vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: eugen radulescu

9 articole
Politică

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”, a arătat el, într-un articol pe site-ul Contributors. În articol, el arată că guvernul Bolojan este sabotat în efortul de a reduce deficitul bugetar. Citește și: Averea făcută de Ciolacu și amicii săi politici cu ajutorul statului - arată Mihai Răzvan Moraru, candidat la președinția CJ Buzău Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR „Cel mai recent exemplu în acest sens l-a furnizat chiar televiziunea națională. Fostul președinte director general, Dan Turturică, într-o ultimă decizie de conducător, a majorat substanțial, cu multe mii de lei lunar, salariile personalului, cu o motivare de teatru al absurdului: «recompensă pentru efortul depus, motivație pentru a continua să lucreze și în viitor, cel puțin la fel de mult și de bine, un argument în plus pentru a nu părăsi instituția». TVR este locul unde sunt plătiți peste două mii de oameni, din bani publici, adică din impozitele și taxele plătite de cetățenii români, audiențele obținute fiind mai jos decât penibile. Cu alte cuvinte, plătim gras familii întregi, apărate de sacrosanctele contracte colective de muncă, mai imuabile decât cele 10 porunci din Vechiul Testament. Iar dacă o cere cutuma, mai umflăm cu multe milioane de lei lunar un stat de plată oricum supradimensionat, iar asta pentru o activitate ce pendulează între penibil și ridicol”, a scris Rădulescu. 

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR Foto: TVR
Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA Foto: Facebook ANAF
Economie

Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA - consilier al guvernatorului BNR

Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA, afirmă un consilier al guvernatorului BNR: „30% din TVA nu se încasează”, a arătat Eugen Rădulescu, într-un interviu pentru Antena 3.  Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Rădulescu a invocat și faptul că un consilier al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, a spus că ANAF ar trebui desființat și reînființat, așa cum s-a petrecut în Grecia. Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA „Primul lucru la care ne așteptăm este o schimbare este colectarea TVA. Nu e vorba numai de faptul că a crescut taxa pe valoare adăugată și că s-au eliminat niște reduceri de taxe, ceea ce este foarte bine, dar așteptăm să vedem că totuși vorbim despre un domeniu în care neîncasarea pe un an echivalează cu 50 de miliarde de lei. Ar trebui să avem 50 de miliarde mai mult. Asta înseamnă că 30% din TVA nu se încasează. Mă tem că este vorba, așa cum ați spus, și de rea-credință și de neputință. Cred că aici există experți mai buni decât mine. Eu sunt pe margine și pot doar să observ ce se întâmplă. Nu pot să-mi explic cum anume se poate întâmpla ca o țară să nu încaseze aproape o treime din TVA-ul căreia este datorat.  În cazul în care Guvernul va reuși cu acest ANAF, cu un alt ANAF, că se vorbea la un moment dat despre desființarea și reînființarea unei entități care să se ocupe de chestiunea asta, atunci, dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite”, a spus Rădulescu, la Antena 3.   

“Clasa politică a furat până a crăpat“, scrie Eugen Rădulescu
Eveniment

“Clasa politică a furat până a crăpat“

Fost director în BNR, furios după ce a străbătut 130 de kilometri, spre Valea Prahovei, în cinci ore: “Clasa politică a furat până a crăpat“, a scris Eugen Rădulescu, pe Facebook. În 2023, când era încă director la BNR, el a criticat dur sistemul pensiilor speciale: “Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%“. Acum, Eugen Rădulescu arată, printre altele, că un astfel de sistem de pensii speciale nu mai există pe lume. Citește și: J.K. Rowling, intervenție dură după ce, la Jocurile Olimpice, o boxeriță s-a retras, plângând, din confruntarea cu un “bărbat”, după cum îl definește scriitoarea “Clasa politică a furat până a crăpat“ “Drumul de la București până pe Valea Prahovei ar trebui parcurs în ceva mai mult de o oră. Ieri l-am făcut în 5 ore!!! Eu și alte mii de vehicule, în care oamenii și-au tocat nervi, au ars aiurea tone de benzină, au irosit timp și bani. Eu am blestemat întreaga clasă politică a României, care a înhățat puterea după ce sute de tineri s-au jertfit în decembrie 1989. Clasa politică a rezolvat câteva lucruri : 1. A furat până a crăpat. Cei mai mulți dintre ei foști (foști ?) securiști sau nomenclaturiști, care au făcut averi colosale, jefuind fără rușine țara. 2. S-au asigurat că nimeni nu are să le tulbure îmbuibarea, construind un sistem de legi și un aparat « de drept » care, ce să vezi, constată că se tot prescriu faptele criminale ale jefuitorilor banului public. 3. Au inventat un sistem de pensii cum nu mai există nicăieri pe fața pământului, ca să se poată bucura de cât au jefuit cât mai mulți ani, cel puțin 30 de ani fiecare, în care să încaseze și pensii de 20-30-50 de ori mai mari decât pensia medie. După atâta efort, evident că nu au mai avut timp și resurse pentru prostii precum o infrastructură care să nu transforme în calvar orice deplasare prin țară. Idioții pot să stea, bine mersi, pe drumuri cu o bandă pe sens sau în trenuri care merg cu viteză medie de 30 km/oră. Vom avea, posibil, o autostradă care să treacă peste Carpați, dar probabil doar atunci când vom sărbători 100 de ani de la căderea lui Ceaușescu. Deocamdată, avem alte treburi. Am ajuns de la 0 la peste 50% din PIB datorie publică, iar guvernanții ne explică ce bine va fi dacă reducem deficitul de la 8% din PIB în 2024 la 3% din PIB prin 2030-3040. Că între timp mai sunt câțiva stăpânitori care încă nu au pensii speciale, o mai fi ceva de furat din banii Uniunii Europene, care poate să se facă că nu observă, cât timp e război în Ucraina. Până atunci, datoria publică poate ajunge și la 100% din PIB. Ghinion, cum ar spune un cunoscut personaj. Iar această datorie publică nu a servit la NIMIC. 130 km pe șosea în 5 ore ! Atât s-a putut“, a scris Rădulescu.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% Foto: Facebook Academia de Poliție
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% „Eu nu mă pot abține să spun că avem problema colosală a pensiilor speciale, care este o problemă înspăimântătoare. Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată, oamenii să iasă la pensie cu mai mult decât salariul la 45 de ani. Nu se poate așa ceva, la noi se poate. Și am înțeles că s-a rezolvat problema, peste 40 de ani. Avem în sfârșit un program de țară. Rezolvăm pensiile speciale peste 40 de ani. Acum avem 200.000 de oameni care ies la pensie între 45-50 de ani, 200.000! În 10 ani vom avea 300.000. Cât o să putem supraviețui cu așa ceva? Nu se poate”, a spus Rădulescu. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate El a fost director în BNR până la mijlocul acestui an, dar s-a pensionat. În ianuarie 2023, Eugen Rădulescu arăta: „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale Foto: Inquam/ Ovidiu Matiu
Eveniment

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale, inclusiv cele din sistemul militarizat, în primele nouă luni din an: 10,1 miliarde de lei - peste două miliarde de euro - se arată într-un răspuns oficial al ministerului de Finanțe la interpelarea unui deputat USR, Radu Ciornei. Dacă aceste cheltuieli se mențin constante - deși, de obicei, spre final de an, ele creșteau - înseamnă că bugetul va plăti pentru pensiile aproximativ 13,5 miliarde de lei, adică puțin sub 0,9% din PIB-ul estimat. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale „Din datele disponibile la nivelul Ministerului Finanțelor, precizăm că la nivelul ordonatorilor principali de credite care aigură plata pensiilor de serviciu/pensii militare de stat care fac obiectul proiectului de lege menționat, în primele nouă luni ale anului 2023 au fost efectuate cheltuieli cu asistență socială în sumă de 10,1 miliarde de lei”, arată Finanțele, sub semnătura secretarului general adjunct Petronel Munteanu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai bună lună pentru Putin de când a atacat Ucraina: Vestul, concentrat pe conflictul din Israel, ofensiva Kievului – blocată, economia Rusiei crește peste cea a Marii Britanii Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, afirma, la 25 ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară în Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu.

CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CCR va respinge tăierea pensiilor speciale

CCR va respinge, mâine, proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale, afirmă surse Spotmedia. Acest site a obținut raportul de respingere, raport elaborat de însuși președintele CCR Marian Enache, benefiar a două pensii speciale - de magistrat și de fost parlamentar. De altfel toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai unor pensii speciale uriașe, de 25-30.000 lei/lună, pe care le vor putea cumula cu salariul de la această curte. CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură. Nici recalcularea pensiilor aflate în plată n-ar fi posibilă, arată documentul publicat de Spotmedia. Recalcularea ar fi posibilă doar în condiții de criză economică. Puteți citi aici întregul articol Spotmedia: „Exclusiv Pensiile speciale la CCR - Raportul președintelui Curții pregătește daună totală (document)” La 29 iunie, Adunarea Generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pe legea eliminării pensiilor speciale. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", spunea, în ianuarie Eugen Rădulescu, fost director în cadrul BNR. Citește și: Marțea neagră a sectorului privat: proiect de OUG cu măsurile de spoliere pentru a acoperi gaura de la buget. Afectați: proprietarii de locuințe, microîntreprinderile, IT-iștii

Ne paşte junk rating, spune Eugen Rădulescu Foto: ZF
Economie

Ne paşte junk rating

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR. Ne paşte junk rating „Reprezentantul BNR, care a vorbit în nume propriu și nu în numele băncii centrale, a arătat că este neapărată nevoie de o restabilire a echilibrului bugetar, în condiţiile în care vom avea o creştere economică şi în acest an, moderată faţă de ceilalţi ani (3% sau poate mai puţin), dar totuşi cea mai mare din Uniunea Europeană (...) Astfel, Rădulescu a concluzionat că reechilibrarea cheltuielilor bugetare şi o bună absorbţie a fondurilor din PNRR, care sunt în parte deja venite în conturile BNR, şi care dau şi un sentiment de încredere investitorilor ar fi principalele condiţii pentru ca România să nu fie retrogradată de agenţiile de rating în categoria junk”, arată economica.net. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE”, a mai explicat Rădulescu, potrivit Ziarului Financiar.

BNR: Pensiile speciale, cheltuială bugetară inacceptabilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; ajungem la 1,5

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră