sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: economii

7 articole
Eveniment

Gestionarea optimă a banilor în 2025

Gestionarea optimă a banilor în 2025. Specialiștii în educație financiară recomandă schimbări simple pentru a face față provocărilor financiare din 2025. Gestionarea optimă a banilor în 2025 Irina Chițu și Adrian Căruceru, invitați într-un podcast găzduit de CSALB, au oferit sfaturi practice despre gestionarea finanțelor personale. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni CSALB ajută gratuit consumatorii să renegocieze contractele cu băncile sau IFN-urile, procesul durând mai puțin de trei luni. În 2024, 18 consumatori din Iași au apelat la CSALB, iar 8 cereri au fost acceptate pentru negociere. Continuarea, în Ziarul de Iași

Gestionarea optimă a banilor în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Foto: Facebook
Economie

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să cumpere cărți

Ordonanța disperării: interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți și confiscă la Fondul de rezervă banii ministerelor. Guvernul arată, în preambulul ordonanței, că deficitul a ajuns în iulie la 4,03%, iar creșterea economică a încetinit la 0,1% în trimestrul II-2024 față de trimestrul I-2024. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Aproape 40% din firme au datorii la buget Măsurile de austeritate apar în proiectul unei ordonanțe de urgență prin care guvernul Ciolacu oferă facilități fiscale fără precedent celor care își achită datoriile către stat. Potrivit preambului la OUG, volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget a ajuns la valoarea de 175 mld lei, echivalentul a 35 mld euro. „După eliminarea contribuabililor inactivi, în insolvență sau faliment se observă că din valoarea creanțelor bugetare de 175 mld lei pot fi identificate creanțe în valoare de 71,8 mld lei care ar putea face obiectul unor facilități fiscale din care 60,5 mld lei reprezintă debite iar accesorii 11,3 mld lei, în această situație regăsindu-se un număr de 330.735 contribuabili persoane juridice și un număr de 848.705 contribuabili persoane fizice, în timp ce 558.408 contribuabili persoane juridice au achitate obligațiile față de buget la zi”, se arată în document. Practic, aproape 40% dintre contribuabilii persoane juridice au datorii la buget. Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Însă Guvernul a profitat de ocazie ca să strecoare în OUG mai multe prevederi prin care limitează cheltuielile: interzice autorităților publice să mai cumpere cărți și mobilă, să mai încheie contracte de consultanță și să mai plătească studii și cercetări. Totuși, instituțiilor de cultură li se oferă posibilitatea limitată a unor excepții. interzice contractele cu ONG-urile, mai puțin cele referitoare la asistența socială o parte din banii necheltuiți de ministere se confiscă la Fondul de rezervă, după care Guvernul îi redistribuie către ministere, prin hotărâre de guvern. „Prin excepție de la prevederile alin. (1), instituțiile publice de culturăcare organizează și desfășoară activități și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, care organizează și/sau desfășoară proiecte culturale, pot efectua cheltuieli (...) privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale”, se prevede in proiectul de ordonanță. Proiectul de ordonanță nu conține un studiu de impact, care să arate ce speră Guvernul să realizeze prin aceste măsuri.

Micșorarea ratelor bancare? Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici"

Creditele bancare sunt din ce în ce mai înrobitoare din cauza dobânzilor care au crescut masiv în ultimii ani. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici". Dobânzile, de trei ori mai mari decât creditul Dar există o metodă prin care povara financiară poate fi redusă substanțial cu investiții minime. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Să luăm drept exemplu cazul unui credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani, cu dobândă variabilă. Rata lunară pentru un astfel de credit (luând în calcul o valoare medie a ratelor din ultimii ani) este de aproximativ 2.000 de lei. Din suma lunară de 2.000 de lei care se plătește băncii, în primii ani de plată ai creditului "principalul", adică rata din suma împrumutată, este de doar câteva sute de lei. Restul de peste 1.500 de lei reprezintă dobânzile. În al cincilea an de plată a creditului, de exemplu, doar aproximativ 500 de lei este "principalul" iar 1.500 de lei reprezintă dobânzile. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" Cum se poate evita plata dobânzilor uriașe? Este vorba de rambursarea anticipată "cu pași mici" a "principalului". Iată un exemplu: să spunem că data de plată lunară a creditului este 10 ale lunii; astfel, suma datorată băncii (principal + dobândă) trebuie plătită până la acea dată; în cazul de mai sus, este vorba de un principal de 500 de lei și de dobânzi de 1.500 de lei; pe 11 ale lunii, poți alege să mai plătești încă o rată; de data aceasta, însă, nu vei mai plăti 2.000 de lei, adică un principal de 500 de lei și dobânzi de 1.500 de lei, ci un principal de 500 de lei plus dobândă numai pentru o zi din lună (prima zi de după scadență); cum dobânda pe 30 de zile este 1.500 de lei, dobânda pe o singură zi este de 50 de lei; așadar, dacă alegi să plătești o rată anticipată a doua zi după scadență, vei scăpa de plata unei dobânzi de 1.450 de lei; într-un an, dacă faci asta în fiecare lună, vei plăti mai puțină dobândă cu 17.400 de lei (1.450 de lei X 12 luni); la fel de adevărat, însă, vei plăti 24 de "principale" în loc de 12, adică 12.000 de lei în loc de 6.000 de lei; chiar și așa, plătind cu 6.000 de lei pe an mai mult "principal" vei scădea dobânda cu 17.400 de lei, deci în mod real economisești 11.400 de lei pe an (17.400 de lei minus 6.000 de lei). mai mult, nu doar că se economisesc 11.400 de lei pe an prin această metodă (aproximativ 2.300 de euro), dar scade și durata de rambursare a creditului la jumătate. Plata creditului în loc de dobândă Suma economisită folosind această rambursare anticipată "cu pași mici" scade în a doua jumătate a perioadei de plată a creditului. Motivul: din suma medie a plății lunare de 2.000 de lei, "principalul" se apropie și chiar depășește 50%, adică 1.000 de lei. În acest caz, plata anticipată poate fi mai greu de plătit: în loc de 12.000 de lei pe an ca "principal" (1.000 de lei X 12 luni), s-ar plăti 24.000 de lei pe an (două "principaluri" pe lună: cel la termen și cel anticipat). În acest caz, însă, cu dobânda pe un an economistă s-ar mai plăti un an de "principal". Primii 10-15 ani de plată, esențiali Rambursarea anticipată "cu pași mici" a unui credit bancar este cel mai ușor de realizat în primii 10-15 ani de plată a creditului. Când, în situația expusă mai sus, suma lunară de plată către bancă este de 2.000 de lei, dar "principalul" doar în jur de 500 de lei. O sumă care poate fi plătită de două ori pe lună și care aduce economii de aproximativ 2.300 de euro anual. Se economisesc 20.000-30.000 de euro din 120.000 de euro Cu alte cuvinte, se poate reduce un credit, în 10-15 ani de plată anticipată "cu pași mici", cu 20.000-30.000 de euro. Un credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani costă, în final, peste 600.000 de lei. Cu rambursarea anticipată "cu pași mici", suma totală de plată poate scădea cu 20.000-30.000 de euro, adică cu 100.000-150.000 de lei. Astfel, suma totală de plată nu va mai fi de 600.000 de lei, ci de 500.000 de lei sau chiar 450.000 de lei. În acest din urmă caz, este vorba de doar 100.000 de lei în plus față de "principal" (345.000 de lei).

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic. Președintele Curții Constituționale trăiește ca un nabab: din câștigurile lunare de peste 15.000 de euro, vreo 6.000 de euro se pun la ciorap și restul se cheltuie cu o medie de 300 de euro pe zi. Venituri de 871.000 de lei în 2022 Cel puțin așa s-a întâmplat în ultimii doi ani fiscali încheiați, 2021 și 2022. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut Astfel, în 2022, Marian Enache a declarat venituri de 871.000 de lei (din salariul de la CCR, două pensii speciale și o indemnizație parlamentară), echivalentul a 175.000 de euro. În medie lunară, ar fi vorba de venituri de 14.600 de euro. Într-un cont bancar, Enache a pus în ultimul an fiscal 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie. Așadar, diferența dintre venituri și economii (14.600 EUR minus 5.600 EUR) o reprezintă cheltuielile lunare ale șefului CCR: 9.000 de euro. Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic În medie zilnică, reiese că, în 2022, Marian Enache a cheltuit 300 de euro. În fiecare zi. Cam 1.500 de lei. Aproape un salariu minim pe economie. Cum președintele CCR nu a declarat bijuterii, obiecte de artă, vehicule de un fel sau altul și nici măcar nu deține o casă iar achiziții imobiliare nu a mai făcut din 2017, este greu de spus pe ce se duc 300 de euro pe zi, în medie. Poate că Enache mănâncă zilnic la restaurante de lux sau își face concedii exorbitante în paradisuri tropicale. Sau poate donează sume importante ONG-urilor. Numai 260 de euro pe zi în 2021 În declarația de avere din 2022 (pentru anul fiscal 2021), Marian Enache a declarat venituri de "doar" 773.000 de lei, echivalentul a 155.000 de euro (o medie lunară de aproape 13.000 de euro). În același document, actualul șef al CCR a declarat un cont de 258.000 de euro, mai mare cu 61.000 de euro decât cel din anul anterior, care era de 197.000 de euro. Așadar, la un venit de aproape 13.000 de euro lunar, Enache a pus deoparte puțin peste 5.000 de euro lunar. Reiese, deci, că cheltuielile lunare ale judecătorului CCR în 2021 au fost de aproximativ 8.000 de euro, peste 260 de euro zilnic. Declarațiile de avere ale lui Enache din mandatul de la Curtea Constituțională pot fi consultate aici.

Primarul din Oradea, Florin Birta, explică Guvernului cum să facă economii Foto: Facebook
Politică

Primarul Oradea explică Guvernului cum facă economii

Primarul din Oradea, Florin Birta (PNL), explică Guvernului cum să facă economii la cheltuielile bugetare: „Pe primari, ca să nu mai stea cu mâna întinsă la stat, i-aş obliga să colecteze taxele şi impozitele, pentru că mulţi au un grad de colectare de 30%, ca să fie populari şi să-i voteze oamenii”. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Birta a spus că Oradea are un grad de colectare a taxelor de 95%. Primarul din Oradea explică Guvernului cum să facă economii „Eu, dacă eram prim-ministru, impuneam măsurile instituţiilor deconcentrate, companiilor de stat, unde sunt salarii de zeci de mii de euro, şi primăriilor care cer bani de la bugetul naţional. În plus, pe primari, ca să nu mai stea cu mâna întinsă la stat, i-aş obliga să colecteze taxele şi impozitele, pentru că mulţi au un grad de colectare de 30%, ca să fie populari şi să-i voteze oamenii. Oradea are 95%", a arătat edilul-șef, care este și vicepreședinte al PNL. El a arătat că această primărie a redus deja numărul de angajați. Birta a explicat, pentru Bihoreanul, că primăria Oradea ar avea dreptul la 972 angajaţi, dar are doar 565, pentru că "mereu am vrut să ţinem cheltuielile de personal sub 15%". Acum, însă, trebuie să taie toate cele 11 funcţii de şef Birou, ceea ce aduce economii de 12.000 lei/lună, dar nu bugetului de stat, ci celui local. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale „Ca să «salveze» totuşi câteva posturi de şef Serviciu, a recurs la un artificiu: săptămâna trecută, cu aprobarea Consiliului Local, organigrama a fost modificată prin transformarea unor funcţii inferioare de consilier în posturi de consilier superior şi a mutat angajaţi, aşa încât Serviciile să aibă dimensiunea de minimum 10 angajaţi, cum cere OUG. «La o chestie românească am găsit o soluţie tot românească», recunoaşte primarul”, mai scrie Bihoreanul.

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii Foto: Facebook
Eveniment

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii prin eliminareaa unor posturi neocupate: „Consecințe devastatoare, pe termen lung”, apreciază acest consiliu. CSM cere, în consecință, ca sistemul judiciar să fie exceptat de la această măsură. CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii „Reamintim că, la nivelul instanţelor judecătoreşti sunt vacante în prezent 1127 posturi de judecător, dintr-un total de 5065 posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi. Prin urmare, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător și 29,70% din posturile de procuror. Astfel, adoptarea măsurilor preconizate va duce la desființarea unor instanțe sau parchete, care astăzi funcționează exclusiv prin delegarea unor judecători sau procurori, în timp ce altele vor funcționa doar cu unul sau doi judecători ori procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de lege (celeritatea, repartizarea aleatorie etc.). Un alt efect al desființării („anulării”) posturilor vacante de la nivelul instanțelor și parchetelor va fi imposibilitatea repartizării mai multor generații de auditori de justiție de la Institutul Național al Magistraturii, care în prezent urmează deja cursurile de formare inițială specifice. În mod similar, „anularea” posturilor vacante de grefieri din cadrul instanțelor și parchetelor va bloca repartizarea cursanților actuali ai Școlii Naționale de Grefieri. În egală măsură, la nivelul sistemului judiciar nu va mai fi posibilă organizarea concursurilor de promovare efectivă la instanțele și parchetele superioare, fiind blocată ascensiunea firească în carieră a magistraților. De asemenea, „anularea” posturilor vacante face imposibilă exercitarea atribuțiilor legale ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, precum și cariera magistraților, nemaifiind posibile măsuri precum transferul, detașarea, delegarea acestora. În același context, nu poate fi ignorată nici situația gravă a Inspecției Judiciare, unde numărul mare de posturi vacante de inspector judiciar creează deja dificultăți majore, care în niciun caz nu ar putea fi permanentizate printr-o măsură legislativă de natura celei preconizate. Tot astfel, afectarea, prin măsuri de natura celei preconizate, a activității Institutului National al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri se va repercuta asupra capacității acestor instituții de a asigura derularea procesului de formare profesională a personalului din sistemul justiției la standardele de calitate pe care le reclamă desfășurarea corespunzătoare a activității judiciare. Nu în ultimul rând, afectarea structurii de personal a Consiliului Superior al Magistraturii s-ar repercuta asupra capacității acestei autorități publice de a-și îndeplini atribuțiile complexe în domeniul carierei judecătorilor și procurorilor și al organizării și funcționării instanțelor și parchetelor, prevăzute de lege în considerarea rolului constituțional de garant al independenței justiției. În considerarea tuturor celor de mai sus, atragem atenția că posturile vacante în prezent în sistemul judiciar nu reprezintă un surplus dispensabil, ci constituie expresia unei situații de criză cu care sistemul judiciar se confruntă de mult timp, soluția firească pentru atenuarea acestei situații fiind nu aceea de eliminare a posturilor vacante, ci, dimpotrivă, aceea de ocupare a lor în cel mai scurt timp, pentru a atenua gravele dificultăți cu care autoritatea judecătorească se confruntă ca urmare a lipsei de personal”, afirmă CSM. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră

Ciolacu nu vrea să ceară românilor să stingă becul Foto: Facebook
Politică

Ciolacu nu vrea să stingă becul

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu vrea să ceară românilor să stingă becul pentru a face economii la energie, așa cum recomandă UE. Mai multe guverne din UE recomandă cetățenilor să facă economie la energie și impun această măsură în instituțiile de stat. Acum câteva zile, o influenceriță pro-Putin, Yulia Prokhorova, le-a cerut rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul. The 30-year-old Russian social media influencer Julia Prochorova has told the Russian diaspora living in Europe to waste as much energy as possible this winter to help Russia win the war.She has tens of thousands of followers and lives in Germany. pic.twitter.com/9wHCbqiTH4— Visegrád 24 (@visegrad24) September 5, 2022 Într-o filmare pe Tik Tok, Prokhorova arată cum trebuie consumată cât mai multă energie, exact într-un moment în care autoritățile din spațiul UE fac apele la economisirea ea, pe fondul reducerii masive a livrărilor de gaz din Rusia. Ea spune că lumina, cuptorul și orice alt aparat electric trebuie ținute aprinse cât mai mult timp. Ciolacu nu vrea să ceară românilor să stingă becul "România în acest moment produce energie cât consumă. Am văzut din prognoze, avem un 5%, deja este un consum mai mic în România faţă de anul trecut, asta înseamnă că nu va fi nevoie să importăm direct energie electrică pentru a acoperi consumul", a spus Ciolacu răspunzând întrebării dacă este de acord cu impunerea limitării consumului de electricitate, între anumite ore, în situaţia luării unei astfel de decizii la nivelul Uniunii Europene. El a mai spus că a trăit în comunism şi a văzut ce însemna ca lumea să fie forţată să facă ceva, perioadă la care nu doreşte să se revină. "Eu am trăit în comunism, am avut şi şansa şi neşansa, eu nu pot să cer acum românilor să începem iarăşi să închidem becurile. Că avem un plafon până la care decontează statul şi tu singur vrei să te încadrezi în acel plafon ca să faci o economie la bugetul familiei, mi se pare un lucru corect. Dar acel lucru îl faci tu, solidar, şi nu trebuie forţat. Eu am văzut ce a însemnat, am trăit, în perioade în care lumea a fost forţată. Eu în acea perioadă nu mă întorc", a afirmat liderul PSD. Marcel Ciolacu a participat vineri, la deschiderea şcolii politice a Tineretului Social Democrat, eveniment organizat în staţiunea Costineşti. Citește și: Surpriză: surse ucrainene susțin că un locotenent-colonel rus capturat în regiunea Harkov acum două zile este, de fapt, general. El încercase să scape, schimbând uniforma

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră