vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: elvetia

23 articole
Internațional

Socialiștii elvețieni vor să ia 50% din moștenirile mari pentru mediu (referendum)

Elvețienii sunt chemați duminică la vot pentru a se pronunța asupra a două inițiative cu impact major asupra societății: introducerea unui serviciu civic obligatoriu pentru toți cetățenii, indiferent de sex, și aplicarea unei taxe climatice pe moștenirile foarte mari. Dezbaterile au fost intense, mai ales în legătură cu rolul femeilor și cu echitatea socială. Un nou model de serviciu pentru societate: militar sau civic Prima inițiativă, denumită „Inițiativa privind serviciul public”, propune ca toate persoanele tinere, bărbați și femei, să contribuie obligatoriu la bunăstarea comunității, fie prin serviciul militar, fie prin activități civile. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Susținătorii acesteia, precum Noémie Roten, afirmă că măsura ar crea “o egalitate reală”, oferind femeilor acces la experiențele și rețelele profesionale pe care le aduce în prezent doar serviciul militar. În contextul geopolitic tensionat din Europa, Roten consideră oportună includerea femeilor într-un proiect colectiv de protecție și solidaritate socială. Argumente împotriva inițiativei civice Federația Sindicală Elvețiană (USS), prin vocea Cyrielle Huguenot, respinge această idee, afirmând că ignoră realitatea muncii neremunerate. Conform datelor citate, femeile elvețiene dedică deja 60% din timpul lor activităților neplătite, precum îngrijirea familiei, față de bărbați, la care raportul este invers. Introducerea unui serviciu obligatoriu neremunerat ar accentua, susține ea, dezechilibrul existent. Ce este democrația directă în Elveția Cele două propuneri au ajuns la vot grație sistemului elvețian de democrație directă. Sunt necesare 100.000 de semnături pentru ca o inițiativă cetățenească să fie supusă votului popular. Astfel, elvețienii sunt consultați periodic asupra unor teme variate, la nivel federal, cantonal sau local. Votarea are loc, de obicei, prin corespondență, iar secțiile de votare se deschid doar pentru câteva ore în dimineața zilei de duminică. Primele rezultate sunt așteptate în cursul după-amiezii. O taxă climatică pentru moștenirile mari A doua propunere, numită „Inițiativa pentru viitor”, a stârnit la rândul ei controverse. Aceasta prevede introducerea unui impozit de 50% pe moștenirile ce depășesc 50 de milioane de franci elvețieni, afectând circa 2.500 de familii foarte înstărite. Inițiativa, propusă de Tineretul socialist elvețian, estimează că noua taxă ar genera aproximativ șase miliarde de franci elvețieni pe an, fonduri dedicate tranziției ecologice. Sloganurile afișate în campanie au fost clare și provocatoare: „Impozitați super-bogații, salvați clima!”. Guvernul și parlamentul, împotriva schimbării Executivul și parlamentul elvețian au îndemnat populația să voteze împotriva ambelor inițiative, argumentând că acestea ar pune în pericol economia țării și ar afecta stabilitatea socială. Conform sondajelor, care sunt de obicei fiabile, ambele propuneri ar urma să fie respinse, însă dezbaterea publică a adus în prim-plan teme esențiale: egalitatea de gen, justiția socială și protecția mediului.

Elveția, taxe climatice pentru moștenirile mari (sursa: Pexels/Maria Orlova)
Ucraina și SUA, negocieri în Elveția (sursa: Facebook/Rustem Umerov)
Internațional

Negocieri între Ucraina și SUA, în Elveția, pe planul de pace al lui Trump

Ucraina se pregătește să intre într-o nouă fază a dialogului diplomatic, urmând să poarte negocieri cu Statele Unite în Elveția pentru a discuta planul președintelui american Donald Trump privind încheierea războiului cu Rusia. Ucraina și SUA, negocieri în Elveția Anunțul a fost făcut sâmbătă de Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine „În zilele următoare, vom lansa consultări în Elveția între înalți oficiali ucraineni și americani cu privire la posibilii parametri ai unui viitor acord de pace”, a transmis Rustem Umerov într-o postare pe Facebook. Acesta a subliniat că Ucraina abordează procesul cu o înțelegere clară a intereselor naționale și că întâlnirile reprezintă „o nouă etapă în dialogul care durează de câteva zile și care își propune armonizarea viziunii pentru următorii pași”. Umerov a apreciat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții substanțiale. Postarea sa inițială menționa și participarea unor parteneri europeni, însă referirea a fost ulterior eliminată, fără explicații. Delegație ucraineană cu profil militar și strategic Președintele Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă un decret prin care a fost înființată delegația oficială responsabilă de procesul de negocieri cu Statele Unite, partenerii internaționali ai Ucrainei și reprezentanții Rusiei. Delegația va fi condusă de Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale și mâna dreaptă a lui Zelenski. Din componența echipei vor face parte, printre alții, Rustem Umerov, șefii serviciilor de securitate și informații, precum și șeful Statului Major General, ceea ce conferă delegației un caracter majoritar militar-strategic. Kievul respinge planul american în forma actuală Cu o zi înainte, vineri, Zelenski a respins planul american de pace, afirmând că intenționează să propună soluții alternative Washingtonului. Documentul îngrijorează Kievul deoarece include mai multe cerințe formulate anterior de Rusia. Printre prevederile controversate se numără concesii teritoriale din partea Ucrainei, reducerea dimensiunii armatei, dar și oferirea unor garanții de securitate occidentale pentru Kiev. Atât Donald Trump, cât și Vladimir Putin ar fi exercitat presiuni asupra președintelui Zelenski pentru a accepta acordul.

Florin-Lazăr Vlădică, șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a luat

Florin Lazăr Vlădică, consilier de stat și director al Oficiului de Informații Integrate în cadrul Administrației Prezidențiale a României, a primit în anii 2022 și 2023 un ajutor de șomaj de peste 30.000 de franci elvețieni de la cantonul Luzern.  În timp ce primea ajutor de șomaj de la statul elvețian, Florin Lazăr Vlădică reprezenta compania americană de producție de echipamente militare Raytheon, inclusiv la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022, unul din marile târguri de armament din Europa de Est. Cariera lui Florin Lazăr Vlădică este strâns legată de contrversații afaceriști Ovidiu Tender și Frank Timiș. Citește și: EXCLUSIV Șeful informațiilor secrete de la Cotroceni, Florin Vlădică, consultant în armament în Elveția și manager de operațiuni petroliere în Africa Numele lui Frank Timiș a fost menționat de opt ori în rechizitoriul lui Horațiu Potra și Călin Georgescu, ambii acuzați într-un dosar de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Traseu profesional: Ovidiu Tender – MApN - Frank Timiș Florin Lazăr Vlădică a început să lucreze pentru afaceristul Ovidiu Tender în 2010, în Africa. După ce Tender a fost condamnat în anul 2015 la o pedeapsă de 12 ani și șapte luni de închisoare pentru preluarea ilegală a companiei Carom, Florin Vlădică a fost recuperat de pesedistul Sorin Grindeanu. Pe atunci premier, Grindeanu l-a numit pe Vlădică în martie 2017 în funcția de șef al Departamentului pentru Armamente, cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. După zece luni, pe 31 ianuarie 2018, Vlădică a fost schimbat din funcție de premierul Viorica Dăncilă, imputându-i-se că semnase mai multe contracte de achiziție de armament în defavoarea statului român. În scurt timp, Vlădică a ajuns în SUA, unde a fost angajat pe postul de consultant de compania americană Raytheon, care avea în derulare contracte cu Ministerul Apărării Naționale. În paralel, actualul șef al informațiilor secrete de la Cotroceni a fost contractat și de omul de afaceri Frank Timiș pentru a-i reprezenta interesele în Africa. Așa a ajuns Florin Vlădică să fie angajat de firma elvețiană Gulf Energy Services AG. Lua ajutor de șomaj în Elveția, reprezenta Raytheon la București La finalul anului 2021, Frank Timiș se confrunta cu o lipsă acută de lichidități iar Florin Vlădică s-a văzut nevoit să își dea demisia la începutul anului 2022. Documente obținute în exlusivitate de către DeFapt.ro arată că Florin Vlădică a cerut ulterior ajutor de șomaj de la Fondul de Asigurări de Șomaj al cantonului elvețian Luzern. Autoritățile elvețiene i-au plătit în anul 2022 un ajutor de șomaj în cuantum de 13.249 franci elvețieni brut. Dar, în timp ce primea ajutorul de șomaj din partea Elveției, Florin Vlădică era unul dintre reprezentanții Raytheon în România. DeFapt.ro l-a fotografiat la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022 cu un ecuson al companiei americane la gât. Mai mult, Ambasada SUA a postat o poză cu șeful misiunii diplomatice de la București, David Muniz, în centrul cărei forografii se aflau chiar Florin Lazăr Vlădică și reprezentanții companiei americane Raytheon. Și șomer, și manager de firmă. Tot în Luzern Dar, deși lucra pentru Raytheon, Florin Vlădică a continuat să primească ajutor de șomaj și în anul 2023, an în care cantonul elvețian Luzern i-a plătit 17.847 franci elvețieni brut. Însă, tot în anul 2023, Florin Lazăr Vlădică era managerul firmei Advandes Gmbh, înregistrată în Luzern, cantonul care-i plătea indemnizația de șomer. Cumulat, ajutorul de șomaj primit în cei doi ani de Florin Vlădică se ridică la suma de 31.096 franci elvețieni brut. Florin-Lazăr Vlădică, șomer ajutat de statul elvețian (sursa: defapt.ro) Nu este clar dacă Florin Lazăr Vlădică a primit ilegal ajutorul de șomaj din partea statului elvețian în perioada 2022 -2023, în contextul în care reprezenta interesele companiei Raytheon în România, dar figura și ca manager al companiei de Advandes Gmbh chiar în Elveția. DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Florin Lază Vlădică, dar acesta a refuzat să răspundă. Călin Georgescu voia 20-35 milioane USD de la Frank Timiș Florin Vlădică și Frank Timiș, fostul său angajator, au o relație strânsă. Numele lui Timiș apare de opt ori în rechizitoriul lui Călin Georgescu, omul din cauza căruia s-au anulat alegerile prezidențiale din România în toamna lui 2024. De exemplu, susțin procurorii în rechizitoriu, Călin Georgescu i-a solicitat lui Horațiu Potra „să-l abordeze pe Frank Timiș, om de afaceri prosper care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, în vederea susținerii financiare a campaniei sale electorale cu 20-35 milioane USD”. „Să trăiți Domnul Frank. Sper că sunteți bine sănătos. M-a contactat d-ul Călin Georgescu, acesta a fost în clubul de la Roma cu Isărescu și a fost director pe mediu la ONU. Vrea să candideze la președenția României în 2024 și caută sponsori să-l ajute. A spus că, dacă câștigă, vrea să redeschidă toate minele din Ro, și în special cele de Aur. Zice că are deja sprijinul la Americanii care i-au făcut campanie la Trump și de la cei care au negociat ieșirea UK din EU. Mi-a spus dacă pot vb. cu dumneavoastră de un sprijin. Când mi-a spus că pentru campanie are nevoie de 20-35 milioane, mi-am permis sa-i spun ca Domnul Frank are „Elefanti minieri în Africa” nu prea vrea să se mai implice în Ro”, îi scria Horațiu Potra lui Frank Timiș. Numit la Cotroceni de Bolojan Florin Lazăr Vlădică a fost numit consilier de stat și director al Oficiului de Informații Integrate în cadrul Administrației Prezidențiale a României de către liberalul Ilie Bolojan, în mandatul său de președinte interimar al României. A fost păstrat în funcție și de actualul președinte, Nicușor Dan. Funcția de director Oficiului de Informații Integrate este una dintre pozițiile-cheie ale Administrației Prezidennțiale deoarece stabilește prioritățile din activitatea serviciilor de informații și planifică nevoile de informații pentru securitatea națională. Practic, Florin Lazăr Vlădică are acces complet la informațiile secrete care ajung în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Mai mult, Direcția Generală de Informații a Apărării furnizează Oficiului pentru Informații Integrate atât date și informații, cât și avertizări, zilnic din domeniul informațiilor pentru apărare. Potrivit unor informații vehiculate public, dar neconfirmate, numele lui Florin Lazăr Vlădică este luat în calcul pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații.

Șeful Armatei, generalul Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel Foto: Facebook Șeful Statului major al Armatei
Eveniment

Șeful Armatei spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel

Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elvetia: „Mi-aș dori să avem un sistem ca în Israel sau Elveția, unde fiecare cetățean, indiferent de sex, origine socială sau religie, știe să tragă cu arma și are cunoștințe minime pentru a-și apăra familia”, a spus el, într-un interviu pentru Antena 3. Citește și: România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării, arată proiectul noii legi a apărării naționale Șeful Armatei spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel Vlad a susținut că armata va avea, de anul viitor, „capacitatea de a derula programe de instruire și pregătire pentru toți cetățenii, fie bărbați, fie femei”. El a spus că nu știe câți cetățeni români știu, acum, să tragă cu arma.  Pe de altă parte, șeful Statului Major al Apărării a îndemnat populația să aibă acasă provizii pentru trei zile și a spus că el a făcut deja acest lucru. „Eu și familia mea avem. Cred că fiecare familie ar trebui să se gândească la asta. Chestiuni simple - o lanternă cu baterii în sertar, provizii în caz de pană de curent - fac parte din pregătirea pentru siguranța națională, fie că vorbim de cutremur sau inundații. Uitați-vă la ce se întâmplă în Constanța: toate nenorocirile ne prind mereu nepregătiți (...) Cred că trebuie să facem mai multă educație. Să mergem în școli, licee, universități și să pregătim tinerii pentru viitor. Educația și securitatea încep în familie. Afganii au un proverb frumos: dacă vrei o familie educată, trimite un bărbat la școală; dacă vrei o națiune educată, trimite o femeie la școală”, a explicat generalul.     

Industria ceasurilor elvețiene, sub presiunea taxelor (sursa: Pexels/Dirk Schuneman)
Eveniment

Lovitură dură pentru ceasurile elvețiene: SUA impun taxe vamale de 39%

Industria ceasurilor elvețiene, sub presiunea taxelor. Acțiunile marilor producători elvețieni de ceasuri de lux, precum Richemont și Swatch, au scăzut luni dimineață, în contextul noilor taxe vamale de 39% impuse de Administrația Trump asupra importurilor elvețiene, începând cu 7 august 2025. Industria ceasurilor elvețiene, sub presiunea taxelor Sectorul elvețian al ceasurilor de lux, cu exporturi de 26 miliarde franci elvețieni (aproximativ 33 miliarde de dolari) în 2024, se confrunta deja cu dificultăți, precum scăderea cererii globale sau contextul economic incert. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Însă analiștii avertizează că exporturile de ceasuri ar putea ajunge la cel mai scăzut nivel de la pandemia din 2020. Jean-Philippe Bertschy, analist la Vontobel, consideră că impactul noilor taxe vamale ar putea fi devastator pentru numeroase mărci elvețiene de ceasuri de lux, dacă acestea vor rămâne în vigoare pe termen lung. Scăderi pe bursă pentru Richemont și Swatch După redeschiderea piețelor, în prima zi de tranzacționare după Ziua Națională a Elveției (vineri, 1 august), acțiunile Richemont și Swatch au scăzut. Richemont: -3,4% inițial, revenind la -1% la ora 09:06 GMT; Swatch: -5% inițial, apoi ușoară revenire la -1%. Directorul Swatch cere intervenția autorităților În fața acestei crize, Nick Hayek, CEO-ul grupului Swatch, a solicitat președintelui elvețian Karin Keller-Sutter să aibă o întâlnire oficială cu Donald Trump, în încercarea de a renegocia măsurile impuse de administrația americană. Georges Mari, analist în cadrul firmei elvețiene de investiții Rossier, Mari & Associates, subliniază că impredictibilitatea politicii comerciale a Administrației Trump face imposibilă orice strategie pe termen mediu sau lung. „În orice moment, taxele vamale pot fi modificate. Nu putem face previziuni serioase într-un astfel de climat politic”, a afirmat el. SUA, principala piață externă pentru ceasurile elvețiene Conform Federației Industriei Elvețiene de Orologerie, Statele Unite reprezintă 16,8% din exporturile totale de ceasuri elvețiene, echivalentul a 4,4 miliarde de franci elvețieni. Astfel SUA este principala piață străină pentru industria de lux din Elveția. Industria orologeră, esențială pentru economia Elveției Ceasurile de lux nu sunt doar un simbol național, ci și un pilon economic. Reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveției. Asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă în industrie.

Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană (sursa: Pexels/H.Emre)
Internațional

Elvețienii preferă Europa în privința securității și resping avioanele de luptă americane F-35

Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană. Un sondaj publicat duminică de grupul de presă Tamedia arată că elvețienii sunt tot mai favorabili unei apropieri de Uniunea Europeană și NATO în domeniul apărării, în contextul tensiunilor internaționale accentuate. Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană Potrivit datelor colectate online între 31 martie și 1 aprilie, pe un eșantion de 35.132 de persoane, 77% dintre respondenți susțin o cooperare mai strânsă în materie de securitate cu UE, în timp ce doar 21% se opun acestei direcții. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Sondajul mai relevă că 71% dintre elvețieni privesc cu ochi buni o colaborare consolidată cu NATO. Totuși, o majoritate (56%) se opune aderării oficiale la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce 37% ar sprijini un astfel de pas. Această atitudine reflectă o nuanțare a poziției elvețiene tradiționale de neutralitate, fără a renunța complet la principiile sale istorice. Echipamente militare europene, nu americane Un aspect important al sondajului este legat de preferințele privind înzestrarea armatei. Nu mai puțin de 82% dintre respondenți consideră că Elveția ar trebui să se doteze militar din Europa, și nu din Statele Unite. În acest context, 66% dintre cei intervievați resping decizia Consiliului Federal din 2022 privind achiziția de avioane de luptă americane F-35, preferând opțiuni europene precum Rafale (Franța) sau Eurofighter (consorțiu european). Sondajul indică și un sprijin majoritar pentru creșterea cheltuielilor militare: două treimi dintre participanți susțin această direcție, în timp ce doar 18% ar dori o reducere a bugetului apărării.

Reluarea energiei nucleare, dezbatere în Elveția (sursa: Facebook/Albert Rösti)
Internațional

Guvernul elvețian propune revenirea la energia nucleară, stârnind dezbateri aprinse

Reluarea energiei nucleare, dezbatere în Elveția. Guvernul federal elvețian dorește să permită din nou utilizarea energiei nucleare, printr-un contra-proiect legislativ ce răspunde inițiativei Stop Blackout, potrivit RTS. Însă această propunere stârnește numeroase reacții negative din partea partidelor politice, a cantoanelor și a actorilor din domeniul energiei. Reluarea energiei nucleare, dezbatere în Elveția Partidele ecologiste și de stânga, Verzii, Verzii-liberali și Partidul Socialist, și-au exprimat încă de la început opoziția categorică față de revenirea energiei nucleare în Elveția. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Recent, acestora li s-a alăturat și Partidul Centrist, a cărui poziție era anterior mai neclară. În poziția sa oficială, Partidul Centrist susține că reluarea proiectelor nucleare contravine voinței populare exprimate în 2017, când cetățenii elvețieni au votat pentru abandonarea energiei atomice. Uniunea Orașelor Elvețiene și majoritatea cantoanelor nu privesc cu entuziasm posibilitatea construirii unor noi centrale nucleare. În Elveția romandă, toate cantoanele care și-au exprimat deja opinia sunt împotriva proiectului. Totuși, în partea germanofonă, unele voci văd în contra-proiect o oportunitate de diversificare a surselor de energie. Cantonul Argovia, unde funcționează trei centrale nucleare și cea mai mare centrală de rezervă din Elveția, se numără printre susținători – dar rămâne o opinie minoritară. Accent pe energiile regenerabile și pe clarificări Majoritatea guvernelor cantonale subliniază importanța dezvoltării energiilor regenerabile și semnalează lipsuri în propunerea Consiliului Federal. Laurent Favre, președintele conferinței directorilor cantonali pentru energie și consilier de stat în Neuchâtel, atrage atenția că sunt necesare clarificări suplimentare, în special privind viitorul energetic al țării și modernizarea actualelor centrale nucleare. Sprijin din partea marilor companii energetice Totuși, Guvernul Federal se poate baza pe sprijinul unor actori puternici din sectorul energetic. Cele mai mari trei companii din domeniu – Axpo, Alpiq și BKW – susțin contra-proiectul, considerând că este esențial să se păstreze deschisă opțiunea energiei nucleare, în caz că sursele regenerabile nu vor putea acoperi în totalitate nevoile Elveției. Aceeași poziție este împărtășită de Partidul Liberal-Radical (PLR) și de mediul de afaceri. În schimb, Uniunea Democratică de Centru (UDC) preferă să susțină direct inițiativa Stop Blackout. Consiliul Federal va analiza opiniile primite, dar nu este obligat să țină cont de ele.

Securitatea Elveției, strâns legată de Europa (sursa: 20min.ch)
Internațional

Elveția își consolidează securitatea și își aprofundează cooperarea cu Europa

Securitatea Elveției, strâns legată de Europa. Ministrul elvețian al Apărării, Viola Amherd, a declarat că securitatea țării este „strâns legată” de cea a Europei. În contextul actualelor tensiuni geopolitice și al agresiunii Rusiei în Ucraina, Elveția își consolidează apărarea și își intensifică cooperarea cu statele europene și NATO. Securitatea Elveției, strâns legată de Europa Viola Amherd a atras atenția asupra impactului major pe care războiul din Ucraina îl are asupra securității Elveției. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Ministrul a subliniat că recentele evoluții geopolitice sunt „îngrijorătoare” și că Elveția trebuie să se adapteze la acest context instabil. Cooperare strânsă cu NATO și UE Pentru a face față noilor provocări, guvernul elvețian a intensificat colaborarea în materie de securitate cu statele membre NATO și Uniunea Europeană. Deși Elveția își menține statutul de neutralitate, relațiile mai apropiate cu alianțele occidentale au generat controverse pe plan intern. Controverse privind neutralitatea Elveției În cei șase ani la conducerea Ministerului Apărării, Viola Amherd a fost criticată de dreapta conservatoare, în special de Uniunea Democratică de Centru (UDC). Aceasta i-a reproșat apropierea de NATO și susține că Elveția riscă să își piardă neutralitatea tradițională. Totuși, țara a rămas fermă în refuzul de a furniza arme Ucrainei sau de a permite altor state să exporte armament elvețian către Kiev. Investiții majore în apărare Elveția a crescut considerabil bugetul armatei, de la 4,9 miliarde de franci elvețieni (5,1 miliarde euro) în 2019 la 5,7 miliarde de franci (5,98 miliarde euro) în prezent. Până în 2032, această sumă ar putea ajunge la 9,7 miliarde de franci elvețieni (10,17 miliarde euro), echivalentul a 1% din PIB-ul național. Cine va prelua Ministerul Apărării? Viola Amherd își încheie mandatul, iar miercuri urmează să fie desemnat noul ministru al Apărării. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Cei doi candidați principali sunt Markus Ritter și Martin Pfister, ambii membri ai Partidului de Centru. Noua conducere va trebui să gestioneze relațiile cu NATO, să mențină echilibrul între securitate și neutralitate și să continue modernizarea forțelor armate elvețiene.

Crimă șocantă într-o comună din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Idilica viață la țară: și-a ucis mama cu un topor, apoi și-a luat bilet de avion spre Elveția

Crimă șocantă într-o comună din Iași. O crimă șocantă a avut loc în comuna Deleni, județul Iași, unde Irina Chiriac, o femeie de 40 de ani, și-a ucis mama în urma unui conflict legat de moștenire. Crimă șocantă într-o comună din Iași Victima, o pensionară de 71 de ani, a fost legată, bătută și ucisă cu un topor pe 25 februarie 2025. Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina După comiterea faptei, suspecta a încercat să fugă din țară, însă polițiștii au reușit să o prindă la timp, înainte de a decola spre Elveția. Anchetatorii continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele tragediei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Elvețienii resping inițiativa pentru economie sustenabilă (sursa: Pexels/Mahmut)
Internațional

Elvețienii au respins cu 70% propunerea ca în Constituție să se prevadă limite eco ale economiei

Elvețienii resping inițiativa pentru economie sustenabilă. Duminică, elvețienii au respins cu o majoritate covârșitoare inițiativa ecologistă care propunea introducerea în Constituție a respectului pentru limitele naturale ale planetei. Potrivit primelor proiecții realizate de institutul gfs.bern, referendumul a fost respins cu 70% din voturi, un rezultat chiar mai drastic decât estimările sondajelor anterioare, care indicau o opoziție de 60%. Elvețienii resping inițiativa pentru economie sustenabilă Propusă de Partidul Tinerilor Verzi și susținută de partidele de stânga, inițiativa „Pentru o economie responsabilă în limitele planetei” urmărea să ancoreze în Constituție principiul limitării activităților economice în funcție de capacitățile ecologice ale Pământului. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Această propunere se baza pe conceptul de „limite planetare”, stabilite științific, pentru a preveni destabilizarea ireversibilă a mediului. Scopul era ca Elveția să adopte măsuri economice compatibile cu sustenabilitatea globală. Rezultatele referendumului au arătat însă că elvețienii au respins în mod categoric această inițiativă. De ce a fost respinsă inițiativa? Guvernul federal, partidele de centru-dreapta și mediul de afaceri s-au opus ferm acestei inițiative, considerând că: Ar fi afectat economia națională, impunând restricții excesive asupra producției și comerțului. Măsurile climatice actuale sunt suficiente, fără a fi nevoie de o modificare constituțională. Lipsa unui consens privind aplicarea practică a „limitării planetare” ar fi creat incertitudine legislativă și economică. Reacția ecologiștilor: „O oportunitate ratată” În ciuda eșecului referendumului, Margot Chauderna, copreședinta Tinerilor Verzi, a criticat campania adversarilor, acuzând opoziția că refuză orice schimbare. „Acceptarea inițiativei ar fi fost o oportunitate pentru Parlament de a explora noi soluții pentru a reconcilia ecologia și accesibilitatea socială”, a declarat aceasta pentru postul public RTS.

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană (sursa: Facebook/UDC Suisse)
Internațional

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană. Partidul Uniunea Democratică de Centru (UDC), principala forță politică din Elveția, și-a reafirmat sâmbătă opoziția categorică față de acordul negociat cu Uniunea Europeană (UE). UDC consideră acest acord un atac la suveranitatea țării și un act de supunere în fața Bruxelles-ului. Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană Președintele partidului, Marcel Dettling, a declarat în deschiderea adunării delegaților UDC, desfășurată la Balsthal, că acordul negociat este „un cadou otrăvit”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” El a criticat partidele politice rivale, acuzându-le că sunt dispuse să sacrifice libertatea și democrația elvețiană pentru a satisface Uniunea Europeană. „Partidele obosite ale Elveției vor să vândă libertatea și democrația noastră Uniunii Europene și noi ar trebui în plus să plătim pentru asta”, a declarat Dettling. „Un tratat de supunere” UDC susține că textul acordului reprezintă, de fapt, o cedare completă a suveranității Elveției. Potrivit liderului partidului, „va trebui să preluăm legile UE în mod identic și cu toată birocrația europeană împreună. Nu vom mai fi noi, elvețienii, cei ce vor decide, ci birocrații de la Bruxelles”. În plus, Dettling a atras atenția asupra riscului unei creșteri a imigrației, o temă frecvent abordată de partidul său. Acordul Elveția-UE Acordul dintre Elveția și UE, anunțat pe 20 decembrie 2024, vine după zece ani de negocieri dificile. Textul prevede consolidarea cooperării bilaterale, care este în prezent reglementată prin peste 120 de acorduri existente. Pentru ca acest acord să devină efectiv, de partea UE, Consiliul Uniunii Europene trebuie să aprobe înțelegerea în unanimitate. De partea Elveției, Guvernul federal trebuie să convingă Parlamentul și, mai important, cetățenii elvețieni, care vor avea ultimul cuvânt în cadrul unui referendum. Opoziție puternică din partea UDC și a sindicatelor Pe lângă UDC, și sindicatele au exprimat rezerve față de acord. Fostul consilier federal și lider emblematic al UDC, Christoph Blocher, a promis că partidul va lupta cu toate forțele împotriva acestei înțelegeri. „Vom câștiga. Nu suntem dispuși să renunțăm la această libertate pe care strămoșii noștri au cucerit-o cu prețul unor lupte grele! Nu vom permite aceasta niciodată!”, a declarat Blocher în fața delegaților partidului. Apărarea suveranității Elveției Christoph Blocher a subliniat că UDC va continua să reziste presiunilor externe, la fel cum a făcut în 1992, când a condus campania împotriva aderării Elveției la Spațiul Economic European (SEE). „Trebuie să rezistăm, nu să ne adaptăm. Aceasta este marea misiune a UDC, încă o dată”, a concluzionat el.

România a căzut în indicele competitivității globale Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Economie

România a căzut în indicele competitivității globale

România a căzut două locuri în indicele competitivității globale și se află acum pe locul 50 din 67, potrivit clasamentului anual alcătuit de una din cele mai puternice școli de afaceri din lume, International Institute for Management Development, din Lausanne, Elveția. Citeste și: Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri Pentru comparație, Polonia a crescut cu două poziții și a ajuns pe locul 41, iar Letonia a sărut șase poziții, fiind acum pe locul 45. În schimb, Ungaria, condusă de guvernul populist și pro-rus al lui Viktor Orban, a căzut opt poziții și este pe locul 54, după România. România a căzut în indicele competitivității globale Clasamentul arată o cădere a României în ceea ce privește situația infrastructurii, de pe locul 47 în 2020 pe 51 în 2024. În ceea ce privește infrastructura pentru Sănătate, România este pe locul 52 din 67 (căderea fiind de patru locuri), iar cea pentru educație ne plasează pe locul 53. Raportul recomandă României: Măsuri de control al ratei inflației. Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar. Accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare. Acordarea de sprijin companiilor pentru implementarea transformării digitale însoțită de actualizarea competențelor digitale ale forței de muncă. Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație pentru a răspunde provocărilor societății românești. Podiumul: Singapore, Elveția, Danemarca Singapore este cea mai competitivă economie din 67 din cele opt regiuni majore ale lumii, potrivit clasamentului IMD 2024 World Competitiveness Ranking (WCR). Elveția ocupă locul al doilea și Danemarca locul al treilea, în timp ce Nigeria, Ghana și Puerto Rico și-au făcut debutul în acest clasament. WCR oferă acestor economii „un indicator de performanță în timp util care se cuplează ca un instrument unic adaptat nevoilor și provocărilor lor specifice”, a declarat Arturo Bris, directorul Centrului pentru competitivitate mondială IMD, care realizează clasamentul anual. „Acest clasament servește drept punct de referință pentru ca aceste țări să își măsoare progresele și să identifice domeniile de îmbunătățire, oferind o cale clară către dezvoltarea lor economică, dar și sprijinind obiective globale precum ODD", a mai spus Bris, citat de site-ul IMD.

Creditele în franci elvețieni, curs triplu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creditele în franci elvețieni, curs triplu

Creditele în franci elvețieni, curs triplu. Un cuplu de ieşeni a apelat la un credit pentru a-şi cumpăra locuinţă. Creditele în franci elvețieni, curs triplu După 15 ani de plată a ratelor, au constatat însă că nu s-au apropiat deloc de împlinirea visului. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Dimpotrivă, s-au trezit că datorează cu aproape 100.000 de lei mai mult decât în prima zi a creditului. Cazul lor este unul dintre miile în care creşterea bruscă a cursului francului elveţian a dat peste cap orice plan, oricât de bine întocmit. Cei doi caută acum o soluţie în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Neutra Elveție face bani cu Rusia (sursa: nzz.magazin.ch)
Internațional

Neutra Elveție face bani cu Rusia

Neutra Elveție face bani cu Rusia. Exporturile Elveţiei spre Rusia nu au cunoscut decât o uşoară scădere de la declanşarea războiului din Ucraina, în ciuda sancţiunilor impuse de Berna, în timp ce exporturile de produse farmaceutice au crescut la niveluri record, conform unor date făcute publice duminică. Neutra Elveție face bani cu Rusia Deşi schimburile comerciale dintre cele două ţări sunt oprite în unele sectoare-cheie precum maşinile şi ceasurile, exporturile de produse farmaceutice spre Rusia au atins un nivel record, subliniază cotidianul Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, după ce a analizat date ale Biroului federal pentru vamă şi securitatea frontierelor (OFDF). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Medicamentele sunt considerate produse umanitare şi, prin urmare, sunt exceptate de la sancţiuni. Exporturile elveţiene spre Rusia au atins o valoare de 2,9 miliarde de franci elveţieni (3,2 miliarde de dolari) în perioada martie 2022 - februarie 2023. Această sumă este mai mică decât cele 3,5 miliarde de franci elveţieni înregistrate în cele 12 luni precedente, însă exporturile elveţiene spre Rusia nu au depăşit valoarea de 2,9 miliarde decât de trei ori în cursul ultimilor ani, notează NZZ am Sonntag. "Dată fiind lista lungă de produse care nu mai pot fi livrate acestei ţări în război, impactul pare slab", relevă săptămânalul. Exporturi farma: +40% Exporturile de produse farmaceutice au crescut cu 40%, ajungând de la 1,4 miliarde de franci elveţieni la circa două miliarde după invazia din Ucraina, şi reprezintă în prezent circa o treime din exporturile Elveţiei spre Rusia. Elveţia găzduieşte numeroase grupuri farmaceutice, printre care Novartis şi Roche. Protestatari din Berlin au cerut ca cele două companii să părăsească Rusia (foto). Conform companiei Novartis, citată de NZZ am Sonntag, "vânzările în Rusia au fost favorizate de numeroşi factori, printre care afluxul de pacienţi care şi-au amânat tratamentele medicale din cauza pandemiei" de COVID-19. Citește și: Orice telefon poate fi ascultat iar datele aflate în acesta, accesate de la distanță, fără instalarea unui soft pe aparat. Cine se poate proteja și cum "Unul dintre factori a fost stocarea de către pacienţi şi spitale pentru a anticipa posibile blocaje" din cauza războiului, conform Novartis. Elveţia s-a aliniat la sancţiunile adoptate de ţările din UE împotriva Rusiei, însă pe planul livrărilor militare ea respectă o neutralitate strică. În ciuda apelurilor Kievului şi a aliaţilor săi, Elveţia a refuzat până acum să le permită ţărilor care deţin armamente de producţie elveţiană să le exporte mai departe în Ucraina.

CEDO, primul dosar privind schimbările climatice Foto: Facebook Greenpeace Switzerland
Mediu

CEDO, primul dosar privind schimbările climatice

Un grup de femei vârstnice din Elveţia aduce înaintea CEDO primul dosar privind schimbările climatice, ele susţinând că eforturilor guvernului lor de a combate încălzirea globală sunt "lamentabil de inadecvate" şi încalcă drepturile omului, transmite Reuters. CEDO, primul dosar privind schimbările climatice Primul caz privind schimbările climatice de la tribunalul de la Strasbourg a fost înaintat de un grup de pensionare elveţiene care susţin că inacţiunea ţării lor în faţa temperaturilor în creştere le expune riscului de deces în timpul valurilor de căldură. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acest caz, care se aşteaptă să fie urmat de alte două, ar putea crea un precedent important, avocaţii femeilor urmărind o decizie judecătorească prin care Berna să fie forţată să reducă emisiile de dioxid de carbon mult mai rapid decât era prevăzut. Câteva zeci de femei, cărora li s-au alăturat susţinători şi activişti de mediu de la Greenpeace s-au adunat cu bannere şi flori în faţa sălii de judecată. Bruna Molinari, în vârstă de 81 de ani, suferă de astm care, potrivit spuselor sale, este agravat de căldura excesivă. Ea a declarat pentru Reuters că speră la un rezultat de care să beneficieze măcar generaţiile viitoare. "Ca bunică şi mamă, cred că ei au dreptul să aibă o climă mai bună decât cea pe care o avem acum", a spus ea tuşind. Stefanie Brander, membră a asociaţiei Senior Women for Climate Protection, a declarat că, în opinia sa, guvernul a subestimat până în prezent acest grup. "Am fost considerate bătrâne care n-au o noţiune clară despre aceste probleme... şi cred că asta s-ar putea întoarce acum împotriva lor", a afirmat ea pentru Reuters în faţa sălii de judecată. Guvernul elvețian consideră cazul „inadmisibil” Guvernul elveţian, care a câştigat de două ori în instanţele interne într-o bătălie juridică ce durează de şase ani, a susţinut că acest caz este inadmisibil. Avocatul care reprezintă Berna, Alain Chablais, a declarat în faţa tribunalului în cadrul pledoariilor din deschidere, că prin orice măsuri prescriptive emise de către curte s-ar merge mult prea departe, oferind un rol "cvasi-legislativ". Alte opt guverne s-au alăturat cazului, iar unul dintre ele, din Irlanda, urmează să se adreseze instanţei în a doua parte a zilei de miercuri. Curtea va judeca, de asemenea, un caz înaintat de Damien Caręme, membru al Parlamentului European din partea partidului francez al verzilor, care contestă refuzul Franţei de a adopta măsuri climatice mai ambiţioase.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră