proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara". Atunci, două asocieri de firme care aveau nevoie de "experiență similară" și "capacitate profesională" au apelat la firma spaniolului Alvarez pentru a le ajuta să câștige licitațiile pentru închiderea depozitului urban neconform Orăștie și închiderea depozitului urban neconform Deva. Valoarea licitațiilor câștigate a fost de peste 20,6 milioane lei. Firma lui Alvarez a primit pentru contribuția sa în câștigarea licitațiilor aproximativ 750.000 lei. Trei ani cu suspendare Procurorii Direcției Naționale Anticorupție aveau să constate șase ani mai târziu, în decembrie 2020, că spaniolul Alvarez "ar fi remis reprezentanților celor două asocieri mai multe documente false și inexacte (procuri, angajamente, diplome de studii, cv-uri etc.) ajutând astfel la îndeplinirea condițiilor pentru câștigarea licitațiilor. Ulterior, reprezentanții celor două asocieri, fără să cunoască caracterul acelor înscrisuri, le-au depus la autoritatea contractantă Consiliul Județean Hunedoara". Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Carlos Alberto Gonzales Alvarez la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație sub forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Sentința a fost menținută în octombrie 2022 de Curtea de Apel Cluj. Spaniolii și românii, aceeași contabilă Afaceriștii Ovidiu Daniel Draia și Gabriel Teodor Doda par a nu fi străini de activitatea firmei din Spania cu ajutorul căreia au câștigat contractele de cel puțin zece milioane de euro. De exemplu, Ramona Marcău a lucrat în perioada septembrie 2009 – septembrie 2011 ca economist la firma Drupo, controlată de Gabriel Teodor Doda. Din septembrie 2011, Marcău s-a mutat pe postul de director economic al firmei Masecons 2010, funcție pe care o deține și în prezent. Informațiile apar pe contul ei de LinkedIn, acolo unde menționează că din postura de director economic se ocupă de contabilitatea firmei. Mai trebuie menționat că sucursala din Deva a Masecons este condusă de un alt spaniol, Estudillor Ortiz Francisco Andres, care nu a depus situațiile financiare ale firmei pentru anii fiscali 2020, 2021 și 2022.

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal (sursa: X/ESWA)
Eveniment

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal. Prostituția în Europa este o afacere în plină expansiune. În prezent, atrage aproximativ trei milioane de clienți pe zi. Recent, europarlamentarii au cerut măsuri pentru combaterea prostituției, după o idee inspirată din legislația adoptată în Suedia în 1999. Acesta prevede pedepsirea clienților și dezincriminarea lucrătorilor sexuali. Clienții prostituatelor să fie incriminați penal Deși reglementarea legislativă în ceea ce privește prostituția este responsabilitatea statelor membre, problema a fost preluată la nivel european. Citește și: Cum procura drogurile dealer-ul de la Catena: se ocupa de colectarea medicamentelor expirate de la farmaciile lanțului și de cele nefolosite de pacienții decedați Parlamentul European a adoptat, la nivel de comisie, un raport de inițiativă prin care se solicita ca modelul suedez al legii privind prostituția, adică pedepsirea clientului, să fie generalizat în toate țările membre ale Uniunii Europene. Ideea de bază: dacă cerere nu va mai exista, va scădea oferta. Cu 234 voturi pentru, 175 voturi împotrivă și 122 abțineri, raportul a fost aprobat, urmând să fie analizat pentru elaborarea unei propuneri legislativă. Inițiatoarea proiectului este Maria Nöichl, membru al Parlamentului European care reprezintă Germania și membră a Partidului Socialiștilor Europeni. Aceasta a declarat că o asemenea lege ar reduce prostituția și violența contra femeilor: „Prostituția este un tip de violență împotriva femeilor... Trebuie să reducem cererea (...), să clarificăm că nu e permis să cumperi corpul unei femei". Două modele de legislație în UE În prezent, reglementările existente în Uniune Europeană în ceea ce privește prostituția pot fi grupate în două mari categorii, subdivizate în subcategorii. Primul model, adoptat de 21 de state membre, vizează legalizarea prostituției. Citește și: Fentanil, medicamentul vândut de dealer-ul care era angajat la Catena, este cel mai periculos drog de pe planetă la ora actuală. În 2021, a ucis zeci de mii de cetățeni americani Prostituția este legală și reglementată în Austria, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos. În alte 15 state (Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania), prostituția este legală, dar doar parțial reglementată, precum interzicerea explicită a bordelurilor. Al doilea model, care se referă la interdicția totală a prostituției, este prezent în celelalte șase state membre. România și Croația sancționează lucrătorii sexuali și proxeneții. Franța, Irlanda și Suedia pedespesc doar clienții și proxeneții, nu și lucrătorii sexuali. În Lituania, toți sunt pedepsiți: lucrătorii sexuali, proxeneții și clienții. Modelul suedez: închisoare pentru clienți Suedia a fost prima țară din lume care a introdus, în 1999, pedepse pentru cei care plăteau serviciile sexuale. În 2022, legea a fost înăsprită: de la amendă, la închisoare de până la un an. Deși prostituția stradală a scăzut, a crescut prostituția pe Internet: urmărirea potențialilor clienți de către autorități este mult mai dificilă. A crescut, de asemenea, stigmatizarea muncii sexuale. Pye Jakobsson, purtătoarea de cuvânt a Rose Alliance, care reprezintă lucrătorii sexuali suedezi, a comentat că legea „a obligat prostituția și traficul să ia amploare în «subteran»”, ceea ce a redus „accesul victimelor la serviciile sociale." În plus, lucrătorii sexuali din Suedia închiriază cu greu o locuință. Potrivit legislației, proprietarii care le închiriază locuințe sunt pasibili de pedeapsă pentru proxenetism, dacă colectează bani câștigați din vânzarea de sex. Efectul: val de crime împotriva femeilor Actele de violență împotriva femeilor sunt în continuă creștere. În 2014, potrivit unui raport european, ratele violenței domestice erau mult mai scăzute în Bulgaria decât în Suedia. În 2020, au fost raportate 16.461 de cazuri de agresiune împotriva femeilor, o creștere cu 15,4% față de cifra din 2019, cifre raportate de Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității. În 2021, o dezbatere națională asupra fenomenului violenței domestice a fost lansată în urma unui val de crime contra femeilor. În doar cinci săptămâni, șase femei au fost ucise. Eșec în Franța În 2016, și Franța a incriminat clienții serviciilor sexuale. După adoptarea legii au fost emise în, medie 1.300 de amenzi pe an. Pedepsele constau în amenzi, de la 1.500 la 3.500 de euro (în cazul recidivei), dar și în cursuri obligatorii de „formare de conștientizare cu privire la cumpărarea de acte sexuale”. Până în 2020, au fost aplicate 176 de sentințe de formare de conștientizare, reprezentând 35% din sancțiuni. Însă legea e aplicată inegal: Parisul concentrează 50% din proceduri. În ceea ce privește „cursurile de formare și conștientizare” din 2019, doar zece din cele 166 de Instanțe de drept comun (TGI) au implementat asemenea cursuri. După adoptarea legii, măsurile pentru reintegrarea socială a lucrătorilor sexuali au fost ineficiente. Scopul declarat era ca, într-un an de la implementarea legii, 1.000 de prostituate să fie reintegrate. În prezent, dintr-un număr estimat de 50.000 de prostituate din Franța, doar 564 de persoane au fost „recalificate”. Din 2016 până în 2021, actele de violența contra femeilor, raportate, aproape s-au dublat. Violență fără precedent împotriva femeilor în Irlanda În 2017, Irlanda a fost a treia țară a Uniunii Europene care a modificat legea prostituției. Noile reglementări prevedeau amendarea celui care plătește pentru „prestații sexuale” cu 500 de euro, pentru prima abatere, și cu 1.000 de euro, pentru a doua. Pedespele pentru cei care dețin bordeluri ajung la amenzi de 5.000 de euro și/sau închisoare de până la un an. La fel ca în Suedia, pedepsele se aplică și celor care închiriază locuințe lucrătorilor sexuali. Potrivit Comisiei irlandeze pentru drepturile omului și egalitate (IHREC), violența împotriva femeilor a „atins în prezent niveluri de criză în Irlanda”. Datele Oficiului Național de Statistică din Irlanda (CSO) indică o creștere a numărul infracțiunilor sexuale: de la 2.524 (în 2017) la 2.794 (în 2018), ajungând la 2.824 (în 2019). În ceea ce privește violența contra femeilor, dacă anul 2016 a fost cel mai mic număr de omucideri feminine (două cazuri), situația s-a schimbat în 2017: 16 femei au fost ucise în urma agresiunilor. Numărul total de acte de agresiune domestică arată o creștere, între 2017 și 2020, de la 18.027 de cazuri raportate la 20.655. Agenții ONU și ONG-uri se opun inițiativei PE Deși recenta inițiativă a Parlamentului european a fost apreciată de susținători ca un progres în lupta împotriva traficului și exploatării de persoane, criticii au amintit vehement de ce s-a întâmplat în țările care au implementat deja legea. Mai multe agenții ONU (Organizația Mondială a Sănătății, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație) precum și organizații pentru drepturile omului (Amnesty International și Human Rights Watch), s-au opus public incriminării clienților. Într-o scrisoare deschisă, Alianța Europeană pentru Drepturile Lucrătorilor Sexuali (ESWA) a cerut deputaților europeni să respingă raportul. ONG-ul susține că parlamentarii europeni care au votat pentru adoptarea raportului „Ignoră numărul mare de dovezi ale impactului negativ pe care l-a avut incriminarea clineților lucrătorilor sexuali”. Potrivit acestora, dacă legea va fi adoptată și de celelalte state membre, vor crește atât activitățile clandestine și actele de violență, cât și infectările cu HIV. „Prin incriminarea achiziției de servicii sexuale, unui întreg grup de oameni i se refuză dreptul de a lua decizii cu privire la viața lor”, se mai menționează în scrisoare.

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO. Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot. Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles. Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un "plus de securitate pentru toată Europa". El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată. Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Scandal la reuniunea ONU (sursa: Facebook/Charles MICHEL)
Internațional

Charles Michel dorește extinderea UE

Charles Michel dorește extinderea UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat, joi, la Belgrad, că Uniunea Europeană (UE) doreşte să accelereze integrarea ţărilor din Balcanii de Vest în faţa provocărilor cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, transmite EFE. "Provocările de astăzi necesită noi moduri de gândire şi de lucru, trebuie să grăbim integrarea", a spus Charles Michel presei după o întâlnire cu preşedintele Aleksandar Vucic. Charles Michel dorește extinderea UE Preşedintele Consiliului European a subliniat că UE trebuie să dea un nou impuls pentru a încuraja integrarea europeană şi pentru ca procesul de extindere să fie mai rapid şi mai eficient, cu beneficii imediate pentru ţările aspirante şi "fără a fi nevoie să aşteptăm încheierea negocierilor" de aderare. În acest sens, Charles Michel a anunţat pentru iunie o întâlnire a liderilor UE cu liderii ţărilor din Balcanii de Vest "pentru a vedea cum putem avansa". Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare El a indicat că ideea ar fi organizarea de întâlniri de acest tip de două ori pe an "pentru a construi împreună o platformă eficientă în care să ne putem coordona politic" şi a subliniat că criza provocată de pandemia de COVID-19 "a demonstrat că rapiditatea în coordonare este esenţială" şi că acum criza energetică va avea nevoie de o astfel de abordare, potrivit Agerpres. Michel a mai spus, potrivit Reuters, că noua platformă nu va înlocui aderarea la UE, ci va fi un instrument util pentru UE pentru a discuta provocările comune cu ţările balcanice, cum ar fi criza energetică cauzată de războiul din Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei, principalul furnizor de gaz al Europei. Preşedintele Consiliului European a mai declarat că Uniunea Europeană va sprijini o aderare mai rapidă a Serbiei şi o va ajuta să îşi diversifice aprovizionarea cu energie. Preşedintele Vucic a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că înaltul oficial european a îndemnat cu fermitate Serbia, singura ţară din Europa care nu a impus sancţiuni Rusiei, să se alăture sancţiunilor europene. Michel şi Vucic au participat, în cadrul unui Parc ştiinţific şi tehnologic din Belgrad, la semnarea unui acord de finanţare comună între UE şi Banca Mondială în valoare de 84,5 milioane de euro în domeniile cercetării şi a start-up-urilor. Belgrad a fost prima oprire a Preşedintelui Consiliului European în turneul pe care îl întreprinde în Balcanii de Vest.

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Eveniment

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) a confirmat luni că a primit din Bulgaria mai multe rapoarte privind acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE şi corupţie sistemică, cazuri în care sunt implicate oficialităţi de rang înalt, indică o declaraţie a EPPO publicată pe website-ul instituţiei. Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria "Sunt în desfăşurare investigaţii. Nu vor fi date alte detalii suplimentare pentru a nu periclita rezultatul investigaţiilor. Dacă vreo informaţie adiţională poate fi făcută publică, vom face acest lucru în mod proactiv", menţionează declaraţia citată. Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război EPPO este instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Boiko Borisov, reținut și eliberat Patru dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, în timp ce Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (AFSJ). Fiecare dintre cele 22 de ţări participante are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare stat participant are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Ex-premierul bulgar Boiko Borisov a fost reținut de autoritățile bulgare recent. Acesta a fost eliberat după nici 24 de ore. Procurorii nu au oferit prea multe detalii. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită

Șefă DNA, penibilă pentru procuror european (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefă DNA, penibilă pentru procuror european

Șefă DNA, penibilă pentru procuror european. Ministerul Justiţiei a transmis în direct, luni, 14 februarie, interviurile cu candidaţii pentru ocuparea funcţiei de procuror european delegat în România. În sesiunea de luni au fost intervievaţI patru candidaţi. Trei dintre aceştia au stagii de activitate în DNA şi unul, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Șefă DNA, penibilă pentru procuror european De la Iaşi a participat Alina Moraru, fosta şefă a DNA până la începutul acestui an. Interviurile au vizat întrebări specifice din legislaţia sau posibila activitate a unui procuror european delegat. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat Întrebările au pus în evidenţă dificultăţile pe care chiar şi temuţii procurori DNA le au atunci când au de a face cu întrebări de care poate depinde cariera acestora: trac, emoţii, bâlbe, sincope şi dificultăţi de exprimare în limba engleză într-un asemenea context. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră