luni 07 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: elvetia

17 articole
Internațional

Guvernul elvețian propune revenirea la energia nucleară, stârnind dezbateri aprinse

Reluarea energiei nucleare, dezbatere în Elveția. Guvernul federal elvețian dorește să permită din nou utilizarea energiei nucleare, printr-un contra-proiect legislativ ce răspunde inițiativei Stop Blackout, potrivit RTS. Însă această propunere stârnește numeroase reacții negative din partea partidelor politice, a cantoanelor și a actorilor din domeniul energiei. Reluarea energiei nucleare, dezbatere în Elveția Partidele ecologiste și de stânga, Verzii, Verzii-liberali și Partidul Socialist, și-au exprimat încă de la început opoziția categorică față de revenirea energiei nucleare în Elveția. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Recent, acestora li s-a alăturat și Partidul Centrist, a cărui poziție era anterior mai neclară. În poziția sa oficială, Partidul Centrist susține că reluarea proiectelor nucleare contravine voinței populare exprimate în 2017, când cetățenii elvețieni au votat pentru abandonarea energiei atomice. Uniunea Orașelor Elvețiene și majoritatea cantoanelor nu privesc cu entuziasm posibilitatea construirii unor noi centrale nucleare. În Elveția romandă, toate cantoanele care și-au exprimat deja opinia sunt împotriva proiectului. Totuși, în partea germanofonă, unele voci văd în contra-proiect o oportunitate de diversificare a surselor de energie. Cantonul Argovia, unde funcționează trei centrale nucleare și cea mai mare centrală de rezervă din Elveția, se numără printre susținători – dar rămâne o opinie minoritară. Accent pe energiile regenerabile și pe clarificări Majoritatea guvernelor cantonale subliniază importanța dezvoltării energiilor regenerabile și semnalează lipsuri în propunerea Consiliului Federal. Laurent Favre, președintele conferinței directorilor cantonali pentru energie și consilier de stat în Neuchâtel, atrage atenția că sunt necesare clarificări suplimentare, în special privind viitorul energetic al țării și modernizarea actualelor centrale nucleare. Sprijin din partea marilor companii energetice Totuși, Guvernul Federal se poate baza pe sprijinul unor actori puternici din sectorul energetic. Cele mai mari trei companii din domeniu – Axpo, Alpiq și BKW – susțin contra-proiectul, considerând că este esențial să se păstreze deschisă opțiunea energiei nucleare, în caz că sursele regenerabile nu vor putea acoperi în totalitate nevoile Elveției. Aceeași poziție este împărtășită de Partidul Liberal-Radical (PLR) și de mediul de afaceri. În schimb, Uniunea Democratică de Centru (UDC) preferă să susțină direct inițiativa Stop Blackout. Consiliul Federal va analiza opiniile primite, dar nu este obligat să țină cont de ele.

Reluarea energiei nucleare, dezbatere în Elveția (sursa: Facebook/Albert Rösti)
Securitatea Elveției, strâns legată de Europa (sursa: 20min.ch)
Internațional

Elveția își consolidează securitatea și își aprofundează cooperarea cu Europa

Securitatea Elveției, strâns legată de Europa. Ministrul elvețian al Apărării, Viola Amherd, a declarat că securitatea țării este „strâns legată” de cea a Europei. În contextul actualelor tensiuni geopolitice și al agresiunii Rusiei în Ucraina, Elveția își consolidează apărarea și își intensifică cooperarea cu statele europene și NATO. Securitatea Elveției, strâns legată de Europa Viola Amherd a atras atenția asupra impactului major pe care războiul din Ucraina îl are asupra securității Elveției. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Ministrul a subliniat că recentele evoluții geopolitice sunt „îngrijorătoare” și că Elveția trebuie să se adapteze la acest context instabil. Cooperare strânsă cu NATO și UE Pentru a face față noilor provocări, guvernul elvețian a intensificat colaborarea în materie de securitate cu statele membre NATO și Uniunea Europeană. Deși Elveția își menține statutul de neutralitate, relațiile mai apropiate cu alianțele occidentale au generat controverse pe plan intern. Controverse privind neutralitatea Elveției În cei șase ani la conducerea Ministerului Apărării, Viola Amherd a fost criticată de dreapta conservatoare, în special de Uniunea Democratică de Centru (UDC). Aceasta i-a reproșat apropierea de NATO și susține că Elveția riscă să își piardă neutralitatea tradițională. Totuși, țara a rămas fermă în refuzul de a furniza arme Ucrainei sau de a permite altor state să exporte armament elvețian către Kiev. Investiții majore în apărare Elveția a crescut considerabil bugetul armatei, de la 4,9 miliarde de franci elvețieni (5,1 miliarde euro) în 2019 la 5,7 miliarde de franci (5,98 miliarde euro) în prezent. Până în 2032, această sumă ar putea ajunge la 9,7 miliarde de franci elvețieni (10,17 miliarde euro), echivalentul a 1% din PIB-ul național. Cine va prelua Ministerul Apărării? Viola Amherd își încheie mandatul, iar miercuri urmează să fie desemnat noul ministru al Apărării. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Cei doi candidați principali sunt Markus Ritter și Martin Pfister, ambii membri ai Partidului de Centru. Noua conducere va trebui să gestioneze relațiile cu NATO, să mențină echilibrul între securitate și neutralitate și să continue modernizarea forțelor armate elvețiene.

Crimă șocantă într-o comună din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Idilica viață la țară: și-a ucis mama cu un topor, apoi și-a luat bilet de avion spre Elveția

Crimă șocantă într-o comună din Iași. O crimă șocantă a avut loc în comuna Deleni, județul Iași, unde Irina Chiriac, o femeie de 40 de ani, și-a ucis mama în urma unui conflict legat de moștenire. Crimă șocantă într-o comună din Iași Victima, o pensionară de 71 de ani, a fost legată, bătută și ucisă cu un topor pe 25 februarie 2025. Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina După comiterea faptei, suspecta a încercat să fugă din țară, însă polițiștii au reușit să o prindă la timp, înainte de a decola spre Elveția. Anchetatorii continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele tragediei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Elvețienii resping inițiativa pentru economie sustenabilă (sursa: Pexels/Mahmut)
Internațional

Elvețienii au respins cu 70% propunerea ca în Constituție să se prevadă limite eco ale economiei

Elvețienii resping inițiativa pentru economie sustenabilă. Duminică, elvețienii au respins cu o majoritate covârșitoare inițiativa ecologistă care propunea introducerea în Constituție a respectului pentru limitele naturale ale planetei. Potrivit primelor proiecții realizate de institutul gfs.bern, referendumul a fost respins cu 70% din voturi, un rezultat chiar mai drastic decât estimările sondajelor anterioare, care indicau o opoziție de 60%. Elvețienii resping inițiativa pentru economie sustenabilă Propusă de Partidul Tinerilor Verzi și susținută de partidele de stânga, inițiativa „Pentru o economie responsabilă în limitele planetei” urmărea să ancoreze în Constituție principiul limitării activităților economice în funcție de capacitățile ecologice ale Pământului. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Această propunere se baza pe conceptul de „limite planetare”, stabilite științific, pentru a preveni destabilizarea ireversibilă a mediului. Scopul era ca Elveția să adopte măsuri economice compatibile cu sustenabilitatea globală. Rezultatele referendumului au arătat însă că elvețienii au respins în mod categoric această inițiativă. De ce a fost respinsă inițiativa? Guvernul federal, partidele de centru-dreapta și mediul de afaceri s-au opus ferm acestei inițiative, considerând că: Ar fi afectat economia națională, impunând restricții excesive asupra producției și comerțului. Măsurile climatice actuale sunt suficiente, fără a fi nevoie de o modificare constituțională. Lipsa unui consens privind aplicarea practică a „limitării planetare” ar fi creat incertitudine legislativă și economică. Reacția ecologiștilor: „O oportunitate ratată” În ciuda eșecului referendumului, Margot Chauderna, copreședinta Tinerilor Verzi, a criticat campania adversarilor, acuzând opoziția că refuză orice schimbare. „Acceptarea inițiativei ar fi fost o oportunitate pentru Parlament de a explora noi soluții pentru a reconcilia ecologia și accesibilitatea socială”, a declarat aceasta pentru postul public RTS.

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană (sursa: Facebook/UDC Suisse)
Internațional

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană. Partidul Uniunea Democratică de Centru (UDC), principala forță politică din Elveția, și-a reafirmat sâmbătă opoziția categorică față de acordul negociat cu Uniunea Europeană (UE). UDC consideră acest acord un atac la suveranitatea țării și un act de supunere în fața Bruxelles-ului. Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană Președintele partidului, Marcel Dettling, a declarat în deschiderea adunării delegaților UDC, desfășurată la Balsthal, că acordul negociat este „un cadou otrăvit”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” El a criticat partidele politice rivale, acuzându-le că sunt dispuse să sacrifice libertatea și democrația elvețiană pentru a satisface Uniunea Europeană. „Partidele obosite ale Elveției vor să vândă libertatea și democrația noastră Uniunii Europene și noi ar trebui în plus să plătim pentru asta”, a declarat Dettling. „Un tratat de supunere” UDC susține că textul acordului reprezintă, de fapt, o cedare completă a suveranității Elveției. Potrivit liderului partidului, „va trebui să preluăm legile UE în mod identic și cu toată birocrația europeană împreună. Nu vom mai fi noi, elvețienii, cei ce vor decide, ci birocrații de la Bruxelles”. În plus, Dettling a atras atenția asupra riscului unei creșteri a imigrației, o temă frecvent abordată de partidul său. Acordul Elveția-UE Acordul dintre Elveția și UE, anunțat pe 20 decembrie 2024, vine după zece ani de negocieri dificile. Textul prevede consolidarea cooperării bilaterale, care este în prezent reglementată prin peste 120 de acorduri existente. Pentru ca acest acord să devină efectiv, de partea UE, Consiliul Uniunii Europene trebuie să aprobe înțelegerea în unanimitate. De partea Elveției, Guvernul federal trebuie să convingă Parlamentul și, mai important, cetățenii elvețieni, care vor avea ultimul cuvânt în cadrul unui referendum. Opoziție puternică din partea UDC și a sindicatelor Pe lângă UDC, și sindicatele au exprimat rezerve față de acord. Fostul consilier federal și lider emblematic al UDC, Christoph Blocher, a promis că partidul va lupta cu toate forțele împotriva acestei înțelegeri. „Vom câștiga. Nu suntem dispuși să renunțăm la această libertate pe care strămoșii noștri au cucerit-o cu prețul unor lupte grele! Nu vom permite aceasta niciodată!”, a declarat Blocher în fața delegaților partidului. Apărarea suveranității Elveției Christoph Blocher a subliniat că UDC va continua să reziste presiunilor externe, la fel cum a făcut în 1992, când a condus campania împotriva aderării Elveției la Spațiul Economic European (SEE). „Trebuie să rezistăm, nu să ne adaptăm. Aceasta este marea misiune a UDC, încă o dată”, a concluzionat el.

România a căzut în indicele competitivității globale Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Economie

România a căzut în indicele competitivității globale

România a căzut două locuri în indicele competitivității globale și se află acum pe locul 50 din 67, potrivit clasamentului anual alcătuit de una din cele mai puternice școli de afaceri din lume, International Institute for Management Development, din Lausanne, Elveția. Citeste și: Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri Pentru comparație, Polonia a crescut cu două poziții și a ajuns pe locul 41, iar Letonia a sărut șase poziții, fiind acum pe locul 45. În schimb, Ungaria, condusă de guvernul populist și pro-rus al lui Viktor Orban, a căzut opt poziții și este pe locul 54, după România. România a căzut în indicele competitivității globale Clasamentul arată o cădere a României în ceea ce privește situația infrastructurii, de pe locul 47 în 2020 pe 51 în 2024. În ceea ce privește infrastructura pentru Sănătate, România este pe locul 52 din 67 (căderea fiind de patru locuri), iar cea pentru educație ne plasează pe locul 53. Raportul recomandă României: Măsuri de control al ratei inflației. Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar. Accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare. Acordarea de sprijin companiilor pentru implementarea transformării digitale însoțită de actualizarea competențelor digitale ale forței de muncă. Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație pentru a răspunde provocărilor societății românești. Podiumul: Singapore, Elveția, Danemarca Singapore este cea mai competitivă economie din 67 din cele opt regiuni majore ale lumii, potrivit clasamentului IMD 2024 World Competitiveness Ranking (WCR). Elveția ocupă locul al doilea și Danemarca locul al treilea, în timp ce Nigeria, Ghana și Puerto Rico și-au făcut debutul în acest clasament. WCR oferă acestor economii „un indicator de performanță în timp util care se cuplează ca un instrument unic adaptat nevoilor și provocărilor lor specifice”, a declarat Arturo Bris, directorul Centrului pentru competitivitate mondială IMD, care realizează clasamentul anual. „Acest clasament servește drept punct de referință pentru ca aceste țări să își măsoare progresele și să identifice domeniile de îmbunătățire, oferind o cale clară către dezvoltarea lor economică, dar și sprijinind obiective globale precum ODD", a mai spus Bris, citat de site-ul IMD.

Creditele în franci elvețieni, curs triplu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creditele în franci elvețieni, curs triplu

Creditele în franci elvețieni, curs triplu. Un cuplu de ieşeni a apelat la un credit pentru a-şi cumpăra locuinţă. Creditele în franci elvețieni, curs triplu După 15 ani de plată a ratelor, au constatat însă că nu s-au apropiat deloc de împlinirea visului. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Dimpotrivă, s-au trezit că datorează cu aproape 100.000 de lei mai mult decât în prima zi a creditului. Cazul lor este unul dintre miile în care creşterea bruscă a cursului francului elveţian a dat peste cap orice plan, oricât de bine întocmit. Cei doi caută acum o soluţie în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Neutra Elveție face bani cu Rusia (sursa: nzz.magazin.ch)
Internațional

Neutra Elveție face bani cu Rusia

Neutra Elveție face bani cu Rusia. Exporturile Elveţiei spre Rusia nu au cunoscut decât o uşoară scădere de la declanşarea războiului din Ucraina, în ciuda sancţiunilor impuse de Berna, în timp ce exporturile de produse farmaceutice au crescut la niveluri record, conform unor date făcute publice duminică. Neutra Elveție face bani cu Rusia Deşi schimburile comerciale dintre cele două ţări sunt oprite în unele sectoare-cheie precum maşinile şi ceasurile, exporturile de produse farmaceutice spre Rusia au atins un nivel record, subliniază cotidianul Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, după ce a analizat date ale Biroului federal pentru vamă şi securitatea frontierelor (OFDF). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Medicamentele sunt considerate produse umanitare şi, prin urmare, sunt exceptate de la sancţiuni. Exporturile elveţiene spre Rusia au atins o valoare de 2,9 miliarde de franci elveţieni (3,2 miliarde de dolari) în perioada martie 2022 - februarie 2023. Această sumă este mai mică decât cele 3,5 miliarde de franci elveţieni înregistrate în cele 12 luni precedente, însă exporturile elveţiene spre Rusia nu au depăşit valoarea de 2,9 miliarde decât de trei ori în cursul ultimilor ani, notează NZZ am Sonntag. "Dată fiind lista lungă de produse care nu mai pot fi livrate acestei ţări în război, impactul pare slab", relevă săptămânalul. Exporturi farma: +40% Exporturile de produse farmaceutice au crescut cu 40%, ajungând de la 1,4 miliarde de franci elveţieni la circa două miliarde după invazia din Ucraina, şi reprezintă în prezent circa o treime din exporturile Elveţiei spre Rusia. Elveţia găzduieşte numeroase grupuri farmaceutice, printre care Novartis şi Roche. Protestatari din Berlin au cerut ca cele două companii să părăsească Rusia (foto). Conform companiei Novartis, citată de NZZ am Sonntag, "vânzările în Rusia au fost favorizate de numeroşi factori, printre care afluxul de pacienţi care şi-au amânat tratamentele medicale din cauza pandemiei" de COVID-19. Citește și: Orice telefon poate fi ascultat iar datele aflate în acesta, accesate de la distanță, fără instalarea unui soft pe aparat. Cine se poate proteja și cum "Unul dintre factori a fost stocarea de către pacienţi şi spitale pentru a anticipa posibile blocaje" din cauza războiului, conform Novartis. Elveţia s-a aliniat la sancţiunile adoptate de ţările din UE împotriva Rusiei, însă pe planul livrărilor militare ea respectă o neutralitate strică. În ciuda apelurilor Kievului şi a aliaţilor săi, Elveţia a refuzat până acum să le permită ţărilor care deţin armamente de producţie elveţiană să le exporte mai departe în Ucraina.

CEDO, primul dosar privind schimbările climatice Foto: Facebook Greenpeace Switzerland
Mediu

CEDO, primul dosar privind schimbările climatice

Un grup de femei vârstnice din Elveţia aduce înaintea CEDO primul dosar privind schimbările climatice, ele susţinând că eforturilor guvernului lor de a combate încălzirea globală sunt "lamentabil de inadecvate" şi încalcă drepturile omului, transmite Reuters. CEDO, primul dosar privind schimbările climatice Primul caz privind schimbările climatice de la tribunalul de la Strasbourg a fost înaintat de un grup de pensionare elveţiene care susţin că inacţiunea ţării lor în faţa temperaturilor în creştere le expune riscului de deces în timpul valurilor de căldură. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acest caz, care se aşteaptă să fie urmat de alte două, ar putea crea un precedent important, avocaţii femeilor urmărind o decizie judecătorească prin care Berna să fie forţată să reducă emisiile de dioxid de carbon mult mai rapid decât era prevăzut. Câteva zeci de femei, cărora li s-au alăturat susţinători şi activişti de mediu de la Greenpeace s-au adunat cu bannere şi flori în faţa sălii de judecată. Bruna Molinari, în vârstă de 81 de ani, suferă de astm care, potrivit spuselor sale, este agravat de căldura excesivă. Ea a declarat pentru Reuters că speră la un rezultat de care să beneficieze măcar generaţiile viitoare. "Ca bunică şi mamă, cred că ei au dreptul să aibă o climă mai bună decât cea pe care o avem acum", a spus ea tuşind. Stefanie Brander, membră a asociaţiei Senior Women for Climate Protection, a declarat că, în opinia sa, guvernul a subestimat până în prezent acest grup. "Am fost considerate bătrâne care n-au o noţiune clară despre aceste probleme... şi cred că asta s-ar putea întoarce acum împotriva lor", a afirmat ea pentru Reuters în faţa sălii de judecată. Guvernul elvețian consideră cazul „inadmisibil” Guvernul elveţian, care a câştigat de două ori în instanţele interne într-o bătălie juridică ce durează de şase ani, a susţinut că acest caz este inadmisibil. Avocatul care reprezintă Berna, Alain Chablais, a declarat în faţa tribunalului în cadrul pledoariilor din deschidere, că prin orice măsuri prescriptive emise de către curte s-ar merge mult prea departe, oferind un rol "cvasi-legislativ". Alte opt guverne s-au alăturat cazului, iar unul dintre ele, din Irlanda, urmează să se adreseze instanţei în a doua parte a zilei de miercuri. Curtea va judeca, de asemenea, un caz înaintat de Damien Caręme, membru al Parlamentului European din partea partidului francez al verzilor, care contestă refuzul Franţei de a adopta măsuri climatice mai ambiţioase.

Patriarhul lui Putin a fost un spion KGB în Elveția Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Patriarhul lui Putin a fost un spion KGB în Elveția

Patriarhul lui Putin, Kiril, a fost un spion KGB în Elveția, scriu publicațiile Sonntags Zeitung și Le Matin Dimache. După ce a revenit la Moscova, el ar fi vizitat de încă 40 de ori Țara Cantoanelor. Ambasada Rusiei la Berna a respins cu indignare acuzațiile, spunând că ele sunt o probă a rusofobiei care se răspândește tot mai mult în Elveția, arată Tagesanzeiger. Patriarhul Kiril este celebru pentru susținerea necondiționată a invaziei din Ucraina. Patriarhul lui Putin a fost un spion KGB în Elveția Ziarele Le Matin Dimanche și Sonntags Zeitung au citat arhive declasificate ca dovadă că patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a lucrat pentru KGB, principala agenție de securitate și informații a Uniunii Sovietice. Sonntags Zeitung a reușit să vadă fișa creată de poliția federală la acea vreme. Acesta arată în mod clar că Gundyaev, alias Kiril, a lucrat pentru serviciul secret rusesc KGB în calitate de tânăr preot. Kiril ar fi desfășurat activități de spionaj în timp ce locuia la Geneva în calitate de reprezentant oficial al Patriarhiei Moscovei la Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC). Misiunea lui Kiril, al cărui nume de cod era "Mikhailov", a fost de a influența acest consiliu, care fusese infiltrat de KGB în anii 1970 și 1980. După întoarcerea sa la Moscova și ascensiunea sa în ierarhia bisericească rusă, Kiril a vizitat Elveția de peste 40 de ori până în prezent. Potrivit Sonntags Zeitung, el a venit la schi, ca să participe la reuniunile Consiliului Mondial al Bisericilor și pentru afaceri: în anii '90, Biserica Ortodoxă a reușit să exporte petrol rusesc prin intermediul unei companii înregistrate la Geneva. La Geneva locuiește și un cetățean elvețian din fosta Iugoslavie, cu care Kiril a făcut o afacere imobiliară. Citește și: Patriarhul rus Kirill le cere preoților să facă mai mult pentru război, material și spiritual. Ce ar trebui preoților să le spună soldaților ruși care merg la moarte Biserica Ortodoxă Rusă a refuzat să comenteze presupusele activități de spionaj ale lui Kiril la Geneva, în timp ce WCC afirmă că nu deține "nicio informație" pe această temă.

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă (sursa: oilprice.com)
Internațional

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă. Companiile din Elveţia vor fi primele care se vor confrunta cu raţionalizarea energiei, în eventualitatea penuriei de aprovizionare, a declarat ministrul Energiei, Simonetta Sommaruga, avertizând că Executivul nu poate garanta că va exista întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi, transmite Reuters. Elvețienii, gaze mai puține la iarnă Elveţia primeşte gaze prin hub-urile de tranzacţionare din ţările vecine din UE, astfel încât perturbările în aprovizionare din blocul comunitar vor afecta şi Elveţia. În această ţară există o cerere relativ redusă pentru gaze, care acoperă aproximativ 15% din consumul total de energie. Aproximativ 42% din gaze sunt folosite pentru încălzirea locuinţelor, restul în industrie, servicii şi transporturi, conform datelor guvernamentale. Totuşi, ţara este dependentă de importurile de gaze şi petrol. "De aceea, nimeni nu poate garanta că va fi întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi", a declarat Sommaruga, pentru publicaţia elveţiană SonntagsZeitung. "Restricţii pentru scările rulante şi neoane" Recent, Guvernul a prezentat planuri de rezolvare a posibilei penurii de gaze naturale în această iarnă, informând că ar putea recurge la raţionalizare dacă alte măsuri se dovedesc insuficiente. În eventualitatea unei penurii de gaze şi electricitate în Elveţia, energia va fi în primul rând raţionalizată pentru companii. Sommaruga a explicat că "iniţial vor fi de exemplu restricţii pentru scările rulante şi neoane", iar Guvernul vrea să pună cât mai mult timp la dispoziţie energie pentru gospodării. Oficialul a cerut autorităţilor locale să investească mai mult în extinderea energiei hidroelectrice, solare, eoliene şi biogazului. Plan de urgență în Germania Vecina Germania a activat luna trecută cel de-al doilea nivel al planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale, care aduce şi mai aproape ţara de măsura raţionalizării, după scăderea drastică a livrărilor de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream. Planul de urgenţă are trei nivele: de alertă, de alarmă şi de urgenţă. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a activat deja primul nivel al planului de urgenţă la începutul lunii martie. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Nivelul de alarmă înseamnă că există o perturbare în aprovizionarea cu gaze care a condus la o deteriorare semnificativă a situaţiei aprovizionării. Cu toate acestea, piaţa este în continuare capabilă să facă faţă perturbării şi nu este nevoie de intervenţia statului.

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina (sursa: independent.co.uk)
Internațional

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina. Guvernul de la Berna a respins livrarea de muniţie autohtonă către Ucraina prin Germania, a confirmat duminică Ministerul Economiei elveţian, citat de France Presse. Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina Germania intenţionează să trimită muniţie elveţiană în Ucraina aflată în război şi Berlinul a întrebat Berna dacă o astfel de livrare este posibilă, potrivit săptămânalului elveţian Sonntagszeitung. Ministerul Economiei federal a confirmat duminică agenţiei de presă Keystone-ATS că a refuzat cererea Germaniei, invocând neutralitatea Elveţiei şi "criteriile imperative ale legislaţiei privind materialul de război". Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Conform legislaţiei elveţiene, o astfel de livrare este imposibilă din punct de vedere legal, exporturile către ţări implicate în conflicte interne sau internaţionale intense şi de lungă durată fiind interzise. Declarația de nereexportare Ministerul subliniază de asemenea că Elveţia cere, în principiu, o declaraţie de nereexportare a materialului de război, când o ţară se angajează să nu transmită material de război primit din Elveţia fără acordul ei prealabil. Aceasta este o practică comună în rândul ţărilor exportatoare de materiale de război pentru a menţine un anumit control asupra produselor sensibile. Potrivit Sonntagszeitung, voci se ridică în Germania - al cărei cancelar Olaf Scholz este acuzat că se arată prea timorat în sprijinul său pentru Ucraina - care critică Elveţia, ce ar fi responsabilă că Germania nu poate livra blindate Marder Ucrainei. Aceste blindate ar urma să fie echipate cu muniţie din Elveţia, potrivit ziarului. Cheia: firmele private Referitor la faptul, menţionat de Sonntagszeitung, că muniţia elveţiană pentru arme blindate, provenind de exemplu din Marea Britanie, ajunge totuşi în Ucraina, Ministerul Economiei precizează că trebuie să se facă distincţia exportului materialului de război încheiat cu state şi subcontractarea pieselor de schimb şi modulelor către firme private. În acest din urmă caz, nu este necesară o declaraţie de nereexportare. Potrivit ziarului german Welt am Sonntag, cancelarul german ar trebui să-şi anunţe în următoarele zile deciziile privind vânzarea de către grupul german de armament Rheinmetall a o sută dintre aceste vehicule. Guvernul federal german a refuzat să comenteze această informaţie. Cazul UK Potrivit Ministerului Economiei elveţian, cazul Regatului Unit şi al elementelor livrate de Elveţia pentru armele antitanc NLAW (Next Generation Light Anti-Tank Weapon) care au fost furnizate în masă armatei ucrainene este distinct. Decizia de a exporta aceste arme antitanc şi modulele elveţiene care le compun revine în exclusivitate autorităţilor britanice, a indicat ministerul.

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO Foto: Facebook Forțele armate elvețiene
Internațional

Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO. Neue Zuricher Zeitung (NZZ) și Frankfurter Allgemeine Zeitung scriu, azi, despre intenția autorităților din Elveția de a consolida cooperarea militară cu NATO. Un sondaj publicat de «Sonntags-Blick» arată că peste 50% din elvețieni ar dori acum relații mai strânse cu NATO. Însă doar 33% din cei chestionați au spus „Da” sau „Mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să fie mebră NATO. Această țară a impus, de la începutul invaziei din Ucraina, sancțiuni asupra Rusiei. Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni „În timp ce Finlanda și Suedia ar putea deveni în curând membre NATO, ca efect al atacului rusesc asupra Ucrainei, Elveția discută o apropiere de alianța transatlantică. Cooperarea cu NATO trebuie extinsă masiv, a scris recent președintele partidului democrat-liberal Thierry Burkart într-un comentariu NZZ, care a cerut „sfârșitul Elveției-arici”. Mesajul lui Burkart este: nu o apartenență la NATO, ci un accent constant pe interoperabilitate, similar cu ceea ce s-a făcut în Finlanda și Suedia. Potrivit unui sondaj al Institutului Sotomo, publicat în „Sonntags-Blick”, propunerea lui Burkart este capabilă să obțină sprijin majoritar după atacul rusesc asupra Ucrainei. 56% dintre cele 20.000 de persoane intervievate au spus „da” sau „mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să colaboreze mai strâns cu NATO”, scrie NZZ. Elveția cooperează cu NATO din 1997, în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PPP). După reformele militare din 2004, Elevția a preluat deja o parte din standardele NATO. Finlanda și Suedia, direct în NATO Finlanda urmează să decidă „în câteva săptămâni” dacă va cere aderarea la NATO, a spus recent premierul finlandez Sanna Marin, citată de CNN. Într-o declarație făcută în urma unei întâlniri cu premierul suedez Magdalena Andersson, Marin a spus că cea mai bună soluție ar fi o coordonare între cele două țări, pentru a lua decizii de securitate similare. „Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim această perioadă pentru a analiza și, de asemenea, pentru a stabili opinii comune când vine vorba de securitate”, a spus Marin. „Nu voi da un termen pentru luarea deciziilor, dar cred că e vorba de câteva săptămâni, nu de luni,” a adăugat ea. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție”

Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară Foto: Odessa.info
Internațional

Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția

Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția: peste 50.000 de persoane au semnat o petiție on-line pentru ca Alina Kabayeva să fie expediată la Moscova. Se presupune că aceasta ar locui la Lugano împreună cu cei patru copii ai lui Putin. Însă, duminică, departamentul federal de poliție și justiție a comunicat, la cererea canalului public de televiziune, că „nu există indicii în legătură cu prezența în Elveția a acestei persoane”. Petiția pentru expulzarea Alinei Kabayeva este denumită: reunificați-o pe Eva Braun cu Fuehrerul”. Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată Autorii întreabă guvernul de la Berna de ce le permite complicilor lui Putin să se ascundă în Elveția. Petiția apreciază că „favorita unui dictator nebun și criminal de război” se ascunde de sancțiuni într-o țară cândva neutră. În acest timp, tatăl copiilor ei atacă Ucraina. În consecință, petiția solicită guvernului de la Berna să-i revoce dreptul de ședere și să nu-i mai permită intrarea în această țară. Presupusa iubită a lui Putin – Alina Kabaeva, fostă campioană olimpică la gimnastică ritmică – a atras atenția presei elvețiene și internaționale în 2015, când ar fi născut o fetiță în Lugano, cantonul Ticino. Putin a fost considerat tatăl copilului, deși purtătorul său de cuvânt a negat acest lucru, la acea vreme. Expertul în drept penal Mark Pieth apreciază că guvernul elvețian a devenit interesat acum de această chestiune. "Cred că autoritățile elvețiene au dreptate să investigheze problema. Nu este doar o chestiune privată. Cred că este problema Elveției dacă amanta lui Putin rămâne la noi", a spus el, citat de swissinfo.ch Pieth a apreciat că ar fi dăunătoare reputației Elveției dacă ea ar locui în această țară. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită

Iubita lui Putin, în vilă elvețiană (sursa: Blick)
Internațional

Iubita lui Putin, în vilă elvețiană

Iubita lui Putin, în vilă elvețiană. Mai multe publicații britanice și americane au scris în ultimele zile că Alina Kabaeva, fostă campioană de gimnastică ritmică, s-ar afla într-o vilă de lux de lângă Lugano, Elveția. Iubita lui Putin, în vilă elvețiană Un articol pe această temă a fost publicat acum câteva zile de tabloidul britanic Mirror. Potrivit sursei citate, Kabaeva, fostă medaliată olimpic cu aur, ar fi o obișnuită a orașului Lugano, unde ar trăi de ani de zile. Presa - atât occidentală, cât și rusă - au scris că fosta gimnastă, acum de 38 de ani, ar fi chiar căsătorită cu Putin. Mai mult, cuplul ar avea trei sau chiar patru copii împreună. Citește și: Imagini terifiante. Ucrainenii, forțați să-și îngroape morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor rusești Și nu doar tabloidele publică articole despre viața privată a lui Putin cu Kabaeva. În 2015, chiar Deutsche Welle a preluat, girându-l, un articol din tabloidul elvețian Blick. Potrivit acestuia din urmă, Putin ar fi lipsit o vreme de la activități publice pentru a fi prezent în Elveția la nașterea celui de-al treilea copil al cuplului. Kremlinul a negat episodul din 2015, catalogându-l drept o farsă. Mai mult, a difuzat o imagine cu Putin întâlnindu-se cu un oficial rus, dar fără a menționa data întâlnirii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră