vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dunare

29 articole
Eveniment

Prima noapte în care MApN ar fi doborât drone rusești, dar acestea nu au intrat în România

Forțele ruse au atacat, în noaptea de luni spre marți, infrastructura portuară ucraineană situată pe fluviul Dunărea, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Atac rusesc lângă granița cu România În urma incidentului, patru aeronave de poliție aeriană din România au fost ridicate pentru a supraveghea spațiul aerian național. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun MApN a precizat că, în urma semnalelor detectate de sistemele de supraveghere, două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Fetești au decolat la ora 00:17, iar alte două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate la ora 02:45. Misiunea acestora a vizat cercetarea și asigurarea securității spațiului aerian al României. Nici o pătrundere în spațiul aerian românesc Comandanții misiunilor au avut aprobare pentru angajarea țintelor aeriene dacă acestea ar fi pătruns pe teritoriul României și ar fi pus în pericol securitatea cetățenilor. Ministerul a transmis că nu au fost detectate intruziuni sau resturi de vehicule aeriene pe teritoriul național. România condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei MApN condamnă cu fermitate atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, catalogându-le drept o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității regionale. România rămâne în contact permanent cu aliații din NATO și Uniunea Europeană, menținând un nivel ridicat de vigilență și reacție.

Atac rusesc lângă granița cu România (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Dronă marină rusă, pe Dunărea românească. Nava ucraineană SImferopol, scufundată lângă Periprava (sursa: Ministerul Apărării - Ucraina)
Eveniment

BREAKING VIDEO Dronă marină rusă, în apele românești ale Dunării: navă ucraineană, scufundată

Dronă marină rusă, pe Dunărea românească: în noaptea de joi spre vineri, o ambarcațiune rusă fără pilot a intrat din Marea Neagră pe Dunăre, a parcurs în jur de 25 de kilometri și a lovit devastator nava ucraineană Simferopol. Dronă marină rusă, pe Dunărea românească Potrivit mai multor surse, pentru a nu fi reperată de forțele ucrainene, drona rusă a navigat în apele teritoriale românești ale Dunării (brațul Chilia Veche). Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), "Purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainene, căpitan rangul trei Dmytro Pletenchuk, a declarat pe 28 august că forțele ruse au lovit nava de recunoaștere a Marinei Ucrainene Simferopol, ucigând un membru al echipajului și rănind mai mulți alții, iar câțiva membri ai echipajului sunt dați dispăruți.  Ministerul Apărării al Federației Ruse (MoD) a susținut că forțele ruse au lovit nava cu o navă de suprafață fără echipaj (USV), în apropierea gurii de vărsare a Dunării. Imagini geolocalizate publicate pe 28 august indică faptul că forțele ruse au lovit nava Simferopol în timp ce aceasta se afla pe fluviul Dunărea, la aproximativ 25 km de gura de vărsare, la est de Izmail, în regiunea Odesa. Un blog afiliat Kremlinului a afirmat că atacul asupra navei Simferopol este cel mai îndepărtat atac pe care forțele ruse l-au efectuat împotriva unei ținte de pe fluviul Dunărea." Portalul Naval News arată (VIDEO) că poziția exactă a atacului a fost în dreptul localității românești Periprava, "la câțiva metri de granița cu România". Momentul exploziei navei Simferopol. În stânga, malul românesc al Dunării (sursa: X/Rob Lee) Nava ucraineană Simferopol a fost aruncată în aer în dreptul localității Periprava (sursa: X/blinzka)

Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat

Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat. Compania de drumuri, CNAIR, a cerut constructorului să facă o expertiză și să verifice sursa infiltrațiilor.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Podul a fost inaugurat în iulie 2023 în prezența președintelui Iohannis și a premierului Ciolacu.  Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat „Am cerut opinia unor experţi care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens. Având în vedere că, de două săptămâni, nu mai plouase acolo şi că nu are cum să se formeze un depozit de apă undeva, mergem pe ideea că ar fi vorba despre condens format între suprafaţa asfaltică şi tablierul metalic. Pentru că sunt diferenţe de temperatură şi pentru că în interiorul tablierului sunt nişte pompe de aer care menţin temperatura scăzută în tablier, ca să nu se încingă tablierul. I-am cerut constructorului să facă expertiza, iar între timp am mers şi noi cu Cestrinul. Am făcut şi noi nişte măsurători cu georadarul, pentru a vedea cum se comportă diversele straturi, care sunt temperaturile şi consistenţele şi tot ce ţine de pod. După ce se va stabili cauza existenţei acestei ape, care nu se explică deocamdată logic, vom stabili măsurile de remediere pe care constructorul trebuie să le pună în operă. Important este să evităm o intervenţie distructivă, cum ar fi decopertarea asfaltului, mai ales că reţeta actuală s-a comportat foarte bine până acum”, a spus Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.  El a arătat și care sunt riscurile dacă apa nu este înlăturată. „Ştim foarte bine că apa, atunci când îngheaţă, îşi măreşte volumul şi există riscul să se deterioreze asfaltul, să se desprindă de pe tablier. Dacă apa persistă pe timpul iernii, există riscul ca prin îngheţ să se creeze presiuni, care pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier. Şi atunci va trebui iar să se intervină cu reparaţii, iar să se asfalteze. Situaţie pe care vrem să o evităm”, a mai arătat Șerbănescu.  Fenomenul infiltrațiilor de apă a fost semnalat acum câteva zile pe rețelele sociale.   

Un microbuz a căzut în Dunpre, însă deocamdată lipsesc informații esențiale Foto: News.ro
Eveniment

BREAKING VIDEO Microbuz căzut în Dunăre, nu se știe exact nici locul, nici câți pasageri transporta

UN microbuz a căzut în Dunăre, în Mehedinți, pe DN 6, dar nu se știe exact nici locul, nici câți pasageri transporta. El s-ar fi ciocnit cu un alt autovehicul.  Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Microbuz căzut în Dunăre Sesizarea privind accidentul a fost făcută la 112 în urmă cu aproape o jumătate de oră, ceea ce face ca, potrivit speclialiştilor, şansele de supravieţuire ale posibililor ocupanţi ai microbuzului să fie extrem de reduse. Potrivit şefului Departamentului pentru Situaţii de Ugenţă, Raed Arafat, la această oră nu se ştie cu exactivate locul unde a căzut microbuzul în Dunăre A fost activat planul roșu de intervenție.  Detaşamentul de Pompieri Drobeta intervine în zona Viaductului Iloviţa, unde microbuzul a căzut în Dunăre, însă nu este confirmat dacă vehiculul transporta pasageri, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Mehedinţi. La faţa locului au fost trimise de la nivelul trei echipaje de stingere, unul de descarcerare, un container multirisc, o ambulanţă SMURD, o ambarcaţiune. De asemenea, în sprijin acţionează un echipaj specializat format din cinci scafandri din cadrul ISU Caraş-Severin, informează sursa citată. 

De ce vrea un primar din Dolj să-i dea lui Ponta „lot de bostan la Gârla Popolencii”
Politică

De ce vrea un primar din Dolj să-i dea lui Ponta „lot de bostan la Gârla Popolencii”

De ce vrea un primar din Dolj să-i dea lui Ponta „lot de bostan la Gârla Popolencii” și să-l facă cetățean de onoare: în semn de recunoștință pentru faptul că, în 2014, a deschis barajul de la Porțile de Fier, și a inundat sute de hectare din această comună.  Citește și: De ce a cerut BEC cenzurarea lui Cristi Danilet la sesizarea AUR și propune AEP amendarea acestuia Sorin Sandu, primar în Călărași, Dolj, a scris ironic pe Facebook că vrea să-l facă pe Ponta „cetățean sârb de onoare al localității Sărata”, după ce fostul premier PSD a spus că a inundat România ca să salveze Belgradul de viitura de pe Dunăre. De ce vrea un primar din Dolj să-i dea lui Ponta „lot de bostan la Gârla Popolencii” „Săptămâna viitoare, în regim de urgență, Consiliul Local Călărași va acorda cetățeanului sârb Victor Ponta titlul de cetățean sârb de onoare al localității Sărata. Acestuia i se va oferi un lot de bostan la Gârla Popolencii.   Titlul i se va atribui pentru meritele deosebite în aducerea carasului din Dunăre la porțile orcenilor, fără nicio cheltuială din partea acestora, moca și desigur, pentru ca i-a făcut riverani Dunării, preț de un an. În acest fel, i-a scutit pe orceni și pe călărășeni să mai cultive circa 800 de ha (215 ha numai de islaz), preț de vreo doi ani.   Locuitorii din Sărata au fost foarte mulțumiți, mai ales când au fost nevoiți sa fuga cu răsadurile de lubeniță la Călărași dar și pentru li s-a oferit șansa de a demonstra ca își iubesc satul, pe care, de bucurie, l-au înconjurat cu saci de nisip.   În semn de recunoștință, toți locuitorii satului Sărata vor vota, fără excepție, cu Victor Ponta, chiar și copiii, până în 12 ani, primind acest drept și onoare, special pentru această ocazie.   Vom propune Belgradului să se înfrățească cu Sărata, pentru că, prin mărinimia lor, locuitorii satului Sărata au salvat Belgradul de la ștergerea de pe suprafața pământului.   Ca semn al dragostei, ne angajăm ca oricând, de va fi nevoie , Sărata să fie inundată chiar și până la coama caselor, ca să fie bine pentru frații sârbi….   Domnule Ponta, frate Ponta, te așteptăm cât de curând în satul nostru, chit ca vii cu Dragnea sau cu barca, pentru a-ți demonstra dragostea noastră…cât Dunărea….Eeeehe, când mai găsim noi unul ca Victoraș, să avem pește și de făcut uroaie la porci…Ăștia de acu, nu ne dau nimic… Victor ne-a dat APA… Cu HRANA ne descurcăm, ca mâncăm pește, ca să avem ENERGIE pentru Trezirea în conștiință.   Te crucești, să afli la decenii distanță, ca nu natura, că nu Dunărea ne-a inundat, ci fratele Ponta.   Se spunea, atunci, ca am fost inundați pentru a nu fi afectate câteva vile din clisură, dar nu știam ca erau de pe malul opus.   Trăim și nu știm ce și de ce se întâmplă…   Dacă nu scăpa singur porumbelul, muream proști…   Ce mândri trebuie să fie cei din Rast, din Cîrna, din Măceșul și Bistreț…. Cu siguranță, Victor va câștiga numai cu voturile de pe Valea Dunării.   Trebuie să fii tare prost ca să mai fi și mândru pentru că ti-ai inundat conaționalii…”, a scris primarul.   La finalul postării, el se oferă să-l împăieze pe Ponta: „Când va veni timpul, dacă este de acord, îl vom împăia în centrul satului, ca nu avem bani de mai mult…”

A mințit Ponta când s-a lăudat că a salvat Belgradul?
Politică

A mințit Ponta când s-a lăudat că a salvat Belgradul? Capitala Serbiei, în amonte față de România

A mințit Ponta când s-a lăudat că a salvat Belgradul? Capitala Serbiei, în amonte față de România, deci viitura trecuse când Ponta a deschis Porțile de Fier, atrage atenția poetul Mircea Dinescu, a cărui proprietate a fost inundată.  Citește și: Ponta, care are cetățenie sârbă, recunoaște că a preferat să inunde România, ca să-l ajute pe amicul său Vucic și să salveze Belgradul A mințit Ponta când s-a lăudat că a salvat Belgradul?  „În timpul inundațiilor (N.Red: din 2014), am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier și-n felul ăsta nu s-a inundat Belgradul. S-a inundat doar o suburbie, dar dacă nu deschideam Porțile de Fier, se inunda Belgradul (...) Cred că pe Dinescu l-am inundat atunci și de aia, și-acuma nu mă cheamă să-nvârt și eu un ciolan, că el e întotdeauna cu ciolanul…”, s-a lăudat Ponta, miercuri.  Însă Dinescu atrage atenția că este ilogic ce spune Ponta, fiindcă viitura trecuse deja de Belgrad când a ajuns la Porțile de Fier, situate în aval - adică mai jos - față de capitala Serbiei. „Trebuie să fii sărac sărac de duh să fii mândru că ai inundat niște sate românești și pe Dinescu ca să-i salvezi pe sârbi. Dar e și naiv, ca să nu zic altă vorbă, că nu a salvat el Belgradul. Belgradul e la 200 de km înainte de Porțile de Fier (…) A salvat niște sate sârbești probabil, dar cu ce preț? Cu prețul distrugerii vieților unor oameni. Atunci au fost inundate câteva sate în Oltenia, inclusiv portul Cetate. Eu azi am aflat că el e autorul criminal al acelei prostii românești. Atunci a crescut apa cu 5 metri într-o zi! Și eu am venit două săptămâni cu barca acasă la mine”, a declarat Mircea Dinescu la postul B1 TV.  El a spus că va vorbi cu oamenii cărora le-a distrus casele în localitatea Rast și-l va da în judecată pe Ponta.   

Captura unui somn uriaș: impact ecologic
Eveniment

Poate cel mai mare somn din lume, capturat pe Dunăre, în România. A fost lanțul trofic afectat?

Captura unui somn uriaș: impact ecologic. Un pescar a prins pe Dunăre un somn uriaș de 2,87 metri, iar online se speculează dacă ar putea fi un nou record mondial. Captura unui somn uriaș: impact ecologic Specialiștii atrag atenția că îndepărtarea unui prădător de vârf precum somnul poate afecta echilibrul ecosistemului acvatic. Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Eliminarea unor astfel de exemplare ar putea provoca modificări în populațiile de pești mici și în întregul lanț trofic. Biologii și experții în ihtiologie analizează impactul asupra biodiversității și posibilele consecințe ecologice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi (sursa: Facebook/Cojocaru Nicu Alexandru)
Investigații

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi. Doar cele dunărene, deocamdată, deși Nicu Cojocaru nu are nici un fel de studii sau experiență în domeniul porturilor fluviale. Experiență în termopane Nicu Alexandru Cojocaru și-a început cariera în afaceri în anul 2012 ca administrator la Kaly Oltenia, o firmă de termopane deținută de familia sa. Se ocupa de la gestiune până la descărcare, încărcare și asamblare a termopanelor. Citește și: VIDEO/EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi livrată de șeful TSD Mehedinți, Nicu Cojocaru, gătită într-un spațiu care colcăia de gândaci. Cojocaru: „Gândacii erau într-un raft, s-au speriat” În paralel era student la Finanțe – Bănci la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor. La scurt timp după finalizarea studiilor, în februarie 2016, a fost angajat pe funcția de consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, actualul șef al PSD Mehedinți. Ulterior, la alegerile din vara anului 2016, a candidat la funcția de consilier județean pe listele PSD. Declarația sa de avere depusă atunci era aproape goală. A menționat doar un venit de 3.800 lei pentru funcția de promotor local, bani încasați de la Asociația Sinaptica. Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi Pesedistul Aladin Georgescu a decis să îl numească pe tânărul social – democrat în funcția de director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Pentru Salubritate Mehedinți, deși Cojocaru nu avea nici o legătură cu acest domeniu. Citește și: EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi de la firma controlată de deputatul PNL Udriște, transportată cu hârburi ruginite. La locul de preparare a hranei, ingrediente expirate și mizerie Apoi, Nicu Alexandru Cojocaru s-a căsătorit. Naș i-a fost nimeni altul decât pesedistul Aladin Georgescu. În anul 2019, Aladin Georgescu l-a plasat pe finul său în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (CNAPDF), o companie deținută de Ministerul Transporturilor (80%) și Fondul Proprietatea (20%). Tot cu susținerea PSD, Cojocaru a ajuns director coordonator subunități al CNAPDF. Adică se ocupă de activitatea a șapte porturi dunărene. Nicu Alexandru Cojocaru a recunoscut pentru DeFapt.ro că a fost nășit de pesedistul Aladin Georgescu, dar a specificat că s-a întâmplat atunci când s-a căsătorit prima dată, nu și la a doua însurătoare. Sărac în declarația de avere, bogat pe Facebook Din ultima declarație de avere a lui Nicu Alexandru Cojocaru, șeful TSD Mehedinți, rezultă că nu are casă, masă, mașină sau alte bunuri de valoare. A menționat doar două credite, de aproape 30.000 de lei în total, de care va scăpa în anul 2025. De la CNAPDF, tesedistul câștigă un salariu de 66.192 lei anual, în timp ce actuala soție, Silvia Denisa Cojocaru, primește o indemnizație de creștere copil de aproape 60.000 lei anual. Cu toate acestea, declarația de avere este contrazisă de contul său de Facebook, acolo unde afișează o viață de lux: de la vacanțe, haine și bluze inscripționate cu Armani și Karl Lagerfeld, până la ceasuri scumpe pe care le expune în majoritatea pozelor. Crâșmă și televiziune, ambele finanțate din bani publici Cojocaru face și angajări la televiziunea online "Mehedințiul Meu". La această televiziune online apar spoturi video electorale cu el însuși în care se laudă că îl votează pe Aladin Georgescu. Clipurile sunt plătite din bani publici chiar de PSD Mehedinți. Cealală afacere controlată de Nicu Alexandru Cojocaru, cârciuma care se cheamă tot "Mehedințiul Meu", produce și livrează mâncare pentru elevii din localitățile Malovăț, Isverna și Braniștea. Primăriile primelor două localități sunt conduse de pesediștii Ion Michescu și Ionuț Stoian. Acestea au făcut achiziția direct, fără să o publice, motiv pentru care nu se știe valoarea contractelor. În cazul localității Braniștea, condusă de liberalul Marian Adamache, contractul are o valoare de aproape 43.000 de euro. Firma Mehedințiul Meu este patronată în acte de Florin Cojocaru, tatăl șefului TSD.

Debitele Dunării vor fi mai mici (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Debitele Dunării vor fi mai mici

Debitele Dunării vor fi mai mici. Debitul maxim prognozat al Dunării la intrarea în ţară va fi de 7.900 - 8.000 mc/s, în intervalul 29-30 septembrie şi, pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc, a anunţat, luni, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Debitele Dunării vor fi mai mici ANAR a precizat, într-o postare pe pagina sa de Facebook: Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Pe baza ultimelor date din bazinul Dunării, a estimărilor prognostice şi a informaţiilor suplimentare primite în urma consultărilor avute cu experţii de la Centrele Naţionale de Prognoze Hidrologice din Ungaria şi Serbia, a precipitaţiilor prognozate pentru următoarea perioadă, precum şi a modificării atenuării acestei viituri în zonele natural inundabile, în amonte de Bogojevo, atenuare care va fi mult mai importantă faţă de condiţiile anterioare (ca urmare a reducerii semnificative a debitului maxim şi a volumului undei de viitură), se actualizează prognoza valorilor maxime pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) după cum urmează: debit maxim prognozat 7900 - 8000 mc/s, în intervalul 29-30 septembrie 2024. Aceste prognoze hidrologice se vor actualiza în continuare zilnic, cu anticipare de 7 zile, în cadrul buletinului hidrologic elaborat în cadrul INHGA. Menţionăm că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire. Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară." Tranzitarea în siguranță a debitelor Într-un comunicat transmis ulterior, ANAR a precizat că pe sectorul Dunării, în aval de staţia hidrometrică Gruia, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor vor asigura tranzitarea în siguranţă a debitelor. Debitul pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 22 - 23 septembrie a fost în creştere, având valoarea de 6.200 mc/s, care se situează peste media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s). Debitul Dunării la Budapesta are luni o valoare de 6.920 mc/s, iar valoarea maximă înregistrată la această viitură a fost de 8.200 mc/s, în data de 21 septembrie 2024, cu 500 mc/s mai puţin faţă de prognozele iniţiale de valori maxime pentru secţiunea Budapesta, care indicau o valoare de 8.700 mc/s, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (sub autoritatea Apelor Române). "Formaţiile noastre de intervenţie au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. Totodată, se montează mirele hidrometrice la ape mari. În apropiere de oraşul Bechet, Apele Române Jiu au detaşat la Formaţia de lucru Dunăre-Nedeia utilaje necesare intervenţiei: buldoexcavator, excavator cu braţ de 14 metri, tractor cu remorcă, tractor cu aparat de umplere saci, autoutilitare. Acestea completează materialele din stocul de apărare - saci, hidrobaraje, panouri de apărare, barca pregătită de intervenţie, pompe, generatoare, geotextil, pari etc. Odată creşterea nivelurilor Dunării, formaţiile de intervenţie de la Dunăre vor fi dublate cu agenţi hidrotehnici pentru monitorizarea digurilor la Dunăre", explică ANAR, în comunicatul citat. Punctele critice De asemenea, reprezentanţii de la Apele Române au făcut apel către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pentru a verifica punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri, precum şi stadiul de funcţionare al staţiilor de pompare. Pe de altă parte, ANAR precizează că prin Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier se pot evacua şi debite de 20.000 m3/s, în situaţii excepţionale. Pe sectorul Dunării aval Gruia lucrările de îndiguire asigură tranzitarea în siguranţă a unor debite de 13500 m3/s, respectiv până la valori de 14500 m3/s, în condiţii de supraveghere specială. Pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în anul 2006 a fost înregistrat un debit maxim de 15800 m3/s, a mai arătat sursa citată. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, survolează, începând de luni, cu un elicopter, zonele din ţară în care riscul de inundaţii este mai mare.

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare. Debitul Dunării la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş, va fi în creştere pe parcursul săptămânii viitoare până la valoarea de 8.300 mc/s, mult peste media multianuală a lunii septembrie stabilită de hidrologi la 3.800 mc/s, arată prognoza publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până pe 28 septembrie 2024. Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare Potrivit hidrologilor, debitele Dunării vor fi în creştere şi în aval de Porţile de Fier. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Debitul Dunării la intrarea în ţară a atins sâmbătă valoarea de 5.700 mc/s, în condiţiile în care la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 13 septembrie, era de numai 2.200 mc/s, a anunţat sâmbătă Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR). De asemenea, în aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere pe sectorul Gruia - Galaţi şi în scădere pe sectorul Isaccea - Tulcea. Când lovește viitura Se estimează că viitura de pe Dunăre va intra în România în jurul datelor de 28-29 septembrie, însă debitele maxime vor semnificativ mai mici la intrarea pe teritoriul românesc, având în vedere că debitele înregistrate sâmbătă la Budapesta, de 8.200 mc/s, au fost în scădere faţă de valorile maxime prognozate. Echipele de intervenţie ale ANAR au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. De asemenea, în zilele imediat următoare, se vor monta mirele hidrometrice la ape mari, au transmis specialiştii ANAR. În ceea ce priveşte râurile interioare, prognoza pentru săptămâna viitoare arată că debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere. "Debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere, exceptând râurile din sudul ţării unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile creşteri izolate de niveluri şi debite, în a doua parte a intervalului de prognoză, pe unele râuri mici din zonele de deal şi de munte, cu probabilitate mai mare în vestul ţării, ca urmare a precipitaţiilor sub formă de aversă, mai însemnate cantitativ prognozate şi propagării", avertizează hidrologii. Reprezentanţii Hidroelectrica au susţinut, recent, că amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier de pe fluviul Dunărea este pregătită pentru preluarea şi tranzitarea viiturii create ca urmare a precipitaţiilor căzute în bazinul hidrografic al fluviului, susţin reprezentanţii Hidroelectrica.

Feribotului Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea (sursa: politiadefrontiera.ro)
Eveniment

Feribotului Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea

Feribotul Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea. Trecerea cu bacul prin Punctul de Trecere a Frontierei Bechet a fost întreruptă temporar, începând de luni, din cauza nivelului căzut al Dunării şi va fi reluată după stabilizarea nivelului fluviului, a informat, luni, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu. Feribotul Bechet-Oryahovo și-a suspendat activitatea Potrivit sursei citate, operatorul feribotului Bechet-Oryahovo a informat că platforma feribot care deserveşte linia Bechet-Oryahovo şi-a suspendat activitatea din cauza nivelului scăzut al Dunării. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor "În acest context, traficul prin Punctul de Trecere a Frontierei Bechet va fi reluat în momentul stabilizării nivelului Dunării, care la acest moment este foarte scăzut, iar pentru evitarea aglomerării punctului recomandăm participanţilor la traficul transfrontalier să utilizeze şi celelalte puncte de trecere de la graniţa cu Bulgaria", a precizat sursa citată. Pentru traficul transfrontalier se pot folosi următoarele puncte de trecere: PTF Calafat (judeţul Dolj); PTF Zimnicea (Teleorman); PTF Turnu Măgurele (Teleorman); PTF Călăraşi (Călăraşi); PTF Vama Veche (Constanţa); PTF Ostrov (Constanţa); PTF Negru Vodă (Constanţa); PTF Lipniţa (Constanţa); PTF Dobromir (Constanţa) pentru autoturisme cu greutate admisă de 3,5 tone în intervalul orar 8,00 - 20,00. Informaţii utile privind situaţia traficului pot fi aflate în aplicaţia Trafic online, disponibilă pe pagina de internet a instituţiei, www.politiadefrontiera.ro, care prezintă o medie a timpului de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei.

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre (sursa: Facebook/România Actualități)
Eveniment

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre: asfaltul este aproape impracticabil, s-au format șleauri, crevase, circulația este un sport periculos. Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre "Covorul asfaltic de pe Podul Brăilei, cel care traveresează Dunărea până la Tulcea, a cedat din nou! Citește și: VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției În carosabil sunt șanțuri și asfaltul este sfărâmat. În aceste condiții, constructorii au fost nevoiți sa reasfalteze, lucrările au început de câteva zile, aceasta fiind de la începutul anului a patra reabilitare după ultima în luna aprilie. Din 15 Iulie sunt si restricții circulație din cauza caniculei.", arată Radio România Actualități într-o postare pe Facebook. Așa arată azi asfaltul pe noul pod peste Dunăre de la Brăila (sursa: Facebook/România Actualități)

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Foto: gov.ro
Economie

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia, se arată într-u răspuns al ministerului Transporturilor la o interpelare a deputatului AUR Ciprian Ciubuc. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Potrivit acestui răspuns, CNAIR a finalizat deja documentația pentru licitarea unui studiu de fezabilitate. Acesta apare pe lista de proiecte finanțate de UE prin fondurile de mobilitate militară, dar Transporturile scriu că banii vor veni prin CEF - Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility). Pentru acest studiu, UE alocă puțin sub șapte milioane de euro. Ulterior, podul va fi finanțat din Programul Transporturi 2021-2027. Podul Giurgiu – Ruse II va fi lung de doi kilometri și va avea, de asemenea, cale ferată. Coordonatorul proiectului studiului de fezabilitate este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). „Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti - Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti - Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară”, spunea în decembrie 2023 comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, acum aleasă europarlamentar PNL.

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre Foto: BTA
Economie

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse: Comisia Europeană a aprobat proiectul de finanțare al acestei noi lucrări de infrastructură. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre „Comisia Europeană a dat undă verde pentru finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, în valoare de 6,9 milioane de euro, a anunțat joi centrul de presă al Ministerului Transporturilor (N.red: din Bulgaria). Bugetul total al proiectului este de 13,7 milioane de euro, restul fondurilor urmând să fie asigurate de cele două țări. Se așteaptă ca Bulgaria și România să semneze un acord cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu până cel târziu la jumătatea anului pentru a asigura finanțarea. Până în 2026, ar trebui clarificați parametrii tehnici, financiari, juridici și de mediu ai proiectului pentru o nouă facilitate. Proiectul prevede construirea unui pod combinat rutier și feroviar, cu o lungime de aproximativ 2 km. Proiectul acoperă, de asemenea, construcția infrastructurii de legătură pe o porțiune de 15 km pe teritoriul fiecărei părți. Podul va avea, de asemenea, o legătură directă cu autostrada Ruse - Veliko Târnovo, aflată în prezent în construcție”, arată agenția bulgară de presă BTA. Proiectul este finanțat prin programul Connecting Europe Facility, componenta de mobilitate militară, anunță Rador. Deocamdată, România este legată de Bulgaria prin doar două poduri: Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei – inaugurat în 1954) și Calafat – Vidin (deschis în 2013).

Podul Brăila, structura de rezistență afectată (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scrioșteanu)
Investigații

Podul Brăila, structura de rezistență afectată

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră