vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: est

7 articole
Eveniment

Ninsori record în estul Australiei: cel mai gros strat de zăpadă din ultimele decenii

Zăpada și furtunile devastează estul Australiei. Estul Australiei a fost lovit în acest weekend de o vreme severă, care a adus cel mai gros strat de zăpadă înregistrat în ultimele decenii, provocând inundații, pene de curent și blocaje rutiere. Potrivit autorităților australiene, mai multe orașe din regiune au fost afectate de fenomene meteorologice extreme. Zăpada și furtunile devastează estul Australiei Un front de aer rece a generat sâmbătă ninsori abundente, cu un strat de zăpadă de până la 40 de centimetri în unele părți din nordul statului New South Wales. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Este cea mai mare cantitate de zăpadă înregistrată în această regiune de la mijlocul anilor 1980, a precizat meteorologul Miriam Bradbury, de la Biroul de Meteorologie din Australia. Zăpadă în Queensland pentru prima dată în ultimul deceniu Evenimentul a fost cu atât mai neobișnuit cu cât zăpada a căzut și în zone din statul Queensland, unde nu s-a mai înregistrat un fenomen similar de peste 10 ani. Potrivit meteorologilor, distribuția geografică extinsă a ninsorii accentuează caracterul excepțional al episodului de vreme rece. Vreme tot mai volatilă din cauza schimbărilor climatice Miriam Bradbury a subliniat că schimbările climatice contribuie la o volatilitate crescută a vremii în Australia. Totuși, ea a precizat că astfel de episoade au mai avut loc în trecut, conform arhivelor meteorologice. Deosebit în acest caz este volumul mare de zăpadă și întinderea teritorială a fenomenului. Inundații, intervenții de urgență, peste 100 de mașini blocate Serviciul de urgență din New South Wales a raportat peste 1.455 de solicitări de intervenție din cauza vremii extreme. Peste 100 de vehicule au fost blocate în zăpadă, iar furtunile au produs pagube clădirilor. De asemenea, autoritățile au emis mai multe avertizări de inundații majore pentru zonele afectate. Pene de curent pentru zeci de mii de locuințe Televiziunea de stat Australian Broadcasting Corp. a anunțat că zeci de mii de gospodării au rămas fără energie electrică în noaptea de sâmbătă spre duminică, în urma furtunilor și ninsorilor abundente. Un incident grav a fost raportat de Poliția din New South Wales, cel mai populat stat din Australia: o mașină a rămas blocată într-o zonă inundată sâmbătă seară, iar o pasageră de 20 de ani a fost luată de ape. Echipele de salvare au continuat căutările și duminică.

Zăpada și furtunile devastează estul Australiei (sursa: X/Nexta TV)
Estul României, abandonat strategic la război (sursa: Facebook/MApN)
Economie

Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză

Estul României, abandonat strategic la război, arată o analiză profundă a infrastructurii rutiere existente, dar și a celei în construcție. Estul României, abandonat strategic la război Dacă Autostrada A7 va fi finalizată în 2028, iar Moldova nu dispune de infrastructură defensivă proprie, ar putea fi aceasta, de fapt, un coridor de evacuare și nu unul de apărare? Citește și: Nicușor Dan va propune șefi la SRI și SIE care nu provin nici din servicii, nici din politică Într-un asemenea scenariu, regiunea Moldovei pare mai degrabă „disponibilizată” strategic decât protejată, asigurând adâncimea necesară unui potențial teatru de operațiuni desfășurat pe teritoriul României. Prin urmare, nu cumva adevăratul „flanc estic” este, de fapt, sud-estul țării, cu accent pe Muntenia și Dobrogea? Investițiile recente – finalizarea podului suspendat de la Brăila, modernizarea porturilor Galați și Constanța, inclusiv prin reactivarea infrastructurii feroviare și rutiere aferente – par să indice această direcție de dezvoltare strategică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Atacuri rusești devastatoare în estul Ucrainei (sursa: npu.gov.ua)
Internațional

Val de atacuri rusești cu drone și bombe în estul Ucrainei: morți, răniți și clădiri distruse

Atacuri rusești devastatoare în estul Ucrainei. Cel puțin patru persoane și-au pierdut viața în urma unor atacuri cu bombă și drone lansate de forțele ruse asupra regiunii Donețk din estul Ucrainei, au anunțat duminică autoritățile locale. Atacuri rusești devastatoare în estul Ucrainei În orașul industrial Kosteantînivka, două persoane au murit după ce o bombă a lovit un șantier. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Potrivit procuraturii din regiunea Donețk, victimele se aflau în zonă în momentul impactului și nu au avut nicio șansă de supraviețuire. La doar zece minute după atacul inițial, o dronă kamikaze a lovit o mașină în care se afla un cuplu căsătorit. Femeia, în vârstă de 39 de ani, și soțul ei, de 40 de ani, au fost uciși pe loc. Autoritățile ucrainene au publicat imagini tulburătoare pe Telegram, surprinse imediat după atac. Un copil de 8 ani ucis în Harkov Tragediile nu s-au limitat la Donețk. În regiunea Harkov, situată în nord-estul Ucrainei, un băiat de 8 ani a fost ucis după ce o dronă a lovit mașina în care se afla. În același atac, un copil de 4 ani și un bărbat de 40 de ani au fost răniți și transportați la spital. Infrastructură civilă avariată în urma bombardamentelor Atacurile au provocat pagube semnificative infrastructurii civile. Aproximativ 15 clădiri rezidențiale și mai multe linii de înaltă tensiune au fost grav avariate, au declarat oficialii locali. Peste 160 de atacuri aeriene într-o singură dimineață Apărarea aeriană ucraineană a raportat duminică dimineață peste 160 de atacuri cu drone și rachete pe întreg teritoriul național. Intensificarea bombardamentelor a ridicat nivelul de alertă în mai multe regiuni.

Ponta explică de ce ar vota cu Georgescu Foto: Facebook
Politică

Ponta explică de ce ar vota cu Georgescu

Victor Ponta, recent ales deputat PSD în Dâmbovița, explică pe Facebook de ce ar vota cu Călin Georgescu: Diaspora, care este în Vest, îl susține pe acesta, în timp ce moldovenii care au și cetățenie română au preferat-o pe Elena Lasconi. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia Surse politice susțin că Ponta speră să fie premier într-un guvern PSD-AUR. În prezent, el este consilier onorific al premierului Ciolacu pe relații economice internaționale. Ponta explică de ce ar vota cu Georgescu Ponta a postat, pe pagina sa de Facebook, o declarație făcută la o dezbatere. „Astăzi, unu..., un jurnalist (...) zice: «Sunteți cu est sau cu vest?». Și zic: «Sunt cu Diaspora!». «Adică, cum?» «Pâi diaspora nu e în vest?» «Ba da!» «Eu îs cu Diaspora! Și Diaspora votează cu Călin Georgescu. Cum să fiu cu estul?»”, a explicat Ponta. Ulterior, el a mai spus: „Ăia din Est, din Republica Moldova, au votat cu Lasconi. Ăia din Vest, din Franța, Italia, au votat cu Georgescu”. „Fostul premier PSD Victor Ponta a declarat că va vota cu Georgescu, la fel ca «majoritatea votanților PSD», din cauza atacurilor constante lansate de partidul lui Lasconi la adresa sa. El nu a fost influențat de avertismentele lui Lasconi că adversarul său va scoate România de pe calea pro-occidentală, numindu-le «propagandă». De asemenea, Ponta a comparat țara sa cu Moldova vecină, unde Rusia a intervenit într-un referendum privind aderarea la UE și în alegerile prezidențiale de la începutul acestui an. «Noi nu suntem Moldova. Moldova a fost în pericol real de a alege estul în loc de vest. România nu va părăsi NATO sau UE, cu sau fără Georgescu», a spus Ponta”, scria Financial Times acum câteva zile.

Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus

Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus. Premierul polonez Donald Tusk a declarat sâmbătă că vor începe lucrările pentru întărirea întregii frontiere de est a ţării sale, în contextul unui "război hibrid" tot mai intens purtat de ţara sa cu migraţia ilegală din Belarus. Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus El nu a dat detalii despre acţiuni sau finanţarea alocată, însă a afirmat că pentru securitatea Poloniei "nu există limite". Citește și: VIDEO Piesa cu care Israelul speră să câștige Eurovision: titlul „October Rain”, schimbat cu „Hurricane”, pentru că se referea la masacrul din 7 octombrie "Frontiera polono-belarusă este un loc unic din cauza presiunii imigraţiei ilegale. Practic avem de-a face cu un război hibrid care avansează", a spus Tusk în cursul unei vizite la graniţă, unde s-a întâlnit cu grăniceri şi alţi militari. "Vreau să nu existe nicio îndoială - o ţară cu intenţii tot mai agresive împotriva Poloniei, cum este Belarus, este coorganizatoare acestei practici la frontiera poloneză", a insistat el. Guvernul anterior de la Varşovia a acuzat în 2021 Minskul că organizează fluxul de migranţi pentru a face presiuni asupra Uniunii Europene în legătură cu sancţiunile impuse Belarusului, care însă a negat acuzaţiile. "Este şi frontiera Uniunii Europene" Ulterior, tentativele de trecere a frontierei au continuat, cu fluctuaţii în funcţie de condiţiile meteorologice. Grănicerii polonezi raportează în prezent circa 300 de încercări de intrare ilegală în ţară în fiecare zi. Relaţiile polono-belaruse s-au înrăutăţit după ce Rusia a invadat Ucraina, Minskul fiind un aliat al Moscovei. Înainte de mandatul lui Tusk, fusese deja construit la frontieră un gard de 180 de km lungime, înalt de 5,5 metri şi prevăzut cu un sistem de camere video şi senzori, pentru oprirea migraţiei ilegale. Prim-ministrul a afirmat că fortificaţiile vor fi construite de-a lungul "întregii frontiere estice", ceea ce ar putea însemna că va fi întărită şi graniţa cu Ucraina. "Nu este doar frontiera internă a Poloniei, este şi frontiera Uniunii Europene. De aceea, nu mă îndoiesc că Europa va trebui să (...) investească în securitate prin investiţia în frontiera estică a Poloniei şi în securitatea frontierei noastre", a susţinut el.

Putin sacrifică încă 70.000 de ruși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Putin sacrifică încă 70.000 de ruși

Putin sacrifică încă 70.000 de ruși. Rusia nu intenţionează să pună capăt războiului împotriva Ucrainei, dar îşi va continua operaţiunile ofensive pe diferite direcţii, a declarat marţi Andrei Cerniak, un purtător de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), într-un comunicat postat pe site-ul oficial al instituţiei. Atacuri simultane din nord și est "În noul an, ruşii vor încerca să desfăşoare în continuare operaţiuni ofensive. Până acum, pe niciuna dintre direcţii nu au reuşit să-şi atingă scopul. Ei înţeleg că pierd, dar nu plănuiesc să pună capăt războiului (declanşat cu zece luni în urmă), conform evaluărilor serviciului de informaţii militare al Ucrainei", a afirmat Cerniak. "Luăm în considerare posibilitatea ca ei să atace dinspre nord şi est concomitent", a adăugat el, indicând că forţele ucrainene sunt pregătite pentru orice fel de acţiuni din partea inamicului. Citește și: Statele NATO au accelerat producția de arme și muniții pe care să le livreze Ucrainei. Stoltenberg: Negocierile vor fi decise de ce se întâmplă pe câmpul de luptă În declaraţia sa, reprezentantul GUR a spus că ruşii vor încerca să menţină coridorul terestru în Crimeea şi să cucerească întreaga regiune Doneţk. În acelaşi timp, a apreciat el, forţele ruse nu vor reuşi să forţeze fluviul Nipru pentru a captura din nou oraşul Herson, de unde s-au retras la începutul lunii noiembrie. Putin sacrifică încă 70.000 de ruși În următoarele patru-cinci luni, conform previziunilor GUR, armata rusă ar putea pierde încă 70.000 de soldaţi în Ucraina. Dar conducerea rusă este dispusă la astfel de pierderi, spune Andrei Cerniak, citat de Ukrainska Pravda. Conform estimărilor Kievului, Rusia a pierdut în cele zece luni de război în Ucraina peste 100.000 de soldaţi. Ucraina se pregăteşte pentru orice fel de acţiuni din partea forţelor ruse, a afirmat marţi într-o declaraţie separată, ministrul ucrainean adjunct al Apărării, Anna Maliar, care a subliniat că, pe moment, Kievul nu ştie exact din ce direcţie armata rusă îşi va declanşa noua ofensivă de anvergură din acest an, pentru că inamicul are mai multe scenarii şi ia decizia în ultimul moment, relatează RBC.ua. "Inamicul are şi el, aşa cum a fost până acum, mai multe scenarii şi se ghidează după situaţie. Ruşii i-au decizia în ultimele ore, iar cei care o pun în aplicare nu ştiu cu o zi înainte cum, unde şi ce fel de decizie vor trebui să pună în practică", a afirmat Maliar, răspunzând la întrebarea unui jurnalist în cadrul unei conferinţe de presă. Rusia se poate folosi de orice Ministrul ucrainean adjunct al Apărării a specificat că inamicul rus se ghidează după situaţie şi după dinamica frontului, calculându-şi resursele. "Spunem mereu deschis că acum pe teritoriul Belarusului au loc mişcări de personal şi de tehnică. Încă din februarie au loc astfel de mişcări. Ei derulează constant acolo, dar de fapt înţelegem că este vorba despre o stare de pregătire", a spus Anna Maliar. Teritoriul Belarusului este folosit în mod constant de ruşi în cadrul războiului declanşat în Ucraina, a afirmat ea. "Dacă ar putea fi utilizat mai intens Belarus? Rusia poate folosi orice vrea, e război. Prin urmare, toată lumea ar trebui să fie pregătită pentru orice desfăşurare a evenimentelor, dar să se înţeleagă că noi dispunem de informaţii şi, pe cât posibil, statul este pregătit", a adăugat responsabila ucraineană. Scenariul atacului din Belarus, valid În urma mobilizării ordonate de Vladimir Putin, Rusia pregăteşte 200.000 de noi soldaţi şi aproape sigur va încerca să atace din nou Kievul, avertizase recent comandantul şef al forţelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi. La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, nu a exclus ca armata rusă să creeze un grup de atac pe teritoriul Belarus în ianuarie-februarie, care să fie compus din persoane mobilizate. Rusia a declanşat o invazie în Ucraina la 24 februarie trecut pe care o numeşte "operaţiune militară specială", dar care a fost denunţată de Kiev şi Occident drept o agresiune neprovocată şi nejustificată, prima de această anvergură după cel de-al Doilea Război Mondial pe continentul european.

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Vladimir Putin a recunoscut ieri „republicile” separatiste. Sursă imagine: Twitter KremlinRussia_E
Internațional

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina includ: un atac prin Belarus, o ofensivă prin Crimeea deja ocupată din 2014 sau prin estul separatist, scrie BBC News. Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Prima, prin Belarus Prima rută posibilă este prin Belarus: dacă Vladimir Putin vrea schimbarea completă a regimului politic în Ucraina, un atac din nord este foarte posobil, scrie BBC News, citând organizația CNA, din SUA. Rusia are masați 30.000 de soldați în Belarus, pentru exerciții militare, echipați cu rachete Iskander cu rază scurtă și lansatoare de rachete, precum și avioane Su-25. Premierul britanic Boris Johnson a declarat, duminică, că, din datele serviciilor de informații, ar urma o ofensivă a rușilor din Belarus, prin care să înconjoare Kievul. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate A doua rută posibilă: prin Crimeea A doua rută posibilă este prin Crimeea, scrie BBC, citând International Institute for Strategic Studies. Un război terestru ar include artilerie grea, care să asigure avansarea rapidă pe teritoriul ucrainean. Cu forțele ruse la vest, est, nord și în Crimeea, trupele ucrainene ar fi înconjurate. Rușii ar putea încerca să cucerească Kherson și Odessa la vest și Melitopol și Mariupol la est. Scopul ar fi să creeze o „punte” terestră între Crimeea și zonele controlate de separatiștii pro-ruși. O ofensivă a Rusiei ar putea include și forțele navale din Marea Neagră. A treia rută: Rusia ar putea folosi estul separatist O a treia rută pe care ar putea-o folosi Rusia ar fi prin estul separatist. Acolo, sunt cel puțin 15.000 de separatiști pro-ruși gata să ajute armata rusă. Ucraina estimează un număr mult mai mare al separatiștilor. Rusia are staționați 10.000 de soldați în regiunea Rostov. Dacă Moscova ar alege această cale pentru a ataca, trupele sale ar putea avansa pe lângă Crimeea sau prin Harkov, de la Belgorod. Analiștii citați de BBC News avertizează că este posibil ca Moscova să lanseze mai multe atacuri simultan, folosindu-se și de atacuri informatice, dezinformare și atacuri cu rachete. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră