miercuri 13 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: durată

6 articole
Politică

Guvern interimar în România: cât poate dura, cum poate fi prelungit, ce arată precedentele europene

România intră într-o nouă perioadă de incertitudine politică, odată cu instalarea unui guvern interimar. Constituția permite continuitatea executivului chiar și în absența unei majorități parlamentare, însă puterile cabinetului sunt limitate, iar durata interimatului rămâne una dintre cele mai sensibile zone ale dreptului constituțional românesc. În Europa, unele state au funcționat luni sau chiar ani întregi în astfel de formule provizorii. Ce spune Constituția: când devine un guvern „interimar” Regimul guvernului interimar este reglementat de Constituția României, în special prin articolul 110. Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Guvernul este demis atunci când Parlamentul îi retrage încrederea sau în alte situații prevăzute de lege. După încetarea mandatului, executivul „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la instalarea unui nou guvern. Cu alte cuvinte, guvernul nu dispare, dar devine unul cu atribuții limitate: - nu poate promova politici majore, - nu poate iniția reforme structurale, - nu poate adopta măsuri cu impact strategic pe termen lung. Este, așadar, un executiv de „conservare”, nu de transformare. Limita de 45 de zile: cât poate dura interimatul Deși Articolul 110 nu fixează explicit o durată, alte prevederi constituționale stabilesc un reper esențial. Potrivit Articolului 107, interimatul pentru funcții guvernamentale este limitat la maximum 45 de zile. Această limită este confirmată și de interpretările juridice și practica instituțională, care tratează cele 45 de zile ca termen în care trebuie clarificată situația politică. În paralel, procedura de formare a unui nou guvern este accelerată. Președintele desemnează un candidat la funcția de premier. Acesta are 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului, conform Articolului 103. Prin urmare, arhitectura constituțională este gândită pentru rapiditate, nu pentru stagnare. Prelungirea interimatului, o zonă gri constituțională Teoretic, interimatul nu poate fi prelungit: constituția impune o limită de 45 de zile. În practică însă, lucrurile devin mai nuanțate. Problema esențială este că, deși Constituția stabilește termenul, nu prevede o sancțiune explicită dacă acesta este depășit. Consecința este o situație paradoxală. Interimatul nu poate fi „prelungit legal” printr-o decizie formală, dar poate continua de facto, în lipsa unui nou guvern. Această interpretare este susținută de analiza juridică și de practica recentă, care arată că termenul de 45 de zile funcționează mai degrabă ca o presiune politică, nu ca o limită automată cu efect juridic imediat. În astfel de situații, mecanismul real de ieșire din blocaj nu este unul tehnic, ci politic: desemnări repetate de premieri, negocieri între partide sau, în ultimă instanță, dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate (după respingerea a două propuneri de guvern în 60 de zile). Bulgaria: interimatul ca soluție repetată Bulgaria oferă unul dintre cele mai relevante exemple recente. Criza politică începută în 2021 a dus la opt runde de alegeri parlamentare în cinci ani. De asemenea, au existat dificultăți constante în formarea unor majorități stabile și numiri repetate ale unor guverne interimare de către președinte. În Bulgaria, sistemul constituțional permite explicit intervenția președintelui prin numirea unor cabinete interimare, iar funcționarea acestora este permisă pe perioade mai lungi decât în România. Rezultatul a fost un stat care a funcționat luni întregi cu guverne fără susținere parlamentară stabilă, dar fără blocaje instituționale majore. Belgia, record mondial pentru blocaj politic Belgia este un caz aproape emblematic. Cel mai lung interimat guvernamental din istoria Belgiei (și a lumii, pentru o democrație pe timp de pace) a durat 652 de zile. Acesta s-a desfășurat între alegerile din mai 2019 și septembrie 2020, când a fost investit Guvernul De Croo. Belgia deține, de altfel, mai multe recorduri mondiale pentru perioadele lungi fără un guvern plin. Între 2010 și 2011, țara a funcționat 541 de zile fără un executiv stabil, un episod care a consacrat Belgia drept „țara fără guvern”. Această perioadă a fost marcată de divergențele profunde dintre comunitățile flamandă și valonă privind reforma statului. Între 2024 și 2025, negocierile au durat 215 zile (aproximativ 7 luni), noul guvern fiind format abia în februarie 2025 sub conducerea lui Bart De Wever. Cauzele principale ale acestor interimate au fost fragmentarea politică profundă (lingvistică și ideologică), dar și dificultatea formării coalițiilor. Statul belgian a continuat însă să funcționeze, economia nu s-a prăbușit, dar reformele majore au fost blocate. Italia: instabilitate gestionată prin compromis Italia a experimentat numeroase perioade de instabilitate, dar durata lor este mult mai scurtă față de recordurile Belgiei. În timp ce Belgia măsoară crizele în ani, Italia le măsoară de obicei în săptămâni sau câteva luni. În Italia, Președintele Republicii are un rol activ de „arbitru”. Dacă partidele nu se înțeleg, el poate numi rapid un guvern tehnocrat pentru a evita vidul de putere, o opțiune pe care Belgia o folosește mult mai rar. Specificul Italiei nu este absența guvernului stabil pentru perioade lungi, ci frecvența extremă cu care acesta se schimbă: țara a avut 69 de guverne în ultimii 80 de ani. În Italia, aceste perioade sunt numite guverne pentru „afaceri curente” (disbrigo degli affari correnti). În anii ‘90, după scandalul de corupție Tangentopoli, Italia a apelat frecvent la „guverne tehnocrate” (precum cele conduse de Ciampi sau Dini) pentru a asigura funcționarea statului în perioade de blocaj politic total. În 2018, după alegerile din martie, a fost nevoie de aproape 3 luni (89 de zile), pentru formarea primului guvern Giuseppe Conte. A fost una dintre cele mai lungi perioade de negocieri post-electorale din istoria republicii. În 2022, după căderea guvernului Mario Draghi în iulie, a existat o perioadă de interimat de 94 de zile, până la instalarea guvernului Giorgia Meloni în octombrie. După decenii de instabilitate, guvernul condus de Giorgia Meloni a devenit unul dintre cele mai longevive din istoria recentă a republicii italiene. Cele mai lungi și mai scurte guverne din România, după 1989 Cel mai longeviv guvern din România post-1989 este, în mod general acceptat, Guvernul condus de Adrian Năstase (2000–2004). Spre deosebire de multe guverne ulterioare, cabinetul Năstase a beneficiat de o majoritate parlamentară solidă, relativ stabilă, un context politic fără fragmentare extremă și o perioadă de obiective strategice clare (în special integrarea euro-atlantică). În timpul acestui guvern România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a avansat decisiv spre aderarea la NATO (finalizată în 2004). Dacă stabilitatea guvernului condus de Adrian Năstase rămâne o excepție, cealaltă față a politicii românești de după 1989 este ilustrată de o serie de guverne extrem de efemere, care au rezistat doar câteva luni. Un top al celor mai scurte mandate începe aproape inevitabil cu guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, aflat în funcție între 9 februarie 2012 și 7 mai 2012, adică aproximativ 78 de zile, fiind demis prin moțiune de cenzură. Urmează guvernul Sorin Grindeanu, care a guvernat între 4 ianuarie 2017 și 29 iunie 2017, circa șase luni, într-un context politic tensionat chiar în interiorul propriului partid, și guvernul Florin Cîțu, instalat la 23 decembrie 2020 și demis la 5 octombrie 2021, după o perioadă marcată de crize politice și de coaliție. Acestor exemple li se adaugă și guvernul condus de Dacian Cioloș, aflat în funcție între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017, care, deși a avut un mandat mai lung, a fost prin definiție unul de tranziție, tehnocrat, fără susținere politică directă. Impactul crizelor politice asupra oamenilor Pentru cetățeni, crizele politice nu se simt imediat, dar efectele apar treptat. În perioade de interimat prelungit deciziile economice majore sunt amânate, investițiile publice și private sunt întârziate, iar administrația devine mai prudentă și mai lentă. În același timp, serviciile de bază continuă să funcționeze, salariile și pensiile sunt plătite, instituțiile nu se opresc. Efectul cel mai important este însă unul mai puțin vizibil: erodarea încrederii în capacitatea statului de a funcționa coerent. Așa cum arată experiența din Bulgaria sau Belgia, nu colapsul este principalul risc, ci acumularea unei oboseli sociale și a unei neîncrederi care persistă mult după ce criza politică s-a încheiat.

Durata unui guvern interimar în România (sursa: gov.ro)
Criza energetică, între trei și cinci ani (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Eveniment

Criza energetică declanșată în Iran va dura între trei și cinci ani, spune președintele ANRE

Piața energetică reacționează prima în fața unei crize, iar intervențiile guvernelor vin abia ulterior, susține președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. Acesta a atras atenția că, odată declanșată, o criză energetică are efecte de durată, care se pot întinde pe mai mulți ani. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Tendințe Economice 2026”. George Niculescu: „Piața este prima care reacționează” Președintele ANRE a explicat mecanismul prin care crizele energetice se propagă, subliniind că reacția inițială aparține pieței, nu autorităților. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc "Cum aţi pus presiune pe ANRE pentru a reduce costurile din economie, practic ne transformaţi aşa în principala instituţie care are rolul de a salva economia, reducând costurile. Oricât de mult ne-ar plăcea rolul acesta de erou, din păcate nu avem toate atribuţiile necesare să îl îndeplinim. Voi începe cu începutul şi vă voi spune că, aşa cum s-a întâmplat în criza declanşată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel se întâmplă şi ca urmare a acestei crize odată cu încetarea războiului în zona Iran. Piaţa este prima care reacţionează. Guvernele şi statele îşi iau măsuri după ce intervine piaţa şi volatilitatea preţurilor în piaţă." Lecțiile crizelor anterioare: efecte pe termen lung George Niculescu a făcut referire la evoluțiile recente din sectorul energetic, arătând că impactul crizelor nu dispare rapid. "Vedem, şi experienţa ne arată, că aceste efecte sunt de durată. Dacă ne gândim la faptul că primele creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze naturale au venit înainte să înceapă invazia din februarie 2022 şi că am ieşit din schema de plafonare-compensare la energie electrică la data de 1 iulie 2025, iar la gaze naturale tocmai a fost prelungită într-o formă puţin diferită până la 31 martie 2027, putem să constatăm împreună că, odată începută o criză energetică, ea se termină undeva după 3-5 ani de zile. Cam asta este estimarea de timp pe care istoria ne-o arată la gaze naturale, mai ales, prelungindu-se schema cu încă un an de zile." ANRE: atenție sporită la evoluțiile din piața petrolului și gazelor Șeful ANRE a subliniat importanța monitorizării constante a piețelor energetice, în special în contextul instabilităților globale. "Deci, pentru ca piaţa ca să reacţioneze şi ca să intre din nou pe făgaşul concurenţial, evident că trebuie să se liniştească orice fel de influenţă externă asupra pieţei, statele, guvernele să nu mai intervină prin intervenţii punctuale şi atunci redevine o piaţă cu adevărat liberă. Între timp, intervenim atunci când trebuie să intervenim." Posibile intervenții pentru protejarea consumatorilor George Niculescu a precizat că autoritățile nu exclud măsuri de intervenție, în cazul unor fluctuații majore de preț, pentru a proteja consumatorii. "Trebuie să rămânem în continuare cu ochii pe minge, foarte focusaţi la ce se întâmplă, atât în piaţa produselor petroliere, cât şi a gazelor naturale, pe ceea ce înseamnă modificări. Nu mi-aş dori să vedem din nou intervenţii în piaţă, cum am văzut în perioada 2021-2022, dar atunci când lucrurile vor impune astfel de măsuri, sunt convins că toate autorităţile şi inclusiv ANRE, nu vor ezita să impună aceste măsuri de corecţie în aşa fel încât până la urmă consumatorii, atât casnici, cât şi non-casnici, să fie protejaţi de aceste fluctuaţii mari de preţ." Conferința „Tendințe Economice 2026”, platformă pentru decizii strategice Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței „Tendințe Economice 2026”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA). Evenimentul reunește factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, având ca scop conturarea principalelor direcții macroeconomice, energetice și antreprenoriale pentru anul în curs.

SUA-Iran, operațiune militară de „patru săptămâni” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță o operațiune militară de „patru săptămâni” în Iran: 48 de lideri au fost eliminați

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică, în interviuri acordate mai multor instituții media, că operațiunea militară americană din Iran este planificată să dureze „patru săptămâni sau mai puțin”. Liderul de la Casa Albă a susținut că 48 de lideri iranieni au fost eliminați într-o singură lovitură și a avertizat că sunt posibile noi pierderi în rândul militarilor americani. Declarațiile vin în contextul escaladării conflictului dintre Washington și Teheran, după ce trei soldați americani au fost uciși. „Un proces de patru săptămâni” Într-un interviu telefonic acordat publicației Daily Mail din reședința sa de la Mar-a-Lago, Florida, Donald Trump a afirmat că operațiunea militară a fost gândită încă de la început ca un plan de patru săptămâni. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului „A fost întotdeauna un proces de patru săptămâni. Oricât de puternic este Iranul, țara este mare, dar va dura patru săptămâni sau mai puțin”, a declarat președintele american. El a subliniat că ofensiva „avansează rapid” și că rezultatele obținute până acum sunt peste așteptări. 48 de lideri iranieni eliminați într-o singură lovitură Potrivit declarațiilor făcute de Donald Trump și transmise de jurnaliști de la Fox News, 48 de lideri iranieni ar fi fost uciși într-un atac major. „Patruzeci și opt de lideri au fost eliminați dintr-o singură lovitură”, a afirmat președintele SUA, lăudând succesul operațiunii militare. Aceste afirmații marchează una dintre cele mai dure poziții exprimate de Washington în actualul conflict cu Teheranul. Primele pierderi americane Donald Trump a comentat și moartea celor trei militari americani uciși în conflict, într-un interviu pentru NBC News. „Trebuia să ne așteptăm la pierderi cu așa ceva. Avem trei, dar ne așteptăm la pierderi. Până la urmă va fi o afacere bună pentru lume”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a avertizat, de asemenea, că astfel de pierderi „s-ar putea întâmpla din nou”, potrivit Daily Mail. Nave iraniene scufundate și centru de comandă distrus Pe rețeaua sa socială Truth Social, Donald Trump a anunțat noi lovituri împotriva infrastructurii militare iraniene. „Tocmai am fost informat că am distrus și scufundat nouă nave iraniene, unele dintre ele relativ mari și importante. Le vânăm pe restul”, a scris acesta. Președintele american a adăugat că, într-un atac separat, forțele SUA au distrus „în mare parte” centrul de comandă naval iranian. Bombardiere stealth B-2 implicate în atacuri Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu, United States Central Command (CENTCOM), a confirmat că bombardiere stealth de tip Northrop B-2 Spirit au participat la bombardamentele din Iran. Aceste aeronave sunt aceleași care au fost utilizate anterior pentru a lovi instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran, în luna iunie. Trump, deschis la negocieri: „Voi vorbi cu ei” În paralel cu declarațiile privind intensificarea operațiunilor militare, Donald Trump a afirmat că este dispus să discute cu liderii iranieni. „Liderii iranieni vor să discute, iar eu am fost de acord să vorbesc, așa că voi vorbi cu ei”, a declarat el pentru publicația The Atlantic. Totuși, președintele american a precizat că „majoritatea acestor oameni sunt morți” și că unii dintre cei cu care negocia anterior „nu mai sunt în viață”, adăugând că liderii iranieni „s-au crezut prea deștepți”. Operațiunea „progresează mai rapid decât se aștepta” Într-un interviu acordat CNBC, Donald Trump a asigurat că operațiunea militară împotriva Iranului „progresează foarte bine” și chiar „mai rapid decât se aștepta”. De la începutul conflictului, președintele SUA nu a mai apărut în public, iar nici șeful Pentagonului, Pete Hegseth, și nici secretarul de stat, Marco Rubio, nu au susținut conferințe de presă majore pe această temă.

Românii, mai bătrâni decât în comunism (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Românii, mai bătrâni decât în comunism

Românii, mai bătrâni decât în comunism. Cel mai mult trăiesc, în medie, vâlcenii (79,5 ani), cu peste trei ani mai mult decât bucureştenii, care sunt următorii cei mai longevivi români (76,4 ani). Românii, mai bătrâni decât în comunism Topul longevităţii este completat de judeţe plasate frecvent în statisticile economice pe poziţii fruntaşe (Cluj - 76 ani, Braşov - 75,6 ani, Timiş - 75,3 ani şi Sibiu - 75,2 ani). Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Față de 1989, durata medie de viaţă a românilor a crescut cu 4,72 de ani, ajungând în 2022, potrivit Institutului Naţional de Statistică, la 74,28 ani. În acelaşi timp însă viaţa românilor din judeţele Moldovei “s-a scurtat”, comparativ cu cea a populaţiei din restul ţării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Războiul din Ucraina va dura mult (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Războiul din Ucraina, "ani de zile"

Războiul din Ucraina, "ani de zile", a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat duminică de cotidianul german Bild am Sonntag, preluat de AFP şi Reuters. Războiul din Ucraina, "ani de zile" "Trebuie să fim pregătiţi ca acest lucru să dureze ani de zile", a spus Jens Stoltenberg, îndemnând ţările occidentale să acorde Kievului sprijin pe termen lung, ''chiar dacă costurile sunt ridicate'', nu numai în ceea ce priveşte sprijinul militar, ci şi din cauza creşterii preţurilor la energie şi alimente". Aceste costuri nu reprezintă nimic în comparaţie cu ceea ce ucrainenii trebuie să plătească în fiecare zi pe linia frontului, a declarat liderul Alianţei Atlantice. În cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi va atinge obiectivele în Ucraina, aşa cum a făcut-o cu anexarea Crimeei în 2014, "atunci va trebui să plătim un preţ şi mai mare", a apreciat Stoltenberg. Armele Occidentului, cruciale În acest context, el a îndemnat ţările din alianţă să continue livrările de arme către Kiev. "Cu arme moderne suplimentare, probabilitatea ca Ucraina să fie capabilă să împingă trupele lui Putin afară din Donbas ar creşte", a spus el. Această regiune din estul Ucrainei se află acum parţial sub controlul soldaţilor ruşi. Premierul britanic, Boris Johnson, care a vizitat vineri Kievul, a vorbit şi el despre necesitatea pregătirii pentru un război de lungă durată. "Aceasta însemna să ne asigurăm că Ucraina primeşte arme, echipamente, muniţii şi instruire mai rapid decât invadatorul", a scris Johnson într-un articol de opinie în Sunday Times, din Londra. Boris Johnson: "Timpul este factorul vital" "Timpul este factorul vital. Totul va depinde de faptul dacă Ucraina îşi poate consolida capacitatea de a-şi apăra solul mai repede decât îşi poate reînnoi Rusia capacitatea de atac", a adăugat Johnson. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar Atacurile ruseşti s-au intensificat pe câmpurile de luptă din Ucraina, relatează Reuters. Oraşul industrial Severodoneţk, o ţintă principală în ofensiva Moscovei pentru a prelua controlul total asupra Lugansk - una dintre cele două provincii care alcătuiesc Donbas - s-a confruntat din nou sâmbătă cu tiruri intense de artilerie şi rachete, în timp ce forţele ruseşti au atacat zonele din jurul său, a comunicat armata ucraineană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră