sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dumitru costin

5 articole
Politică

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top

Sindicalistul Dumitru Costin își povestește experiența cu administrația publică: „Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”, a spus el la lansarea studiului "Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări". Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top „În ultima lună şi jumătate am avut ocazia să interacţionez cu una dintre cele mai bogate administraţii publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică", a arătat Dumitru Costin. „Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari investiţiilor în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar", a mai spus liderul Blocului Național Sindical. Potrivit lui Costin, noul proiect al legii salarizării este finalizat, dar ar presupune „creşteri de anvelopă salarială”.

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, spune sindicalistul Dumitru Costin Foto: DCBusiness
Va urma un an „dureros” fiscal (sursa: Facebook/Blocul Național Sindical)
Economie

Va urma un an „dureros” fiscal

Va urma un an „dureros” fiscal. Anul 2025 va fi unul dureros din punct de vedere fiscal astfel că, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli vor fi taxe şi impozite mai mari, a afirmat, luni, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o înregistrare video pe pagina de Facebook a organizaţiei. Va urma un an „dureros” fiscal "Creşterea cheltuielilor pe seama deficitului va antrena în anii următori majorări semnificative ale cheltuielilor cu dobânzile, în contextul în care astăzi plătim lunar dobânzi de peste 600 de milioane de euro, echivalentul preţului pe care România l-a încasat din vânzarea Petrom", a menţionat Dumitru Costin. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "Forma rectificării arată în fapt două lucruri: bugetul pentru 2024 a fost făcut prost şi nerealist, deficitul bugetar fiind aproape dublu faţă de perioada similară din 2023, respectiv 71 de miliarde lei în 2024, faţă de 38 miliarde lei în primele şapte luni din 2023; fără această rectificare bugetară, multe instituţii ar fi rămas inclusiv fără bani de salarii. Modul în care s-a făcut această rectificare arată că, din punct de vedere fiscal, 2025 va fi un an dureros, în care, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli, vom avea şi taxe şi impozite mai mari. Decontul va veni sigur. Întrebarea este cine va plăti pentru aceste măsuri şi cât de dur", a adăugat acesta. Premisele rectificării bugetare Potrivit acestuia, rectificarea bugetară pleacă de la două premise, justificând nevoia de intervenţie, doar că în sens diferit. "O premisă se referă la ajustarea indicatorului creştere economică reală prognozată pentru anul 2024, urmând să se reducă de la 3,4 la 2,8. Din punctul nostru de vedere, ajustarea acestui indicator ar fi trebuit să genereze mult mai multă prudenţă. Cea de-a doua premisă se referă la cheltuieli ce nu mai au acoperire în resurse alocate până la finalul acestui an. Dincolo de suplimentările de venituri şi cheltuieli pentru proiectele cu finanţări europene, la capitolul venituri se produce o ajustare nesemnificativă a acestora, singurul argument adus fiind acela al unei mai bune colectări. Dacă acest argument ar fi fost unul real, atunci Guvernul n-ar fi avut nevoie recent de aprobarea unor măsuri de amnistie fiscală", a explicat preşedintele BNS. Ajustarea cheltuielilor El a precizat că, în ceea ce priveşte ajustarea capitolului de cheltuieli, aceasta se produce la aşa-zisele componente dure, precum: cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenţă socială şi cheltuieli cu dobânzile. "Principalele categorii de cheltuieli majorate sunt: 8,8 miliarde lei în plus la cheltuieli de personal, 3 miliarde lei în plus la dobânzi, 3 miliarde lei în plus la transferuri, 5 miliarde lei în plus la asistenţă socială şi 11,3 miliarde lei în plus pentru creşterea cheltuielilor fondului unic de asigurări de sănătate. Din 40 de miliarde de lei cheltuieli suplimentare, doar 23,6 miliarde lei sunt acoperite din venituri, restul de 16,4 miliarde lei fiind pe seama creşterii deficitului bugetului public", a adăugat Dumitru Costin. Guvernul a aprobat luni rectificarea bugetară pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul asigurărilor de şomaj, ţinând cont de prognozele macroeconomice elaborate de Comisia Naţională de Prognoză, a anunţat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul şedinţei Executivului. Indicatorii pe care a fost realizată rectificarea sunt o creştere economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde de lei iar cheltuielile bugetului general consolidat sunt în valoare de 743 miliarde de lei.

Ultimul hotel din stațiunea Voineasa se va închide Foto: Facebook
Eveniment

Ultimul hotel din stațiunea Voineasa se va închide

Cum și-au bătut joc liderii sindicali de stațiunile înhățate de la stat: ultimul hotel din stațiunea Voineasa se va închide. Este vorba de hotelul Lotru, deținut de Blocal Național Sindical (BNS), controlat de Dumitru Costin. Acesta este plătit cu 12.500 de lei pe lună, ca președinte al BNS. Dumitru Costin, președintele BNS Foto: Facebook BNS Citește și: Spionii ruși expulzați din Vest au ajuns în mizerie: i se plâng lui Putin de condițiile grele pe care le oferă patria nerecunoscătoare. Soțiile lor, trimise să livreze pizza Ultimul hotel din stațiunea Voineasa se va închide „Stațiunea se desființează cu totul”, a apreciat primarul comunei Voineasa, Gabriel Năstăsescu, după închiderea ultimului hotel din zonă. El s-a plâns că sindicatele refuză să ofere hotelul administrației locale, care ar ști cum să-l facă rentabil. Însă președintele BNS a replicat susținând că bunurile sindicatului nu se pot înstrăina. În vară, presa a scris despre condițiile umilitoare în care au fost tratați pensionarii cazați la acest hotel, BNS având contract cu Casa Națională de Pensii Publice. Hotelul Lotru era pe pierdere de mai mulți ani și, prin închiderea sa, vor fi afectate și alte unități turistice, fiindcă se va închide conducta care aduce apa de la 17 kilometri distanță. „«Confederațiile sindicale și-au împărțit între ele utilitățile – unii au apa, alții au curentul, ce mai au ei», a explicat primarul Gabriel Năstăsescu pentru Libertatea. Iar de Hotelul Lotru depinde alimentarea cu apă. Practic, dacă se închide conducta de apă care alimentează Hotelul Lotru, odată cu închiderea acestuia, nici unitățile de cazare ale Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) sau ale Sindicatul Frăția nu vor mai putea funcționa. Doar aceste două sindicate mai dețin proprietăți care încă funcționează, fiind renovate în total opt unități care pot caza turiști în Voineasa. Pe lângă ele mai sunt alte zeci abandonate și de alte sindicate”, scrie Ziarul de Vâlcea. Voineasa, 1979 Cum și-au împărțit prada liderii sindicali „Odată ce închid instalația de apă care e la 17 km sus în munte, toată instalația va rugini. În 2-3 ani de zile se va strica toată instalația și hotelul nu va mai fi repus în funcțiune niciodată”, a spus Narcis pascu, care face parte din Confederația Sindicatelor Democratice din România. După 1990, patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) a fost preluat de confederațiile sindicale CNSLR, Frăția și Cartel Alfa. Ulterior, au primit bucăți din patrimoniu și confederațiile sindicale BNS și CSDR. Inițial, au înființat împreună înființat societatea Sind România SRL în care se aflau activele preluate de la UGSR. Prin 2011, liderii acestor confederații au trecut la împărțirea patrimoniului preluat de la UGSR și și-au făcut fiecare societăți de turism. Citește și: Soacra lui Cherecheș era falită: casa ei din Reghin era executată silit. De unde a avut 50.000 de euro pentru șpăguirea unei judecătoare? „Dupa 2011, când confederaţiile sindicale şi-au împărţit între ele patrimoniul, staţiunile, practic, nu au mai funcţionat. Un dezastru. Acum mai funcţionează în Voineasa doar hotelul Lotru, dar şi acesta numai vara”, afirma, în 2016, Dan Moldoveanu, fostul director general al staţiunii Voineasa.

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată, sugerează ministrul Muncii, Bucura Oprescu Foto: Facebook
Politică

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată cu trei luni, adică în martie 2024, afirmă Antena 3 citându-l pe liderul sindical Dumitru Costin. O astfel de amânare ar aduce economii substanțiale la buget. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu recunoaște că are această intenție. Citește și: Beizadea de magistrat, eliberată după doar un an de închisoare după ce a omorât o mamă și a fugit de la locul accidentului. Beizadeaua cu BMW, acuzată în 2019 că și-a violat fosta iubită În schimb, toate pensiile speciale sunt neatinse. Proiectul de lege privind tăierea lor este îngropat, deși în iulie premierul Marcel Ciolacu afirma că va face o prioritate din adaptarea sa la obiecțiile Curții Constituționale și adoptarea sa într-o nouă variantă, care să treacă de CCR. Majorarea pensiilor ar putea fi amânată „O altă chestiune este cea legată de indexarea pensiilor în luna martie 2024, cu rata inflației din anul precedent, dacă se aprobă până la sfârșitul anului", a spus Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), la Antena 3 CNN. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a evitat să spună dacă indexarea anuală a pensiilor va avea loc la 1 iaunuarie sau la o altă dată. Citește și: Nicușor Dan, favorit la casele de pariuri în competiția pentru primăria Capitalei. Pe listă a apărut Piedone, care a sărit direct pe locul cinci „Vom avea anul viitor cu siguranță o creștere a pensiilor, dar momentul la care se va face această creștere depinde de momentul la care vom avea finalizat noul proiect cu privire la pensiile din sistemul public. Este foarte important ca toți românii să știe că în acest moment lucrăm la legea pensiilor. În cazul în care vom avea noua lege a pensiilor aplicabilă de la 1 ianuarie 2024, ne vom supune reglementărilor noii legi a pensiilor. În cazul în care vom merge în continuare pe actualul cadru legislativ, vom respecta formula elvețiană inflație plus jumătate din câștigul salarial mediu brut. Una dintre măsurile pe care intenționăm să le luăm în noua lege a pensiilor este aceea de a face indexarea în martie, astfel încât să avem datele de la Institutul Național de Statistică și să ținem cont de datele anului anterior", spunea recent ministrul Simona-Bucura Oprescu, la Antena 3 CNN.

20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, arată Dumitru Costin Foto: Facebook
Eveniment

20% banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale

Dumitru Costin (BNS) a criticat dur „operaţiunea de cosmetizare” a Casei Caționale de Asigurări de Sănătate, inițiată de premierul Ciolacu: 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, a arătat liderul sindical. Reacția sa vine după ce premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, în debutul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească ”schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate”, i-a cerut, joi, Marcel Ciolacu lui Alexsndru Rafila. 20% din banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale „Astăzi, peste 20% din bugetul FUNASS se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale. Nu vrem să mai întrebăm despre motivele care au stat la baza amânării la nesfârşit a unor programe de investiţii în infrastructura spitalicească nouă, pentru că asta ţine de politicile guvernelor care s-au succedat la putere, şi nu de FNUASS!”, a arătat liderul sindical într-o scrisoare deschisă adresată premierului și „tuturor oamenilor politici amnezici”. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră El a spus că amânarea informatizării CNAS s-a datorat dorinței de a se acoperi fraudele din sistem. Sistemul informatic al CNAS, scump și nefuncțional, pentru a acoperi furtul „Nu noi, domnilor politicieni, am amânat ani în şir introducerea unui sistem informatic la nivelul CNAS care să ofere posibilitatea unui management eficient al acestuia şi pentru a elimina furtul organizat din bani publici! Nu noi, domnilor politicieni, am mituit dezvoltatorii IT şi am umflat nota de plată pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a sistemului informatic naţional care şi azi se află în suferinţă! Nu noi, domnilor politicieni, n-am reuşit până în ziua de azi să creăm un cadru legislativ coerent, ca în orele de program plătite de angajatorul public, să nu se mai permită unor angajaţi din cadrul furnizorilor de servicii publice de sănătate să recruteze clientelă pentru cilnici şi spitale private, unde, după orele de program, merg, prestează şi încasează atât din buzunarul pacienţilor, cât şi din bugetul CNAS. Nu noi, domnilor politicieni, tolerăm vânzarea pe piaţa naţională de asigurări private de sănătate, acelor tipuri de poliţe ale căror protecţii se suprapun ca servicii cu prestaţiile oferite asiguratului de pachetul de servicii de bază din sistemul public permiţând asigurătorilor şi furnizorilor de servicii medicale cu care aceste lucrează să sugă banii atât de la asiguraţi, cât şi din FNUASS”, a mai afirmat Costin. „Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum: «o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru» pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la purtere în această ţară după 1997 şi până în prezent”, a apreciat liderul BNS.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră