vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: eliberare

33 articole
Internațional

Trump l-a scos din închisoare pe omul care a umplut SUA de droguri

Fostul președinte al Hondurasului, Juan Orlando Hernandez, a fost eliberat luni din penitenciarul american unde executa o pedeapsă de 45 de ani pentru trafic de droguri și arme de foc, potrivit registrului Biroului Federal al Închisorilor. Grațierea acordată de Donald Trump Soția sa, Ana Garcia, a anunțat într-o postare publică faptul că Hernandez a fost eliberat în urma unei grațieri acordate de președintele american Donald Trump. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Ea a transmis că, după aproape patru ani de suferință, așteptare și încercări dificile, Juan Orlando Hernandez a redevenit un om liber datorită grațierii acordate de președintele Donald Trump. Sprijinul lui Trump în alegerile din Honduras Eliberarea fostului lider hondurian survine la doar câteva zile după alegerile prezidențiale din Honduras, unde Trump și-a exprimat sprijinul pentru Nasry Asfura, candidatul conservator al Partidului Național. Acesta se confruntă cu liberalul Salvador Nasralla. Cele mai recente rezultate ale scrutinului arată o cursă extrem de strânsă, cei doi candidați situându-se aproape la egalitate, fiecare cu aproximativ 40% din voturi. Legăturile dintre Washington și Partidul Național Partidul lui Asfura a consolidat, în timpul mandatului lui Hernandez, un parteneriat strâns cu Statele Unite. Juan Orlando Hernandez a condus Honduras între 2014 și 2022, fiind arestat și extrădat în SUA la scurt timp după încheierea mandatului. Cine este Juan Orlando Hernandez Juan Orlando Hernandez, născut în 1968, este unul dintre cei mai influenți și controversați politicieni din istoria recentă a Hondurasului. Membru al Partidului Național (conservator), el a urcat rapid în ierarhia politică, devenind inițial președinte al Congresului Național, apoi președinte al țării pentru două mandate consecutive. Ascensiunea politică A condus Congresul Național între 2010 și 2013, perioadă în care și-a consolidat controlul asupra structurilor statului. A fost ales președinte al Hondurasului în 2014, iar apoi a obținut un al doilea mandat în 2017, un scrutin marcat de controverse și acuzații de fraudă. Relația cu SUA În perioada în care s-a aflat la putere, Hernandez a întreținut o relație strânsă cu Washington, poziționându-se ca un aliat al Statelor Unite în combaterea migrației ilegale și a traficului de droguri. Administrațiile americane l-au considerat multă vreme un partener strategic în regiune. Controverse și acuzații Deși a promovat o retorică dură împotriva cartelurilor, investigațiile autorităților americane au dezvăluit o realitate opusă: procurorii l-au acuzat că ar fi sprijinit și protejat traficul de cocaină către SUA în schimbul finanțării politice și al consolidării puterii. Mai multe figuri importante din lumea narcotraficului au depus mărturie împotriva lui. Arestarea și condamnarea La scurt timp după încheierea mandatului său, în 2022, Hernandez a fost arestat în Honduras și extrădat în Statele Unite. În iulie 2024, a fost condamnat la 45 de ani de închisoare pentru trafic de droguri și posesie ilegală de arme de foc, deși a negat constant acuzațiile.

Juan Orlando Hernandez, eliberat din închisoare (sursa: Facebook/Juan Orlando Hernández)
Birocrație dusă la absurd la primărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O primărie se judecă de doi ani doar ca să nu elibereze un document din arhivă

O primărie din județul Iași a dus birocrația la extrem, transformând o solicitare banală într-un proces care durează de aproape doi ani. Birocrație dusă la absurd la primărie O cerere ce putea fi rezolvată în cinci minute a fost inițial respinsă pe motiv că nu conținea suficiente detalii. Citește și: Pe Becali l-a prins Fiscul cu cheltuieli nejustificate uriașe. „E idiot softul”, susține ex-ciobanul După completare, autoritățile nu au mai oferit nici un răspuns. Cetățeanca s-a văzut nevoită să apeleze la instanță pentru a obliga primăria să-i elibereze câteva copii simple de documente. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicolas Sarkozy, eliberat din închisoare (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Eveniment

Sarkozy a stat doar trei săptămâni din cinci ani în închisoare, a fost eliberat condiționat

Curtea de Apel din Paris a decis luni eliberarea fostului președinte francez Nicolas Sarkozy și plasarea acestuia sub control judiciar, după douăzeci de zile petrecute în detenție. Sarkozy fusese încarcerat în legătură cu dosarul privind presupusa finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007. Parchetul a susținut eliberarea sub control judiciar În timpul audierii de luni dimineață, parchetul a cerut eliberarea lui Sarkozy, sub rezerva aplicării unui control judiciar. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, a participat la ședință prin videoconferință, conectat din penitenciarul La Santé din Paris, unde era încarcerat din 21 octombrie. Condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul finanțării libiene Sarkozy a fost condamnat la cinci ani de închisoare, dintre care doi cu executare, în dosarul care vizează presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007 de către regimul lui Muammar Gaddafi. Imediat după pronunțarea sentinței, echipa sa juridică a formulat apel, contestând verdictul. Solicitare de eliberare condiționată, admisă parțial Avocații fostului președinte au cerut eliberarea condiționată, invocând dispozițiile legale aplicabile deținuților în vârstă de peste 70 de ani, care pot ispăși pedeapsa în afara penitenciarului, în anumite condiții de supraveghere. Curtea de Apel a admis parțial cererea, dispunând eliberarea și plasarea sub control judiciar, până la soluționarea definitivă a apelului. Dosarul finanțării libiene, o controversă de durată Cazul, deschis în urmă cu mai bine de un deceniu, se bazează pe acuzațiile potrivit cărora campania prezidențială din 2007 a lui Nicolas Sarkozy ar fi primit fonduri ilegale din Libia, în perioada în care țara era condusă de Muammar al-Gaddafi. Deși instanța penală din Paris nu a identificat dovezi directe privind primirea fondurilor, judecătorii au concluzionat că Sarkozy a încercat cel puțin să obțină sprijin financiar de la liderul libian. Nicolas Sarkozy, subiectul mai multor anchete Fostul președinte francez, care a condus Franța între 2007 și 2012, rămâne implicat în mai multe dosare judiciare privind finanțarea campaniilor electorale și influența politică. Cazul finanțării libiene este considerat cel mai sensibil dosar din cariera sa politică, având implicații internaționale și politice majore.

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare (sursa: Inquam Photos/George Călin, Octav Ganea)
Eveniment

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, vor fi eliberați din penitenciar, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a constatat că faptele pentru care au fost condamnați s-au prescris. Decizia a fost luată marți de un complet de judecători condus de Lia Savonea, președinta Instanței Supreme. Condamnările și contextul dosarului Sebastian Vlădescu executa o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, iar Mircea Ionuț Costea avea o condamnare de 6 ani pentru complicitate la luare de mită. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Ambii au fost implicați într-un dosar privind o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky, în legătură cu lucrările de reabilitare a căii ferate București - Constanța. Completul care a decis eliberarea celor doi a fost format din Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unui recurs în casație, o cale extraordinară de atac. Aplicarea deciziei Curții Constituționale Potrivit purtătorului de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, eliberarea celor doi este o consecință a Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care a reafirmat principiul respectării dreptului la apărare, egalității de șanse și accesului la justiție. CCR a stabilit că modificările procedurale privind prescripția nu afectează răspunderea civilă sau măsurile patrimoniale dispuse anterior. În consecință, Vlădescu și Costea rămân obligați să achite prejudiciile reținute în sarcina lor, iar măsurile de confiscare și asiguratorii au fost menținute. Sebastian Vlădescu: prejudiciu de 3.990.248 lei și 65.000 euro, plus confiscarea specială a 2.177.000 euro Mircea Ionuț Costea: prejudiciu de 3.121.328 lei și 1.919.900 euro În total, măsurile civile dispuse însumează 7.111.577 lei și 4.161.900 euro. Motivele juridice ale eliberării În recursul său, Sebastian Vlădescu a susținut că infracțiunea de luare de mită s-a prescris. Argumentul său s-a bazat pe o decizie anterioară a unui complet ICCJ (din care a făcut parte tot Lia Savonea), conform căreia termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, nu de la momentul primirii efective a banilor. Ulterior, Curtea Constituțională a confirmat că această interpretare se aplică și persoanelor condamnate definitiv, ceea ce a permis eliberarea foștilor oficiali. Vlădescu se afla în detenție din mai 2023, în timp ce Costea a fost încarcerat doar patru luni, fiind adus în România din Turcia după pronunțarea sentinței. Istoricul dosarului și acuzațiile DNA Cei doi au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019 alături de Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor — ambii achitați ulterior. Procurorii DNA au acuzat că, între 2005 și 2017, reprezentanții companiei austriece Swietelsky au plătit aproximativ 20 de milioane de euro sub formă de „comisioane” unor oficiali români, pentru facilitarea contractelor de reabilitare a infrastructurii feroviare. În 2005, oficialii companiei au convenit cu Vlădescu, Costea și Mihaela Mititelu (o apropiată a conducerii CNCFR) să le plătească un comision de 3,5% din sumele primite de la statul român, în schimbul garantării finanțării și plății la timp a facturilor. Circuitul fictiv al mitei Pentru a masca mita, a fost creat un circuit financiar fictiv, pornind de la un contract de consultanță fals încheiat cu o firmă de avocatură. Între 2006 și 2011, compania străină a plătit 39,3 milioane de lei fără ca serviciile să fie prestate. Ulterior, banii au fost transferați către societăți controlate de inculpați, prin intermediul unor offshore-uri. Sumele primite, potrivit DNA: Sebastian Vlădescu: 1.000.000 euro Mircea Ionuț Costea: 3.121.328 lei și 2.320.698 euro Mihaela Mititelu: 3.083.498 lei și 1.050.087 euro În 2009, în contextul crizei economice și al schimbării guvernului, s-a convenit un nou comision de 10% din plățile statului către compania austriacă. Banii au fost direcționați prin cinci niveluri de companii offshore, pentru a ascunde proveniența. Vlădescu ar fi primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 euro. Condamnarea omului de afaceri austriac Într-un dosar separat, Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului Swietelsky - Wiebe - Takenaka, a recunoscut că a plătit mita. Acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și obligat la plata a 1,1 milioane de euro.

Fostul președinte Sarkozy speră la eliberare (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Internațional

Sarkozy ar putea ieși din închisoare după trei săptămâni, deși are de executat cinci ani

Curtea de Apel din Paris va examina pe 10 noiembrie cererea de eliberare depusă de avocații fostului președinte francez Nicolas Sarkozy, încarcerat din 21 octombrie. Sarkozy execută o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007 cu fonduri provenite din Libia. Fostul președinte Sarkozy speră la eliberare Potrivit presei franceze, instanța urmează să ia o decizie în aceeași zi, iar verdictul ar putea duce la eliberarea imediată a lui Nicolas Sarkozy, sub supraveghere judiciară. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu În acest caz, fostul lider ar putea reveni în libertate în condiții stricte impuse de judecători. Măsuri de precauție: brățară electronică și supraveghere permanentă În scenariul unei eliberări condiționate, printre măsurile de control s-ar putea număra monitorizarea electronică, un sistem pe care Sarkozy îl cunoaște deja. În prima parte a anului, el a fost obligat să poarte o brățară electronică în urma unei condamnări definitive pentru corupție și trafic de influență, confirmată de Curtea Supremă. Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, continuă să își proclame nevinovăția și susține că acuzațiile împotriva sa sunt nefondate. O încarcerare fără precedent în istoria Franței Decizia de a-l încarcera pe Nicolas Sarkozy a generat un val de reacții în Franța. Este prima dată când un fost președinte francez este trimis efectiv în detenție. Cazul a captat atenția opiniei publice și a stârnit dezbateri aprinse despre imparțialitatea sistemului judiciar. Susținătorii lui Sarkozy acuză o „vânătoare politică”, în timp ce alți comentatori consideră că aplicarea legii „fără excepții” reprezintă o dovadă a solidității democrației franceze. Condiții speciale de detenție pentru fostul președinte Fostul lider francez ispășește pedeapsa într-o celulă privată, separat de ceilalți deținuți, beneficiind de măsuri speciale de securitate. Două persoane din cadrul serviciilor penitenciare sunt dedicate exclusiv supravegherii sale. Condițiile de detenție au fost intens comentate în presă, fiind văzute de unii ca o necesitate pentru protecția sa, iar de alții ca un tratament preferențial. Vizita ministrului justiției provoacă controverse Tensiunile au crescut după ce ministrul justiției, Gérald Darmanin, l-a vizitat pe Nicolas Sarkozy joi seară. Vizita a stârnit critici puternice din partea opoziției și a mediului juridic, fiind interpretată ca un gest nepotrivit și o posibilă formă de ingerință politică.

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni în prima etapă a acordului de încetare a focului din Gaza

Gruparea islamistă palestiniană Hamas a predat luni șapte ostatici israelieni reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii în Fâșia Gaza, marcând prima etapă a acordului de încetare a focului cu Israelul. Hamas eliberează șapte ostatici israelieni Schimbul prevede eliberarea treptată a ostaticilor în schimbul deținuților palestinieni. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Evenimentul are loc cu câteva ore înaintea unui summit internațional pentru pace programat în Egipt, la care participă președintele american Donald Trump. Primele transferuri de ostatici și reacțiile din Israel Hamas a publicat luni dimineață o listă cu 20 de ostatici care urmează să fie eliberați, iar armata israeliană a confirmat că vehiculele Crucii Roșii se îndreaptă spre un punct de predare convenit în nordul Fâșiei Gaza. În Piața Ostaticilor din Tel Aviv, zeci de persoane așteptau cu emoție în fața ecranelor care afișau portretele celor răpiți. Potrivit planului american, 48 de ostatici, vii sau morți, urmează să fie readuși în Israel, în paralel cu eliberarea a 250 de prizonieri palestinieni, dintre care mulți condamnați pentru atacuri mortale asupra israelienilor. Netanyahu: „Un eveniment istoric între tristețe și bucurie” În a patra zi a încetării focului, premierul Benjamin Netanyahu a descris eliberarea ostaticilor ca pe un „eveniment istoric”, ce îmbină „tristețea și bucuria”. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Shosh Bedrosian, cei 20 de ostatici aflați în viață urmau să fie predați Crucii Roșii simultan. O organizație internațională inclusă în planul de pace urmează să ajute la identificarea ostaticilor decedați care nu au fost încă returnați. Trump participă la summitul pentru pace din Egipt După o vizită oficială în Israel, unde va vorbi în fața Knessetului și se va întâlni cu familiile ostaticilor, Donald Trump va merge la Sharm el-Sheikh, în Egipt. Acolo va coprezida un summit pentru pace împreună cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, alături de lideri din peste 20 de țări și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Reuniunea are ca temă centrală viitorul guvernării Fâșiei Gaza, devastată de doi ani de război. Țările mediatoare și planul american pentru Gaza Statele Unite, Egiptul, Qatarul și, posibil, Turcia vor semna un document de garantare a acordului de încetare a focului. Nici Israelul, nici Hamas nu vor participa la reuniune, iar Iranul, susținător al mișcării Hamas, a fost invitat, dar nu va fi prezent. Planul american prevede excluderea Hamas din conducerea Fâșiei Gaza și distrugerea arsenalului său militar, guvernarea urmând să fie preluată de un comitet palestinian tehnocrat aflat sub supervizarea unui organism internațional de tranziție condus de președintele Trump. Palestinienii se întorc în nordul devastat al Gazei Odată cu armistițiul, sute de mii de palestinieni strămutați s-au întors în nordul Gazei, transformat într-un câmp de ruine. Camioane încărcate cu ajutoare umanitare au început să intre în enclavă prin punctele Kerem Shalom și Rafah, deși unele transporturi ar fi fost jefuite, potrivit martorilor locali. Un conflict cu bilanț tragic Războiul din Gaza a fost declanșat pe 7 octombrie 2023, când Hamas a atacat teritoriul israelian, ucigând 1.219 persoane, majoritatea civili, și răpind 251 de ostatici. În urma campaniei de represalii, peste 67.000 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății al guvernului Hamas, cifre considerate de ONU ca fiind credibile.

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate Foto: ministerul de Interne
Eveniment

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate (CEI), după nenumărate critici: ministerul de Interne (MAI) anunță că cererile pentru CEI pot fi depuse la orice serviciu de evidenţă a persoanelor, indiferent de domiciliu.  Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni La 30 iulie, primarul Sibiului, Astrid Fodor (FDGR), critica dur Internele - deși nu a menționat direct acest minister - în legătură cu noile cărți electronice de identitate: „Un proiect care ne-a fost prezentat ca fantastic, nu funcţionează”, a spus ea într-o ședință de consiliu. Astrid Fodor a spus că și alți primari de municipii sunt copleșiți de această problemă. Ea a arătat că cetățenii ar trebui „să se documenteze” la „ministerele conduse de cei care ne-au adus în această situaţie”.  Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate „Începând cu 1 august 2025, cetăţenii pot solicita Cartea Electronică de Identitate (CEI) la orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, indiferent de localitatea în care îşi au domiciliul.Mai mult, aceştia pot alege ca ridicarea CEI să se facă de la un alt serviciu decât cel unde a fost depusă cererea”, se arată într-un comunicat al MAI.  Această măsură este utilă pentru:- Persoanele care locuiesc temporar în alt judeţ;- Cei care călătoresc frecvent;- Cetăţenii care au nevoie urgentă de un nou act de identitate şi nu găsesc locuri disponibile în localitatea de domiciliu. Programările pentru CEI se pot face online, pe HUB-ul de servicii electronice al MAI: hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta Persoanele care au prioritate la programare:- Cele cărora le-a expirat actul de identitate sau le va expira în următoarele 60 de zile;- Tinerii care solicită primul act de identitate (au împlinit sau vor împlini 14 ani în următoarele 30 de zile). Cartea Electronică de Identitate (CEI) este gratuită la prima solicitare pentru orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau o va împlini în următoarele 30 de zile, până la data de 30 iunie 2026, datorită finanţării din fonduri europene prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.Începând cu 1 august 2025, CEI are un cost de 70 lei (TVA inclus) în următoarele situaţii:- pentru copiii sub 14 ani;- pentru a doua solicitare (în caz de pierdere, furt, deteriorare, schimbare de date personale etc.).

Piedone pierde funcția de președinte ANPC (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Eveniment

Piedone, eliberat din funcția de președinte al ANPC. Decizia, semnată de premierul Ilie Bolojan

Piedone pierde funcția de președinte ANPC. Decizia privind eliberarea lui Cristian Popescu Piedone din funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a fost publicată miercuri seara în Monitorul Oficial. Documentul este semnat de premierul Ilie Bolojan. Piedone pierde funcția de președinte ANPC Potrivit deciziei oficiale, Cristian-Victor Popescu Piedone este eliberat din funcție de la data intrării în vigoare a actului administrativ. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Începând cu aceeași dată, atribuțiile de președinte al ANPC sunt preluate de vicepreședintele Sebastian-Ioan Hotca, până la numirea unui nou conducător, conform prevederilor legale. Control judiciar într-un dosar DNA Cristian Popescu Piedone este vizat de o anchetă a procurorilor anticorupție, fiind plasat sub control judiciar într-un dosar în care este acuzat că ar fi avertizat un hotel din Sinaia în legătură cu un control iminent al instituției. Una dintre obligațiile impuse lui Piedone în cadrul măsurii de control judiciar este aceea de a nu desfășura activitatea în care ar fi săvârșit fapta de care este acuzat, respectiv cea de președinte al ANPC.

Emil Gânj, infractor periculos, judecători miloși (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

A violat o minoră și are două crime la activ, dar "specialii" judecători români au fost miloși

Emil Gânj, infracțiuni grave, judecători miloși. Emil Gânj, bărbatul dat în urmărire de Poliția Română pentru că și-ar fi ucis fosta parteneră și ar fi incendiat locuința acesteia, are un istoric judiciar marcat de infracțiuni grave, potrivit Snoop.ro Emil Gânj, infractor periculos, judecători miloși În 2009, el a fost condamnat definitiv pentru două fapte de „act sexual cu un minor”. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Potrivit hotărârii Judecătoriei Luduș, Emil Gânj a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 5 ani. Faptele au fost comise în vara anului 2006 și, ulterior, în perioada februarie-martie 2007. Sentința a devenit definitivă pe 13 februarie 2009, după ce instanța de apel a menținut în esență decizia inițială. Coautor al unei crime La vârsta de 23 de ani, în timp ce se afla sub regimul de suspendare al pedepsei, Gânj a fost implicat într-o crimă în localitatea Miheșu de Câmpie, județul Mureș. Pe 29 decembrie 2011, a fost arestat preventiv, iar în iulie 2012 a fost condamnat definitiv la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru omor calificat. Pedeapsa a fost majorată după revocarea suspendării Având în vedere condamnarea anterioară pentru o infracțiune gravă, instanța a revocat suspendarea pedepsei de 3 ani. Astfel, pedeapsa totală aplicată a ajuns la 15 ani și 6 luni de detenție. Eliberat condiționat cu peste 5 ani înainte de termen Deși ar fi trebuit să fie eliberat abia pe 4 ianuarie 2026, Emil Gânj a fost pus în libertate condiționată pe 24 noiembrie 2020, la decizia Judecătoriei Târgu Mureș. Decizia a venit la doar cinci zile după ce aceeași instanță analizase cererea de liberare condiționată. Penitenciarul s-a opus eliberării Administrația penitenciarului a formulat obiecții ferme față de eliberare, invocând „gravitatea faptei” ca principal motiv. Cu toate acestea, judecătorii au hotărât că Gânj poate fi eliberat cu 5 ani și o lună înainte de expirarea pedepsei.

DNA a contestat eliberarea Elenei Udrea (sursa: Facebook/Elena Udrea)
Eveniment

DNA vrea să o bage pe Udrea la loc în închisoare: procurorii contestă eliberarea condiționată

DNA a contestat eliberarea Elenei Udrea. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a formulat contestație împotriva deciziei Judecătoriei Ploiești de eliberare condiționată a fostului ministru al Turismului, Elena Udrea. DNA a contestat eliberarea Elenei Udrea Marți, Judecătoria Ploiești a decis că Elena Udrea poate fi eliberată condiționat din Penitenciarul Târgșor. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Hotărârea a fost luată în contextul în care fostul ministru execută o pedeapsă de șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. Procurorii au contestat această decizie. Aceștia susțin că Udrea ar fi determinat funcționari din minister să își încalce atribuțiile în legătură cu achiziția de servicii de publicitate pentru Gala Bute. Prejudiciul total în dosar este estimat la 3 milioane de euro. Externată după intervenție chirurgicală Miercuri, Elena Udrea a fost externată din Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Aici a fost internată duminică pentru o intervenție chirurgicală cauzată de colecistită acută litiazică. Tribunalul Prahova a redus pedeapsa cu opt luni La finalul lunii mai, Tribunalul Prahova a admis contestația la executare formulată de Elena Udrea și a dispus deducerea a circa opt luni din pedeapsa totală, reprezentând perioade executate anterior. Elena Udrea a fost trimisă în judecată în anul 2015, iar condamnarea definitivă în dosarul „Gala Bute” a fost pronunțată în iunie 2018. La momentul sentinței, Udrea se afla deja în afara țării, fiind localizată în Costa Rica și ulterior eliberată în urma deciziei CCR privind constituirea nelegală a completurilor de judecători. Condamnarea reconfirmată în 2022 de Înalta Curte În aprilie 2022, în baza unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația în anulare depusă de Udrea și a menținut condamnarea la șase ani de închisoare. Ulterior, aceasta a fugit în Bulgaria, fiind prinsă și extrădată în România în iunie 2022. Acuzații de corupție și abuz în serviciu Potrivit anchetatorilor, Elena Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoane apropiate au primit sume de bani de la firme private, în schimbul garantării plăților pentru lucrări finanțate de Ministerul Turismului. Banii ar fi ajuns atât la Udrea personal, cât și la PDL București și la fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja.

Lukașenko eliberează opozanți, la cererea SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele belarus Lukașenko a eliberat 14 deținuți politici "la cererea lui Trump"

Lukașenko eliberează opozanți, la cererea SUA. Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, a ordonat sâmbătă eliberarea a 14 deținuți politici, inclusiv a opozantului Serghei Tihanovski. Decizia vine „la cererea președintelui SUA, Donald Trump”, a declarat purtătoarea de cuvânt a președinției belaruse, Natalia Eismont, pentru agenția rusă TASS. Lukașenko eliberează opozanți, la cererea SUA Serghei Tihanovski, în vârstă de 46 de ani, a fost arestat în mai 2020, înaintea alegerilor prezidențiale contestate din Belarus. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan Acesta fusese condamnat la peste 18 ani de închisoare pentru rolul său în organizarea mișcărilor de protest împotriva regimului Lukașenko. Eliberarea sa a fost confirmată de ONG-ul Viasna și de presa internațională. Svetlana Tihanovskaia mulțumește SUA Svetlana Tihanovskaia, lideră a opoziției belaruse aflată în exil, a publicat un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter), în care a exprimat recunoștința sa față de președintele american Donald Trump. Tihanovskaia a mulțumit și „aliaților europeni” pentru eforturile care au condus la eliberarea soțului său și a celorlalți prizonieri politici. Ursula von der Leyen cere eliberarea tuturor deținuților politici Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat la rândul său eliberarea lui Serghei Tihanovski. Într-un apel ferm, ea a îndemnat regimul de la Minsk să elibereze toți deținuții politici din Belarus, subliniind angajamentul UE pentru respectarea drepturilor omului.

Lukașenko cedează, 14 opozanți sunt eliberați (sursa: Telegram/Iulia Navalnya)
Internațional

Serghei Tihanovski, simbol al luptei anti-Lukașenko, eliberat după ani de izolare

Lukașenko cedează, 14 opozanți sunt eliberați. Opozantul belarus Serghei Tihanovski, soțul liderului opoziției aflate în exil, Svetlana Tihanovskaia, a fost eliberat din închisoare alături de alți 13 deținuți politici, a anunțat ONG-ul belarus pentru drepturile omului Viasna, sâmbătă. Lukașenko cedează, 14 opozanți sunt eliberați Informația a fost confirmată de Svetlana Tihanovskaia, care a publicat un mesaj emoționant pe rețeaua X. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Tihanovskaia a postat un videoclip în care își îmbrățișează soțul cu lacrimi în ochi. Bărbatul, vizibil slăbit și cu capul ras, o îmbrățișează strâns și o sărută. „Este greu de descris bucuria din inima mea. Soțul meu Serghei este liber!”, a scris opozanta belarusă, adăugând mulțumiri pentru sprijinul internațional. Ea a transmis recunoștință președintelui american Donald Trump și aliaților europeni, pe care i-a menționat pentru eforturile depuse în sprijinul cauzei opoziției din Belarus. Serghei Tihanovski, simbol al rezistenței din 2020 Serghei Tihanovski, în vârstă de 46 de ani, a fost arestat în mai 2020, chiar înainte de alegerile prezidențiale din Belarus. Intenționa să candideze împotriva liderului autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de peste 30 de ani. În urma alegerilor contestate, care au declanșat proteste istorice ale opoziției, Tihanovski a fost condamnat la peste 18 ani de închisoare, fiind acuzat de rolul său în organizarea manifestațiilor. Un regim autoritar: proteste reprimate și alegeri contestate Alegerile din 2020 au fost marcate de acuzații masive de fraudă și au dus la o mobilizare fără precedent a societății civile. Lukașenko a răspuns prin represalii dure. Peste 1.000 de opozanți au fost încarcerați sau forțați să plece în exil.   Aleksandr Lukașenko a fost reales recent, în ianuarie 2025, pentru al șaptelea mandat prezidențial, cu peste 86% din voturi – un rezultat contestat de opoziția pro-occidentală și de o mare parte a comunității internaționale.   Belarusul are încă aproximativ 1.200 de deținuți politici   Potrivit organizației Viasna, în Belarus sunt în continuare circa 1.200 de deținuți politici. Svetlana Tihanovskaia a declarat, după eliberarea soțului său, că lupta nu s-a încheiat:   „Mai sunt 1.150 de deținuți politici în spatele gratiilor. Ei trebuie să fie eliberați”, a transmis ea. Condiții dure de detenție și izolare totală Viasna a publicat imagini în care Serghei Tihanovski apare profund slăbit. Potrivit ONG-ului, a fost închis în condiții foarte stricte, cu acces limitat la contactul cu exteriorul. În martie 2024, soția sa spunea că nu mai primise nicio veste despre el de peste un an.  

Tânăr ucis, polițistul vinovat e eliberat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un polițist beat ucide un tânăr, o rănește grav pe soția acestuia, dar este liber și e încă polițist

Tânăr ucis, polițistul vinovat e eliberat. Un ofițer de poliție ieșean, care a accidentat grav doi tineri în Poiana Brașov fiind în stare de ebrietate, a fost eliberat din arest preventiv după doar trei luni. Tânăr ucis, polițistul vinovat e eliberat Vlad Roșca și-a reluat activitatea în cadrul Poliției Iași, deși nu a fost încă trimis în judecată. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Eliberarea sa a fost posibilă din cauza unei erori a procurorilor, potrivit informațiilor obținute de „Ziarul de Iași”. Cazul readuce în atenție discrepanțele grave din aplicarea legii în România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Franța îl eliberează pe Prințul Paul (sursa: Facebook/Ministère de la Justice)
Eveniment

Prințul Paul al României, eliberat la Paris: Franța refuză extrădarea către România

Franța îl eliberează pe Prințul Paul. Prințul Paul al României a fost eliberat miercuri de Curtea de Apel din Paris, în ciuda unui nou mandat de arestare european emis de autoritățile române, care solicită extrădarea sa pentru executarea unei pedepse cu închisoarea. Franța îl eliberează pe Prințul Paul Paul Philippe al României, în vârstă de 76 de ani, fusese reținut pe 7 aprilie 2025 la domiciliul său din Paris, în baza unui mandat emis la 30 ianuarie. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Totuși, Camera de extrădări a dispus punerea sa în libertate și plasarea sub control judiciar, cu interdicția de a părăsi teritoriul Franței. „Franța refuză să devină instrumentul unei persecuții politice” Avocata Miriame Laichi a reacționat dur, afirmând că autoritățile franceze nu doresc să devină „instrumentul unei persecuții judiciare și politice orchestrate de statul român, în unicul scop de a-l împiedica să-și valorifice drepturile la succesiunea regală”. Această decizie vine după ce, în noiembrie 2023, Franța a refuzat o primă solicitare de extrădare, invocând riscul încălcării Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Condamnarea în România: trei ani și patru luni de închisoare În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Paul al României la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale de la Băneasa. Acuzațiile: trafic de influență și complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, în perioada 2006–2013, prințul ar fi colaborat cu o rețea de escroci pentru a obține în mod fraudulos proprietăți revendicate în calitate de moștenitor regal. Prejudiciul estimat pentru statul român: 145 de milioane de euro. Prințul Paul: „Este incredibil, știu că sunt nevinovat” În cadrul audierii recente, prințul a declarat că se consideră nevinovat și că este „incredibil” faptul că autoritățile române au emis un nou mandat de arestare, în condițiile în care el consideră că nu a comis nicio infracțiune. Următoarea audiere privind cererea de extrădare este programată pentru 14 mai, la Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris. Extrădarea refuzată și în Malta Pe lângă Franța, și justiția din Malta a refuzat în aprilie 2024 predarea prințului către autoritățile române. Prințul s-a aflat în Malta cu ocazia unei ceremonii oficiale. Între legitimitate istorică și condamnare penală Prințul Paul este fiul lui Carol Mircea Grigore, născut în 1920, fiul nelegitim al regelui Carol al II-lea. Familia sa a fost exilată în 1947, odată cu instaurarea regimului comunist în România, iar revendicările asupra moștenirii regale au dus la numeroase litigii. Conflictul dintre autoritățile române și Paul al României reflectă o tensiune istorică nerezolvată, ce continuă să aibă consecințe juridice și politice în prezent.

Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte  Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte

Fosta deputată PSD Laura Vicol a fost pusă în libertate de Înalta Curte de Casație și Justiție, fără nici o măsură de control, după ce, inițial, Curtea de Apel decisese arestarea ei. Și soțul ei, Vladimir Ciorbă, a fost scos din arest, dar plasat sub control judiciar. Citește și: Șocant: deși clienții Nordis au fost avertizați de avocați să nu dea bani pe promisiuni de vânzare-cumpărare fără înscriere în cartea funciară, cei mai mulți au ignorat sfatul Hotărârea ICCJ a fost pronunțată în complet de divergență, după ce judecătorii Mihail Udroiu și Elena Barbu nu au convenit asupra unei soluții. În consecință, în complet a intrat o a treia judecătoare, Luminița Cristiu-Ninu. Barbu dorea menținerea soților Vicol-Ciorbă în arest la domiciliu, iar ceilalți doi magistrați susțineau eliberarea. Laura Vicol, pusă în libertate de Înalta Curte Minuta instanței: „Cu majoritate: Admite contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA, POȘTOACĂ GHEORGHE EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE CRISTIAN, POȘTOACĂ FLORIN ALEXANDRU, ŞAITOȘ BOGDAN ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA CLAUDIA şi IVAN GEORGE MARIAN împotriva încheierii/DL din data de 05 februarie 2025, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 652/2/2025 (393/2025). Desfiin?ează în totalitate încheierea atacată și rejudecând: În baza art.227 alin. (1) din Codul de procedură penală respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate cu privire la inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, ȘAITOȘ BOGDAN-ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA-CLAUDIA, IVAN GEORGE-MARIAN, VASILE GABRIELA-ALINA și MATEI CRISTIAN-ANDREI. În baza 227 alin. (2) din Codul de procedură penală cu referire la art. 211 din Codul procedură penală dispune luarea faţă de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a măsurii preventive a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de astăzi, 14.02.2025 şi până în data de 14.04.2025 inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, impune inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȚTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU respectarea următoarelor obligaţii: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la sec?ia de poli?ie în raza căreia locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi. În baza art. 215 alin. (2) lit. a), c) ?i f) din Codul de procedură penală pe timpul cât se află sub control judiciar, impune inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, POȘTOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, POȘTOACĂ NICOLAE-CRISTIAN și POȘTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU să respecte următoarele obligații: 1. să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar; 2. să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; ?i 3. să comunice periodic informa?ii relevante despre mijloacele acestora de exis¬ten?ă. În baza art. 215 alin. (3) din Codul de procedură penală atrage atenţia inculpaţilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN ?i PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurilor şi a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. În baza art. 215 alin. (4) din Codul de procedură penală supravegherea respectării de către inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN ?i PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a obligaţiilor care le revin pe durata controlului judiciar se realizează de către organul de poliţie în a cărui rază teritorială se află locuin?a fiecărui inculpat, în condiţiile legii. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpa?ilor CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN şi PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 1/UP în ceea ce îl priveşte pe inculpatul CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, nr.2/UP din 05.02.2025 în ceea ce o priveşte pe inculpata VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, nr. 3/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe inculpatul PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, nr. 4/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, nr. 5/UP din 05.02.2025 în ceea ce îl priveşte pe PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, emise de judecătorul de drepturi ?i libertă?i din cadrul Cur?ii de Apel Bucure?ti, dacă nu sunt re?inu?i sau aresta?i în altă cauză. Constată că toţi inculpaţii au fost reţinuţi 24 de ore, de la data de 03.02.2025 la 04.02.2025. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 14 februarie 2025. Opinia separată a judecătoarei Barbu „Cu opinia separată a doamnei judecător Elena Barbu, în sensul: Admiterii contestaţiilor formulate de inculpaţii POŞTOACĂ FLORIN ALEXANDRU, POŞTOACĂ NICOLAE CRISTIAN şi VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA împotriva încheierii/DL din 5.02.2025 pronunţate în dosarul penal nr. 652/2/2025 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel București, secţia a II-a penală, al desfiinţării acesteia cu privire la admiterea propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate privind pe inculpaţii mai sus menţionaţi şi, în urma rejudecării, în temeiul art. 227 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. d Cod procedură penală şi art. 218 Cod procedură penală, al luării măsurii arestului la domiciliu faţă de aceştia; Respingerii contestațiilor formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIICOT – STRUCTURA CENTRALĂ – SECŢIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE şi de inculpaţii POŞTOACĂ GHEORGHE EMANUEL, CIORBĂ VLADIMIR RĂZVAN, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA CLAUDIA, ŞAITOŞ BOGDAN ADALBERT ŞI IVAN GEORGE MARIAN.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră