duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: educație

47 articole
Eveniment

Ce solicită sindicatele din Educație

Ce solicită sindicatele din Educație pentru a pune capăt grevei: liderii de sindicate au anunţat, joi seară, după noi negocieri cu Guvernul, că au înaintat doleanțele lor. Însă lista de revendicări salariale nu este însoțită și de un calcul al impactului bugetar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Sunt liberi să-şi facă calculele necesare”, a spus Marius Nistor, liderul Federaţiei ”Spiru Haret”. Ce solicită sindicatele din Educație Iată ce solicită sindicatele din Educație: o creştere a salariilor cu 25% Salariu la nivelul celui mediu brut pe ţară pentru debutanţi. Sindicaliştii au explicat că astfel salariul unui debutant ar ajunge de la 2.500 la 3.000 de lei. Ei cer și „actul normativ prin care să fie stipulat, ca şi garanţie, că salariul debutantului să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie şi va fi luat în calcul pe viitoarea lege unitară de salarizare”. Nistor a arătat că majorările veniturilor sunt solicitate pentru toate categoriile de personal, inclusiv cel nedidactic şi auxiliar. Sindicaliştii au respins categoric ideea de vouchere acordate profesorilor, arătând că numărul angajaţilor din sistem care s-au raliat grevei „se apropie de 200.000”. Liderii de sindicate din educaţie au afirmat că pe angajaţii din sistemul de învăţământ nu îi interesează ce se întâmplă cu schimbările anunţate anterior grevei la vârful Executivului. „Nu ne interesează ce anume se întâmplă cu rotativa guvernamentală” „Credeţi-ne că nu ne interesează ce anume se întâmplă cu rotativa guvernamentală. Pe noi ne interesează ca Executivul să ia decizii importante care să conducă la oprirea acestui conflict de muncă de proporţii. Dacă ne interesează cele peste trei milioane de elevi, milioane de părinţi, sutele de mii de angajaţi din sistem, rotativa trebuie să treacă în plan secund şi în prim plan trebuie să fie rezolvarea acestei probleme”, a mai declarat Marius Nistor. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Conform acestuia, după ce vor afla care este oferta Guvernului, angajaţii din sistem vor decide cu privire la continuarea sau la stoparea grevei. Sindicaliştii au spus că este vorba despre „un calcul elementar” cu privire la solicitarea de majorare a veniturilor angajaţilor din educaţie, ei arătându-se dispuşi să stea din nou la discuţii cu guvernanţii.

Ce solicită sindicatele din Educație Foto: Inquam/ Octav Ganea
După greva din Educație, urmează cea din Sănătate Foto: Facebook Sanitas
Eveniment

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate: deja peste 30% din angajații din București s-au declarat de acord cu această formă de protest. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Între timp, greva din Educație a intrat în ziua a doua și nu sunt semne că sunt soluții pentru a-i pune capăt. După greva din Educație, urmează cea din Sănătate O grevă de avertisment a fost anunţată în data de 8 iunie. Astfel, într-un interval de două ore, personalul din spitale va asigura doar o treime din activitatea medicală, iar toate tratamentele şi operaţiile care nu reprezintă o urgenţă vor fi amânate. Mai mult, dacă nici după această manifestaţie nu obţin niciun rezultat, sindicaliștii ameninţă greva generală, programată pentru data de 15 iunie. Sanitas, cel mai mare sindicat al angajaților din sănătate, pichetează astăzi Ministerul Sănătății. O grevă generală după 1 iulie a anunțat și al doilea sindicat din Sănătate, Federația Sanitară. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” Sanitas cere creșterea salariilor, sporurilor și indemnizațiilor pentru gărzi, ca și deblocarea posturilor din spitale. O altă revendicare este creșterea bugetului Sănătății la nivelul mediei UE, de 8% din PIB. România alocă 6%, spun sindicaliștii.

Criză profundă în educație în UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Criză profundă în educație în UE

Criză profundă în educație în UE. Potrivit ministrului Educației, Ligia Deca, sistemul preuniversitar din România începe să se confrunte cu un deficit de cadre didactice. Criză profundă în educație în UE Tinerii sunt din ce în ce mai demotivați să intre în învățământ: salarii mici, prestigiu zero. Care este situația în alte părți din Europa? Cum își tratează celelalte țări profesorii și cât îi plătesc? Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit cifrelor publicate la sfârșitul anului 2022 de Comisia Europeană, la începutul carierei, un profesor de liceu în Bulgaria câștiga de aproape 15 ori mai puțin decât unul din Luxemburg: 7.731 de euro pe an față de 78.286 de euro. Luxemburg, de altfel, este și țara din Europa unde profesorii sunt cel mai bine plătiți, urmată de Germania, Suedia și Austria. Printre țările cu cele mai mici salarii ale profesorilor sunt România (8.818 de euro) și Polonia (7.908 de euro). Salariul în Germania, de la 4.200 de euro În medie, în Germania, salariul lunar de pornire pentru un profesor e în jur de 4.200 de euro, ajungând, după aproximativ 20 de ani de muncă, la 5.400 de euro. Având statut de funcționari publici, aceștia sunt scutiți de plata taxelor, însă nici acest statut, nici salariile, nici bonusurile nu mai tentează tinerii să intre în învățământ - Germania confruntându-se în prezent cu un mare deficit de cadre didactice. Într-o conferință din luna martie a miniștrilor Educației din cele 16 landuri germane, s-a estimat că, dacă în prezent se înregistrează 12.000 de posturi neocupate, până în anul 2025 școlile din Germania se vor confrunta cu un deficit de aproximativ 25.000 de profesori. Însă datele oficiale sunt contrazise de Asociația profesorilor din Germania. Potrivit președintelui acesteia, Heinz-Peter Meidinger, miniștrii nu doar că subestimează deficitul viitor, însă falsifică și realitatea din prezent: deficitul de profesori ar fi de 40.000. Lipsa profesorilor, corectată "din pix" Cosmetizarea realități a fost posibilă prin faptul că în multe state federale, la începutul anului, au fost suprimate mai multe materii, acoperindu-se astfel deficitul pe hârtie. În plus, în unele state, părinții sunt folosiți pe post de "îndrumători școlari" și luați în considerare în statistici drept "profesori". Printre cauzele interne ale deficitului de profesori se numără natalitatea crescută din ultimii zece ani, dar și faptul că din ce în ce mai mulți profesori nu se mai simt apreciați iar condițiile de muncă nu le mai oferă nici o satisfacție: în comparație cu alte țări din Europa de vest, profesorii germani au un număr mai mare de ore, iar pe lângă activitatea didactică, mai au de îndeplinit diferite sarcini administrative. În plus, șansele de avansare sunt extrem de reduse. Însă există și factori externi: în timpul mișcării refugiaților din 2015 și 2016, multe familii cu copii mici au venit în Germania, iar în prezent sosesc refugiați din Ucraina. Potrivit Conferinței Miniștrilor Educației, la sfârșitul lunii august a anului trecut, în Germania se aflau 163.253 de școlari refugiați din Ucraina. Potrivit lui Meidinger, nu există nici o soluție pe termen scurt, doar măsuri de urgență: să fie recrutați și recalificați cei care și-au schimbat cariera, sau readuși la catedră profesorii pensionari. Franța: salarii mici, climat școlar agresiv Potrivit datelor Ministerului Educației Naționale din Franța, un profesor de școala gimnazială sau liceu câștigă, în primul an de catedră, 1.928 de euro pe lună net, bonusuri incluse. După zece ani de carieră, salariul ajunge la 2.032 de euro, fiind de 2.472 euro după 20 de ani și 3.007 euro după 30 de ani. Salariul mic, pe care mulți îl compară cu cel al unui gardian public, este una dintre cauzele pentru care Franța se confruntă în prezent cu o mare lipsă de profesori - la începutul anului școlar 2023, sindicatul din învățământ a anunțat că mai mult de jumătate din școli aveau un deficit de profesori. În ultimii ani, profesia de profesor a suferit o adevărată criză, potrivit unui raport al Curții de Conturi din Franța, publicat în luna februarie. Potrivit raportului, numărul persoanelor care se înscrie la concursurile de angajare în învățământ este în continuă scădere de câțiva ani. Pentru a stabili cauzele, Curtea de Conturi a cerut un sondaj institutului Ipsos, realizat cu 2.000 de studenți (licență, master și doctorat), privind atractivitatea profesiei de cadru didactic. Concluzia: doar 12% dintre ei luau în calcul posibilitatea de a deveni profesori. Motivele invocate: salarii mici în raport cu volumul mare de muncă, stresul implicat de meserie, dar și deteriorarea imaginii profesiei. La toate acestea se adaugă și violența la care sunt supuși profesorii în școlile din Franța – un fenomen devenit din ce în ce mai extins. Potrivit unui sondaj, 50% dintre profesori francezi au fost expuși, cel puțin o dată, unui act de agresiune. În Italia, aceeași situație ca în Franța În Italia, salariul mediu lunar al unui profesor de școală generală debutant este în jur de 1.500 de euro, ajungând, după 35 de ani de catedră, la puțin peste 2.000 de euro. La începutul anului școlar 2022, existau 200 de mii de posturi neocupate. La nivelul gimnazial, era prevăzută repartizarea a 26.871 de posturi de profesor: au fost ocupate doar 13.743. La concursul special pentru discipline științifice au fost acoperite doar 582 de catedre din cele 1.685 anunțate. La concursul pentru posturi în școlile primare și grădinițe au fost ocupate doar 7.252 de locuri din cele 12.863 prevăzute. Printre motivele fugii de catedră sunt salariile mici, volumul mare de lucru, dar și scăderea prestigiului social – o dezbatere aprinsă în presa din Italia: "Profesorii sunt demotivați, au toată greutatea sarcinii pe umerii lor și zero recunoaștere.". Pe de o parte, profesorii simt că interesul pentru școală a scăzut, atât pentru elevii care sunt mai atrași de succesul rapid propovăduit de rețelele sociale, cât și pentru părinții acestora, pentru care școala a devenit mai degrabă un loc "de parcare pentru copii". Vorbind despre atitudinea părinților, profesorii italieni denunță și lipsa de respect din partea acestora – una dintre dezbaterile recurente din spațiul public fiind legată de intruziunea și aroganța părinților care, pentru că nu vor să aibă probleme acasă cu copiii, acuză deseori profesorii că nu-și fac meseria cum trebuie, ajungând deseori la agresivitate verbală și chiar la violență fizică. Danemarca: salariu ca în Germania, dar fără satisfacții În ciuda faptului că în Danemarca salariul unui profesor debutant depășește 4.000 de euro pe lună, și sistemul danez de educație a început să resimtă deficitul de profesori. Potrivit unei analize a universităților daneze de științe aplicate, țara ar putea avea o lipsă de aproape 13.000 de profesori până în 2030. Dintre studenții care ies din facultate cu diplomă de profesor, mai mult de 50% aleg alte locuri de muncă, iar 43% dintre profesorii tineri, sub 30 de ani, își doresc să părăsească catedra, motivând, cel mai adesea, condițiile de muncă, dar și faptul că predarea nu le mai aduce nici o satisfacție. "Din ce în ce mai mulți profesori se află într-o situație paradoxală: deși își doresc să predea, nu se mai regăsesc în ceea ce înseamnă azi meseria de profesor", a declarat recent președintele Asociației Profesorilor, Gordon Ørskov Madsen. Pentru a combate deficitul de cadre didactice, guvernul vrea să îmbunătățească aceste condiții, investind mai mult, însă nu în direcțiile în care ne-am gândi. În urma sesizărilor repetate ale Asociației profesorilor danezi, potrivit cărora digitalizarea a standardizat predarea (ceea ce a dus la scăderea interesului pentru educație, atât din partea elevilor, cât și a profesorilor), noul ministru danez al Educației, Mattias Tesfaye, a declarat că aceste investiții nu vor viza dotarea școlilor și personalului cu iPad-uri sau table inteligente, ci, din contră, o reîntoarcere la predarea analogică. Profesorii dispar din școli în Marea Britanie Pentru a impulsiona economia, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, vrea să introducă obligativitatea lecțiilor de matematică până la vârsta de 18 ani. Există însă o problemă: sistemul școlar se confruntă cu o acută lipsa de profesori. Locurile de profesori vacante din Anglia au crescut cu 93% mai mult decât înainte de pandemie, arată un studiu al Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională din Marea Britanie. În plus, potrivit raportului, fluctuația personalului didactic e în continuare în creștere iar locurile vacante în școlile din Anglia a crescut anul acesta cu 37% față de anul școlar anterior. "Acest lucru indică, probabil, faptul că profesorii care au amânat decizia de a părăsi catedra în timpul pandemiei pleacă acum, când piața muncii se redresează", se arată în raport. Cauza principală este legată de salariile mici, care au scăzut în medie cu 11% între 2010 și 2022. În prezent, un profesor câștigă între 28.000 și 38.810 de lire sterline (echivalentul a 32.000 și 44.100 de euro) pe an. În luna martie, guvernul a propus sindicatelor profesorilor britanici o creștere salarială de aproximativ 4,3%, și un bonus unic de 1.000 de lire sterline (aproximativ 1.140 euro), însă sindicatele au respins oferta. Nu prea vin profesori tineri Și nu doar că profesorii părăsesc catedra, însă nici alți doritori nu se arată la orizont. Pentru a suplini lipsa profesorilor, școlile au început să angajeze profesori necalificați, ceea ce, potrivit Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională, ar putea avea un impact negativ asupra elevilor. Tinerii nu mai sunt motivați din cauza schimbărilor permanente de politici educaționale, reforme, presiuni sociale și volumul de muncă, nejustificat de salariu. Potrivit unei cercetări efectuate de Ofsted în 2019, profesorii au raportat cele mai scăzute niveluri de satisfacție, în comparație cu alte categorii profesionale. Lucrurile nu s-au schimbat nici trei ani mai târziu: raportul 2022 Health and Safety Executive plasează educația în primele trei profesii cu cea mai mare rată de stres, depresie sau anxietate. Polonia, salarii ca în România Potrivit unui sondaj recent, 93% din toți profesorii din Polonia doresc să se poată pensiona anticipat. Acest lucru e cauzat, în principal, de volumul mare de muncă, stres și salariul foarte mic. Un profesor de școală primară câștigă în medie, 4.432 zloți, echivalentul a mai puțin de o mie de euro pe lună brut. În plus, profesorii se plâng și de prestigiul din ce în ce mai scăzut al profesiei, dar și de părinții și elevi, din ce în ce mai pretențioși. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” Karolina, 26 de ani, profesoară de istorie la o școală primară, a declarat, după doi ani de catedră: "Tinerii nu mai intră în învățământ, pentru că salariile sunt atât de mici încât nu se pot întreține dintr-un salariu. Știam toate astea, când am devenit profesor, dar m-am încăpățânat, căci asta îmi doream să fiu de mic copil. Însă ceea ce mă descurajează acum, în afară de salariu, este tot mai puținul respect pentru această meserie.". Potrivit datelor oficiale, aproape jumătate dintre directori de școli au raportat în ultimii ani dificultăți în angajarea cadrelor didactice cu calificări adecvate. Deficitul se înregistrează mai ales în ceea ce privește profesorii de fizică (33%), matematică (32%), chimie (24%), limba engleză (20%) și IT (18%). Pentru a acoperi deficitul, mai mult de o treime din școlile din Polonia au angajat cadre didactice pensionate și profesori necalificați.

Funeriu: Acțiunea sindicatelor, legitimă în măsura în care cer şi lucruri legate de legea educației
Politică

Acțiunea, legitimă cer lucruri legate de legea educației”

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a scris, pe Facebook, că acțiunea sindicatelor este legitimă în măsura în care cer şi lucruri legate de legea educației, nu doar de salarii. Un alt ministru, Mircea Miclea, a afirmat, pentru site-ul EduPedu, că susține mărirea salariilor, dar condiționat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă cei doi au fost în consens când l-au criticat pe președintele Iohannis. „Acțiunea, legitimă în măsura în care cer şi lucruri legate de legea educației” „Acțiunea actuală a sindicatelor este legitimă în măsura în care cer şi lucruri legate de legea educației, nu doar de salarii. Turnesolul bunei lor credințe este dacă au revendicări legate de evuarea națională. Menținerea EN din română şi mate va fi un cataclism: din clasa a V-a niciun profesor de fizică, chimie, istorie, geografie nu va mai fi luat în serios. Va fi cataclism”, a arătat Funeriu. El a afirmat că susține „nevoia de recredibilizare” a sindicatelor: „Sper ca din dezastrul iohaniso-penelist măcar recredibilizarea sindicatelor să iasă”. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia „O creștere uniformizantă a salarizării nu va stimula calitatea educației” Fostul ministru Mircea Miclea a cerut ca profesorii să fie angajații școlii, care să-i poată concedia, dacă nu „prestează activități de calitate”. „Susțin clar mărirea substanțială a salariilor, dar trebuie adăugate încă alte două condiții, dacă vrem să crească calitatea predării în educație. În afară de salarizarea semnificativ sporită, mai trebuie 2 lucruri: Salarizarea trebuie făcută diferențiat, în funcție de prestația didactică. În mod cert se pot găsi metrici, adică metode de evaluare corectă a prestației didactice, astfel încât să se poată face o salarizare diferențiată în funcție de prestația didactică. Altfel, o creștere uniformizantă a salarizării nu va stimula calitatea educației. Vor fi mai mulți bani pentru profesori, dar nu neapărat o mai bună calitate a predării. Al doilea lucru care trebuie asociat cu majorarea salarială ar fi ca profesorii să devină angajații școlii, astfel încât școala să fie cea care îi angajează și tot școala să fie cea care îi concediază, dacă nu prestează activități de calitate. Este modalitatea prin care școlile pot scăpa de cei care nu fac ore de calitate”, a spus Miclea, pentru EduPedu. El a mai acuzat ipocrizia „președintelui și a ministrului educației, care la rândul lor au acceptat cea mai mică alocare din PIB pentru educație, deși pe toate canalele susțin că educația este prioritate națională”. Însă Miclea a remarcat faptul că, la momentul la care s-a decis această alocare redusă, sindicatele nu au protestat.

Federaţiile sindicale din educaţie anunţă grevă generală Foto: captură video
Politică

Federaţiile sindicale din educaţie anunţă grevă generală

Federaţiile sindicale din educaţie anunţă grevă generală, din 22 mai. Ea va fi precedată de o grevă de avertisment, miercuri, între orele 11.00 şi 13.00. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Federaţiile sindicale din educaţie anunţă grevă generală Decizia de a recurge la protest a fost luată în urma referendumului organizat de organizaţiile sindicale în rândul angajaţilor din sistem. Salariaţii din învăţământ solicită majorarea salariilor, investiţii în baza materială a şcolilor, eliminarea birocraţiei, dar şi măsuri pentru ca incidente violente să nu mai aibă loc în şcoli. Nemulţumirile sunt arhicunoscute, nu cred că mai e momentul să le amintim: de la salarii umilitoare, prăbuşirea puterii de cumpărare din cauza inflaţiei, anomalii în ceea ce priveşte salarizarea celor care ocupă funcţii de conducere şi altele. Prin urmare, în urma acestui referendum, la nivelul Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ procentul de grevă este de 71,29% dint totalul membrilor de sindicat, ceea ce înseamnă foarte mult. (...) Acesta este rezultatul, este voinţa oamenilor de a declanşa conflictul colectiv de muncă şi de a intra în grevă generală”, a anunţat, marţi, liderul FSLI, Simion Hăncescu. El a explicat că la ultima grevă generală, care a avut loc în urmă cu aproape 18 ani, 60% dintre membrii de sindicat din învăţământ au fost pentru această acţiune. Citește și: Un polițist din Argeș și-a convins doi colegi de la Rutieră să nu-i ia permisul, după ce l-au prins cu 143 de km/h în oraș. El le-a cerut să ia permisul soției sale La rândul său, Marius Nistor, liderul Federaţiei ”Spiru Haret”, a arătat că 73,23% dintre membrii Federaţiei s-au exprimat pentru grevă. Acesta a precizat că din 17 mai, între orele 11-13, va începe o grevă de avertisment, în aceste ore urmând a fi oprită orice activitate. Peste 70% din sindicaliști ar fi votat pentru grevă ”Conform datelor referendumului declanşat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret împreună cu FSLI (...) din cei 70.000 de membri de sindicat 73,23% s-au exprimat în favoarea declanşării grevei generale cu începere din 22 mai. Greva generală va fi precedată, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, de declanşarea unei greve de avertisment care va avea loc cu începere din 17 mai, în intervalul orar 11-13, cu încetarea tuturor activităţilor specifice care ar trebui să se desfăşoare în unităţile de învăţământ preuniversitar”, a afirmat Marius Nistor. El a precizat că participarea dascălilor la marşul din 10 mai a fost un ”mesaj extrem de puternic” transmis de salariaţii din sistem către guvernanţi, mesaj conform căruia angajaţii din educaţie nu mai acceptă tergiversarea unor măsuri care să rezolve doleanţele personalului didactic, nedidactic şi didactic auxiliar.

Primii bugetari care ies în stradă și pregătesc greva: cei din Educație
Eveniment

Primii bugetari care ies în stradă

Primii bugetari care ies în stradă fiindcă Guvernul vrea să înghețe salariile: sindicatele din Educație anunță proteste până la momentul la care vor avea semnături pentru declanșarea unei greve generale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primii bugetari care ies în stradă Conform unui comunicat, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie (FSE) "Spiru Haret" şi Federaţia Naţională Sindicală (FNS) "Alma Mater" vor picheta sediul Guvernului în zilele de 25 şi 26 aprilie, iar în data de 10 mai vor organiza un marş de protest la care sunt aşteptaţi peste 15.000 de membri de sindicat. "Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" şi Federaţia Naţională Sindicală "Alma Mater" anunţă Guvernul României şi Parlamentul că au demarat referendumul pentru strângerea de semnături în vederea declanşării grevei generale. Hotărârea de a apela la această formă extremă de protest este cu atât mai justificată cu cât, prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care urmează să fie discutat în Coaliţia de Guvernare, Executivul intenţionează să ia decizii cu impact negativ suplimentar pentru angajaţii din învăţământ", se arată în comunicatul transmis de cele trei federaţii sindicale. Potrivit sindicaliştilor din Educaţie, intenţiile Executivului sunt de a plafona cheltuielile de personal la nivelul anului 2022, imposibil de realizat în sistemul de învăţământ, deoarece salariile cadrelor didactice se majorează odată cu trecerea la un grad didactic superior/ o nouă tranşă de vechime, dar şi de a bloca atingerea de către personalul didactic auxiliar şi nedidactic a salariilor de bază din Legea 153/2017, contrar promisiunii făcute de preşedinţii PSD şi PNL în urmă cu două săptămâni. Salarii și sporuri De asemenea, sindicaliştii susţin că noile decizii ale Executivului ar accentua deficitul de personal prin: interdicţia cumulului pensiei cu salariul şi prin blocarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, inclusiv a activităţilor de formare profesională, esenţiale în dezvoltarea carierei didactice. Citește și: EXCLUSIV Revoltă a primarilor de municipii, în frunte cu Emil Boc și Ciprian Ciucu, împotriva proiectului ordonanței guvernamentale care va tăia cheltuielile în administrație "Indiferent dacă acest proiect de ordonanţă de urgenţă va fi aprobat sau nu, revendicările FSLI, FSE "Spiru Haret" şi FNS "Alma Mater" rămân aceleaşi: rezolvarea problemei aplicării integrale a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariaţi din învăţământ, astfel încât să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege; identificarea unor soluţii pentru creşterea veniturilor personalului din învăţământ; adoptarea, în regim de urgenţă, a normativelor pentru personalul nedidactic şi personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998; aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă, întrucât salariaţii din învăţământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri", se precizează în comunicat.

Trei proiecte cruciale, blocate de luni întregi (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Politică

Trei proiecte cruciale, blocate

Trei proiecte cruciale sunt blocate de luni întregi, fără perspectiva unei soluții: pensiile speciale, noua lege a pensiilor și legile Educației. Coaliția majoritară pare a fi blocată între grupările de interese care doresc menținerea situației actuale și revolta publicului, care cere schimbări. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Trei proiecte cruciale, blocate În ceea ce privește legea pensiilor speciale, ea trebuia modificată în funcție de recomandările Băncii Mondiale - consultant plătit de statul român pentru a oferi soluții. Deși recomandările au fost transmise acum câteva săptămâni, Guvernul nu a venit cu o soluție de transpunere a lor în proiectul de lege. Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a anunțat că ministrul Muncii, Marius Budăi, va prezenta noul proiect la 15 martie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Ministrul Budăi pur și simplu nu mai vorbește despre acest subiect. Surse citate de Europa Liberă susțin că Guvernul preferă să nu se atingă de pensiile speciale, chiar dacă va pierde sute de milioane de euro din fondurile PNRR. Legea pensiilor: termenul stabilit prin PNRR pentru intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii expiră la sfârșitul lunii martie. Până acum nu există nici măcar un proiect lansat în dezbatere publică. PNRR prevede ca vârsta de pensionare a femeilor să fie egală cu cea a bărbaților, 65 de ani, iar cei care muncesc până la 70 de ani să fie stimulați, printr-un sistem de bonusuri. PSD a anunțat că se opune creșterii vârstei de pensionare. Citește și: Răsplata eșecurilor de sute de milioane de euro: conducerea ASF primește 16 salarii pe an. În 2021, șeful ASF, fost contabil de ocol silvic, a câștigat aproape 750.000 lei Funeriu cere retragerea proiectelor de lege ale Educației Cele două proiecte de legi ale educației, legea învățământului preuniversitar și legea învățământului superior, ar trebui aprobate în Guvern până la data de 23 martie. Proiectul este blocat de o dezbatere dură despre orele de religie. Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a propus retragerea celor două proiecte: „Dezbaterea publică în jurul legilor educației a luat-o razna rău de tot. Nimeni nu mai vorbește despre esențial: cum să optimizăm transferul de cunoaștere solidă (științe, umanioare, arte) copiilor noștri. În loc se vorbește despre XXX (vă las pe voi să înlocuiți XXX prin orice năzbâtie periferică vă trece prin minte”.

Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită Foto: Facebook
Eveniment

Rafila populația trebuie educată să nu mai ofere mită

După scandalurile cu medici prinși că luau șpagă și condiționau actul medical de recompense financiare, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită: „Să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă”. Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită „Această recunoştinţă a pacientului cred că trebuie să o discutăm public şi cred că trebuie o campanie de educaţie şi pentru populaţie, să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă - că cea mai mare recunoştinţă pentru medic este faptul că pacientul tău s-a făcut bine şi este mulţumit de serviciile medicale pe care le-a primit – şi o campanie pentru personalul medical. Nu vreau să vin cu niciun fel de comparaţie cu alte domenii de activitate apropo de modul de legiferare a unei astfel de situaţii, dar probabil că se poate ajunge şi la aşa ceva într-un anumit moment”, a declarat Rafila, la Prima TV, citat de news.ro. Ministrul PSD al Sănătății a mai susținut că „ nu există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical”. Acum două săptămâni, șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută, pentru luare de mită, în urma unui flagrant organizat de poliţişti şi procurori. Conform Parchetului Tribunalului Suceava, în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, în mod repetat, ar fi cerut și primit diferite sume de bani (câte 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte bunuri (miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză) de la 64 de persoane, pacienți sau aparținătorii acestora. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise „Banii și produsele alimentare au fost primite pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul și asistența anti-cancer care trebuiau realizate gratuit”, spun procurorii.

Scandal în ministerul Educației: Ligia Deca l-a lăsat fără atribuții pe Florin Lixandru
Politică

Scandal în ministerul Educației

Scandal în ministerul Educației: ministrul PNL, Ligia Deca, i-a retras atribuțiile unui secretar de stat PSD, Florian Lixandru, un apropiat al Gabrielei Firea și un vechi critic al proiectului „România Educată”, a președintelui Iohannis. Lixandru a scris, pe Facebook, că a fost pedepsit de Deca pentru „delict de opinie”. Scandal în ministerul Educației Lixandru a șters postarea critică, în primă fază, distribuită miercuri dimineață, după care a republicat-o. „Perspectiva PSD asupra Legilor Educației este ca sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete! PSD va pune în discuția Coaliției stabilirea unui calendar extins de analiză publică și adoptare. Timp este suficient, jalonul PNRR privind Legile Educației are termen trimestrul 3 al acestui an; în plus, inclusiv Comisia Europeană recomandă ca proiectele care cuprind reforme sistemice, deci și cele privind Legea Educației, să nu fie grăbite pentru încadrarea în termen, ci să fie calitativ pregătite/finalizate până la data depunerii cererii de plată, respectiv până în martie 2024”, a apreciat secretarul de stat. Lixandru a fost secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în Guvernul Dăncilă, în perioada 28 martie 2018 – 11 noiembrie 2019, în perioada mandatelor de miniștri ale lui Valentin Popa, Rovanei Plumb (interimar), Ecaterinei Andronescu și Daniel Breaz (interimar). El a criticat constant proiectul „România Educată” „«România Educată» a lui Iohannis și Orban este cea în care 800.000 de copii sunt pur și simplu excluși de la educație pentru că nu au niciun echipament care să permită accesul la școala online; în care peste 2000 de școli nu au deloc internet; și-n care profesorii sunt expuși infectării, sunt lăsați fără nici un mijloc de protecție și li se refuză creșterile salariale cuvenite legal; în care părinții sunt siliți să facă alegeri imposibile – să sacrifice educația copilului sau slujba, să stea acasă și să supravegheze copilul la cursurile online sau să meargă la slujbă pentru a nu rămâne fără surse de trai“, scria el, în octombrie 2020. „Începând cu data prezentului ordin se abrogă Ordinul nr 6.46/04.10.2022 privind delegarea unor atribuţii domnului secretar de stat Ionel Florian Lixandru”, prevede ordinul de ministru din 1 februarie. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul

Senator PNL, atac la aliații din PSD Foto: Facebook Liviu Brătescu
Politică

Senator PNL, atac aliații din PSD

Un senator PNL, Liviu Brătescu, a lansat un atac relativ surprinzător la aliații din PSD. Reacţia senatorului liberal vine după ce deputatul PSD Gabriel Zetea afirmase că ar fi necesar ca PNL să facă o analiză internă referitoare la "riscurile potenţiale pe care le pot produce noi investigaţii media şi care au în centru demnitari liberali". Senator PNL, atac la aliații din PSD Brătescu a amintit, pe Facebook, că PSD a promovat la Educație personaje precum Liviu Pop sau Ecaterina Andronescu. „Vegheaţi atent de umbrele politice ale lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Liviu Genunche Pop şi alţi intelectuali de marcă ai României, confruntaţi cu cel mai mare scandal din istoria recentă a politicii româneşti (deputatul Bălăşoiu putând juca în filme de profil), unii pesedişti cer PNL să-şi facă o analiză ca să nu mai facă greşeli demnitarii lor. Să nu confunde PSD faptul că suntem de nevoie azi într-o alianţă politică pentru a face faţă crizelor uriaşe cu care ne confruntăm şi eforturile noastre de a asigura stabilitatea României, cu o bruscă orbire! Nici cu războiul la graniţe şi pe culmea unei crize economice imposibil încă de măsurat ca magnitudine, cei de la PSD nu-şi pot reprima vechile obiceiuri. Analize să-şi facă şi cei care introduc pe liste în Parlament oameni de factura lui Bălăşoiu!", a afirmat senatorul Liviu Brătescu. Zetea (PSD): Un caz Cîmpeanu îngroapă credibilitatea reformei Totodată, Brătescu a susţinut că, în ceea ce priveşte educaţia, "după minunatele mandate ale unor somităţi precum Ecaterina Andronescu sau Liviu Genunche Pop, acesta este ultimul subiect în legătură cu care PSD ar trebui să deschidă gura". Citește și: VIDEO Premieră în istoria filmelor documentare: un grup de ruși se predă ucrainenilor cu tot cu blindatul pe care-l conduceau "Constat că nu numai Maricel Popa, alături de alţi parlamentari PSD Iaşi, se cred în opoziţie faţă de PNL, dar şi dinspre alte sfere înalte ale social-democraţiei răzbat discursuri de opozanţi feroce ai «ticăloşilor de dreapta». Îi invit pe parlamentarii PSD să se abţină de la sfaturi măcar până trecem cu toţii iarna asta care se prefigurează extrem de complicată. Altele sunt priorităţile României astăzi", a adăugat el. Deputatul PSD Gabriel Zetea a declarat, miercuri, că ar fi necesar ca PNL să facă ”o urgentă şi serioasă analiză internă referitoare la riscurile potenţiale pe care le pot produce noi investigaţii media şi care au în centru demnitari liberali". Zetea a afirmat că un alt scandal similar cazului Cîmpeanu ar îngropa definitiv nu doar proiectul România Educată, ci şi "credibilitatea vreunei reforme a Educaţiei conduse de un portofoliu deţinut de PNL".

Maia Sandu, despre reducerea corupției Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu despre reducerea corupției

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj în engleză la Summit-ul ONU „Transformarea educației” de la New York, mesaj în care ea vorbește despre reducerea corupției din sistem. Ea a ajuns azi la New York cu avionul președintelui Poloniei, Andrei Duda, arată o fotografie publicată pe contul de Twitter al lui Jakub Kumoch, secretar de stat la cancelaria președinției poloneze. Mesajul adresat summit-ului ONU despre educație pare să fi fost înregistrat la Chișinău. Maia Sandu, despre reducerea corupției „Am făcut deja pași importanți în transformarea sistemului nostru de învățământ: lupta împotriva corupției este pe agenda noastră națională și am reușit să reducem semnificativ corupția din sistemul nostru de învățământ”, a spus ea. Maia Sandu insistă și pe nevoia ca sistemul de educație să fie unul etic, cuvânt care apare de patru ori în mesajul ei. Puteți urmări aici întregul discurs, în engleză: Address by Maia Sandu, President of the Republic of Moldova, at the Transforming Education Summit „Toate eforturile vor eșua dacă, dincolo de conținutul educațional, nu reușim să oferim copiilor noștri instrumentele pentru un comportament etic solid”, a spus președintele Republicii Moldova. „Eforturile noastre de transformare vizează, încă de la reforma din 2014, construirea unui mediu de învățare performant, incluziv, echitabil, sigur, primitor și sănătos. Am făcut o serie de pași tehnici în această direcție, dar cred că restabilirea autorității morale, intelectuale și comportamentale a cadrelor didactice este cel mai important element, împreună cu asigurarea unei temelii etice solide pentru întregul sistem de învățământ”, a mai afirmat ea. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO Potrivit unui comunicat de presă al Președinției Republicii Moldova, în prima parte a zilei, Maia Sandu va participa la sesiunea de inaugurare a dezbaterilor din cadrul Adunării Generale, după care se va întâlni cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres.

Cîmpeanu a inventat rectorul pe viață (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cîmpeanu a inventat rectorul pe viață

Cîmpeanu a inventat rectorul pe viață. Aprobarea unei noi legi a Educaţiei până în 2024 va schimba complet dinamica alegerilor pentru şefia universităţilor de stat. Cîmpeanu a inventat rectorul pe viață O confirmă chiar ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a răspuns unor întrebări pe acest subiect. Ministrul a lăsat să se înţeleagă că, indiferent de prevederile cu privire la numărul de mandate din noua lege a Educaţiei, situaţia „se resetează”. Citește și: Fundația care a strâns bani la nunta lui George Simion, condusă de reprezentantul AUR în Biroul Electoral Central. Donațiile au fost folosite și pentru plata Phoenix Ceea ce înseamnă că mandatul din 2024 va fi primul pentru orice persoană, indiferent dacă a mai fost rector de mai multe ori în trecut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate” Foto: Facebook
Politică

Taxa solidaritate „pe educaţie sănatate”

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educaţie şi sănatate, scrie news.ro citând surse din acest partid. De altfel, azi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că taxa de solidaritate se doreşte mai degrabă o contribuţie pentru sistemul de educaţie şi de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiţii masive. Taxa de solidaritate să se cheme „pe educaţie şi sănatate” Întrebat despre taxa de solidaritate, ministrul de Finanţe a afirmat că ”nu crede că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuţie pentru ceea ce înseamnă sistemul de educaţie, sistemul de sănătate”. ”Toţi ştim că avem nevoie de investiţii masive în aceste domenii şi dezbaterea în cadrul coaliţiei urmează să se finalizeze, v-am spus, sper ca săptămâna aceasta”, a afirmat el. Despre banii pentru aplicarea acestor măsuri, ministrul de Finanţe a afirmat că ”această ajustare are loc pe două paliere”. ”Ca să închidem această dezbatere sau o redeschidem când Coaliţia va anunţa. Unu, înseamnă consolidare fiscală prin ajustarea unor facilităţi sau ajustare, astfel încât sarcina fiscală să fie aşezată echitabil, doi - digitalizare masivă şi un efort din partea instituţiilor statului să-şi rezolve problemele de colectare, probleme recurente de 30 de ani”, a explicat ministrul. Potrivit news.ro, Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educaţie şi sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% şi 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanţeze proiecte din domeniile sănătăţii şi educaţiei, unde este nevoie de reforme. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Coaliţia urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.

Elevii, tot mai slabi la învățătură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Elevii, tot mai slabi la învățătură

Elevii, tot mai slabi la învățătură. Schimbări în educaţie, renunţarea la teze, la media semestrială şi schimbarea formei de notare. Elevii, tot mai slabi la învățătură De asemenea, se susţine introducerea catalogului electronic, care trebuie tipărit şi arhivat, dar şi a meselor calde în şcoli. Sorin Cîmpeanu a anunţat modificările din sistemul educaţional pentru anul 2022-2023. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Printre schimbările majore, Ministerul Educaţiei a anunţat introducerea unei singure medii anuale la fiecare materie, iar numărul minim de note pentru o disciplină va trebui să fie egal cu N plus 3, N reprezentând numărul de ore alocate la o disciplină într-o săptămână. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rata de promovare la Bac - 73.3%(sursa: Facebook/Sorin Cîmpeanu)
Internațional

Fără medii semestriale, fără teze obligatorii

Fără medii semestriale, fără teze obligatorii. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat luni că se va renunţa la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale şi că va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar. "La acest moment este în curs de finalizare întâlnirea pentru dialog social între Ministerul Educaţiei şi toţi partenerii de dialog pentru a se definitiva Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar, astfel încât mâine aceste modificări să îmbrace forma unui ordin de ministru al Educaţiei şi să fie transmise spre publicare în Monitorul Oficial. Fără medii semestriale, fără teze obligatorii Structura anului şcolar este deja cunoscută, este deja publicată în Monitorul Oficial iar modificarea esenţială care a fost deja agreată, discuţiile sunt în curs, este aceea că se renunţă la mediile semestriale, se renunţă la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale, va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar", a spus ministrul într-o conferinţă de presă. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Potrivit acestuia, s-a agreat împreună cu partenerii de dialog social ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N reprezintă numărul de ore alocate la o disciplină într-o săptămână, potrivit Agerpres. "Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N este numărul de ore alocate săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână, într-un întreg an şcolar vor fi necesare cel puţin 5 note", a explicat Cîmpeanu. A fost stabilită şi "poziţionarea vacanţei" din luna februarie. "A fost stabilită poziţionarea vacanţei mobile din luna februarie în întreg sistemul naţional de învăţământ. Sunt 30 de judeţe care au decis ca vacanţa din luna februarie să fie în ultima săptămână, sunt zece judeţe care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a doua săptămână a lunii februarie. Este vorba de judeţele Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman şi Prahova. Bucureşti şi Suceava au decis ca săptămâna de vacanţă din februarie să fie în cea de-a doua săptămână", a spus Sorin Cîmpeanu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră