sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dsu

8 articole
Investigații

Raed Arafat, întâlnire de un miliard

Raed Arafat, întâlnire de un miliard. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și secretar de stat în Ministerul de Interne pregătește achiziționarea unui sistem de alarmare a populației în valoare de un miliard de euro. Citește și: Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat Vlad Pascu să conducă până a ucis doi oameni, în stațiunea 2 Mai. Șefii, neatinși, dosarele penale – îngropate Oferta a fost prezentată de afaceristul Ștefan Codruț Osain, pe al cărui stat de plată se află foștii șefi ai Jandarmeriei Române, coloneii Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș, dar și generalul de armată Dorin Sandu Voicu, fostul șef al Rezervelor de Stat. Raed Arafat, întâlnire de un miliard Raed Arafat a primit o delegație condusă de afaceristul Ștefan Codruț Osain în biroul său de la etajul al doilea din clădirea Ministerului Afacerilor Interne. Acolo i s-a prezentat "Sistemul de notificare în masă – sistem național de avertizare și coordonare vocală pentru dezastre naturale, acte de terorism, conflicte civile, pentru interesul esențial de securitate al țării", dezvoltat de compania americană Genasys. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate De promovarea și vânzarea sistemului se ocupă firma Horus Vision, patronată de Ștefan Codruț Osain. Costul estimativ al sistemului prezentat secretarului de stat Raed Arafat a fost de 2,2 miliarde de euro. S-a mai încercat și cu Dragnea Același sistem a fost prezentat în martie 2018 în cadrul formului "Soluții inteligente de combatere a situațiilor de criză în urma atacurilor teroriste sau dezastrelor naturale", organizat de Horus Vision sub Înaltul Patronaj al Camerei Deputaților a României, condusă în acea perioadă de Liviu Dragnea. Conform prezentării de atunci, proiectul conținea o componentă obligatorie de offset și o componentă de cooperare industrială. Firma lui Osain susținea că în urma cooperării industriale PIB-ul României va crește cu 15 miliarde de euro în maximum zece ani de la implementarea proiectului. Mai mult, urma să fie create între 20.000 și 50.000 de noi locuri de muncă direct și indirect, dar și o industrie puternică de arme și apărare în România. Alertarea populației, subiect preferat al șefului DSU Raed Arafat a încearcat în ultimii șapte ani să impună pe agenda publică necesitatea achiziționării unui sistem de alertare a populației. De exemplu, în anul 2017 susținea că sistemul existent nu este unul eficient. A devenit mult mai vocal la începutul anului trecut, atunci când avertiza că 15% dintre sirenele de avertizare a populației sunt nefuncționale. Apoi, cu totul întâmplător, a plecat la Washington pentru a se întâlni cu experții americani din domeniul managementul situaților de urgență. Printre cei cu care s-a reîntâlnit la Washington a fost și afaceristul Ștefan Codruț Osain. Arafat admite că întâlnirea a avut loc DeFapt.ro l-a întrebat pe secretarul de stat Raed Arafat dacă s-a întâlnit cu afaceristul Ștefan Osain și dacă i-a fost prezentat sistemul Genasys. Raed Arafat a recunoscut că s-a întâlnit cu Ștefan Osain, dar spune că inițiativa a fost a Ambasadei Statelor Unite ale Americii de la București. "Reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgență au participat la mai multe întâlniri oficiale, atât în țară, cât și în străinătate, la invitația Ambasadei Statelor Unite ale Americii, cu diferite societăți comerciale care au prezentat atât sistemul la care faceți referire în solicitare, dar și sisteme similare. La aceste prezentări a participat si societatea comercială despre care sunt solicitate informații, aceasta fiind reprezentată de persoana menționată de dvs. în solicitare", a transmis Biroul de Presă al Ministerului Afacerilor Interne. Nu există nici măcar caiet de sarcini Chiar dacă își dorește achiziționarea sistemului de alertare a populației, Raed Arafat susține că "nu a fost elaborat un caiet de sarcini pentru achiziționarea unui sistem de alertare a populației și nici nu există prevăzut un buget destinat achiziționării unui astfel de sistem". Cu toate acestea la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), aflat în subordinea lui Arafat, au fost inițiate demersuri pentru realizarea și dezvoltarea Sistemului național integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. Afaceristul Osain despre cum "doar le vorbești oamenilor" Afaceristul Ștefan Osain a declarat pentru DeFapt.ro că IGSU ar trebui să cumpere un astfel de sistem. "Te ajută să îți ferești populația de orice fel de pericol. Că e război, că e incendiu, că e... important e ca noi să îl putem notifica pe om înainte să se întâmple o nenorocire. Vă dau un exemplu. Atunci când trebuie să se evacueze un sat, nu zic mai mult, trebuie să trimiți 300 de jandarmi ca să evacueze o sută de oameni din satul respectiv. Având aceste sisteme instalate, tu doar le vorbești oamenilor", a declarat Ștefan Osain. Chilipir: doar un miliard de euro Acesta a spus că sistemul nu e doar o sirenă, este un sistem mai complex prin care autoritățile pot comunica direct cu cetățenii afectați dintr-un anumit cartier sau oraș. Osain a adăugat că prețul sistemului s-a redus de la 2,2 miliarde de euro la puțin peste un miliard de euro datorită schimbării legii referitoare la offset din România. "Componenta de offset este minim 20%, maxim 100%. Bineînțeles că orice unitate de achiziții își face socoteala pe 20%. Astfel că valoarea proiectului este acuma sub jumate. În jur de un miliard și ceva", a declarat Ștefan Osain. Cum ajung un offshore american în București Afaceristul Ștefan Osain nu este un novice în afacerile cu statul. În iunie 2006, Primăria Municipiului București semna un contract de 12,34 milioane de euro, bani alocați de Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru reabilitarea a 11 școli și licee din Capitală. Jurnalul Național a dezvăluit atunci mai multe nereguli legate de acest contract atribuit firmei Global Invest & Trade LLC - GIT (un off-shore din Delaware, SUA) şi General Construct & Consult - GCC din Bucureşti, firmă deţinută la momentul licitaţiei chiar de GIT. Pentru licitaţie, off-shore-ul a depus două certificate emise de o firmă din Anglia şi autentificate la un notar din România. Firma engleză, însă, susţinea că actele nu sunt autentice iar firma nu este în baza lor de date. OLAF a găsit fraudă, DNA a îngropat-o Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF) a concluzionat în urma unei investigații că licitația a fost câștigată prin fraudă, iar dosarul a fost trimis la DNA, acolo unde ancheta a fost îngropată. Ștefan Codruț Osain a declarat pentru DeFapt.ro că el a fost implicat în acest proiect doar pe partea de consultanță. "Am dat consultanță financiară. Și cam atât. Banii nu au fost plătiți, nu aveau ce să returneze. A fost anchetă DNA. Absolut! Nu s-a trimis în judecată că nu aveau ce, când au văzut care e realitatea". Întrebat dacă a fost chemat la DNA pentru a da declarații în dosar, Ștefan Osain a spus că "sigur, sigur că da. A fost chemată toată lumea atunci. Am fost doar consultant pentru Global Invest". Sindile și Cucoș, angajații lui Osain Pe lângă afaceri cu construcții, Ștefan Codruț Osain a intrat și în zona afacerilor cu armament prin firma Horus Vision Defense. Printre cei pe care i-a angajat pentru a dezvolta această nouă afacere se află coloneii Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș, foștii șefi ai Jandarmeriei Române. Colonelul Cătălin Sindile a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și reprimarea violentă a protestului din 10 august 2018. În același dosar a fost trimis în judecată și colonelul Sebastian Cucoș, trecut în rezervă în urma protestelor din 10 august. Anchetatorii consideră că "faptele inculpaților au avut drept consecințe îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate fizică și psihică a manifestanților prezenți în Piața Victoriei", dar și "provocarea de suferințe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 și 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane". "Încearcă să câștige o pâine" Un alt angajat al lui Ștefan Osain este generalul de armată Dorin Sandu Voicu, fostul șef al Rezervelor de Stat. "Domnul Voicu nu-i de la Jandarmerie. Domnul Voicu este pensionar, general de Armată. Cred că a trecut și pe acolo (Rezervele de Stat – nr.), dar cred că contează mai mult teatrele de operațiuni la care a luat parte decât o funcție vremelnică", a spus Ștefan Osain. Întrebat care sunt motivele pentru care i-a angajat și ce fel de muncă prestează aceștia, Ștefan Osain a spus că foștii militari "fac ce face toată lumea: încearcă să câștige o pâine".

Raed Arafat, întâlnire de un miliard (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Heliportul Botoșani, inaugurat cu mare pompă, nefuncțional Foto: Facebook Prefectura Botoșani
Eveniment

Heliportul Botoșani, inaugurat mare pompă, nefuncțional

Heliportul din Botoșani, inaugurat cu mare pompă de conducerea județului și o armată de colonei și generali din ministerul de Interne (Departamentul pentru Situații de Urgență), este, practic, nefuncțional și inutil, scrie Monitorul de Botoșani. Construcția heliportului de 225 mp a durat cinci ani, fiind încărcată de probleme birocratice, dar la final au rămas probleme majore. Citește și: GALERIE FOTO Poza zilei: șapte oficiali din Botoșani, inclusiv prefectul și președintele CJ, taie panglica la o bucată de beton frumos vopsită, denumită „Heliportul Botoșani” Heliportul a costat 1,8 milioane de lei. Fotografiile de la inaugurarea heliportului au devenit virale pe rețelele sociale: șapte oficiali din Botoșani, inclusiv prefectul Sorin Cornilă și președintele Consiliului Județean, Doina Fedorovici, taie panglica. Fedorovici este protectoarea politică a lui Marius Budăi și a lăcătușului mecanic pe care l-a pus manager de spital. Citește și: Potop de sinecuri la companii de stat pentru fosta „consilieră personală” a lui Bănicioiu, cu studii de „limbi străine” la o universitate privată. CV-ul conține cinci slujbe de „consilier personal” Heliportul Botoșani, inaugurat cu mare pompă, nefuncțional Însă, ieri, Monitorul de Botoșani a explicat că heliportul are probleme uriașe: Poate ateriza un singur aparat, nefiind loc pentru două elicoptere. Inițial, terenul era mai scurt cu trei metri. Terenul este lângă case locuite, a fost nevoie de panouri care să le protejeze de zgomot. Însă panourile fonoabsorbante sunt foarte aproape de palele elicelor, iar piloții au refuzat să aterizeze. Fiind un spațiu prea mic, există riscul ca panourile să se desprindă în momentul în care aterizează elicopterele, spun piloții intervievați de Monitorul de Botoșani. Câmpul pe care aterizau anterior elicoptere SMURD erau aproape de spital. Noul heliport este într-o zonă circulată, de unde se ajunge mult mai greu la spital. Timpii de transport a bolnavilor cresc semnificativ. Citește și: GALERIE FOTO Cine este Dăncilă de Botoșani, protectoarea lui Budăi și a lăcătușului – manager de spital: Doina Fedorovici, CV secret, a vorbit 3 minute în 8 ani în Senat, top-model pe Facebook „Construirea unei platforme betonate vopsite și dotată cu radiobalize și panouri pentru zgomot a durat cinci ani, timp în care a fost greșită de două ori, deranjează locuitorii din zonă și e în oraș, în mijlocul traficului”, arată Monitorul de Botoșani.

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU. 2,5 milioane de dolari a plătit în avans Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi, unei companii din Coreea de Sud pentru achiziția a 200 de ventilatoare medicale. Echipamentele nu au mai ajuns, dar nici banii statului nu au fost recuperați până în prezent. Aceasta este una din numeroasele achiziții controversate girate în pandemie de generalul Iamandi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nereguli extrem de grave au fost descoperite de Curtea de Conturi și în cazul achizițiilor făcute în pandemie de Departamentul pentru Situații de Urgență, aflat sub conducerea directă a secretarului de stat Raed Arafat. De exemplu, au fost contractate în plus 4,2 milioane de teste rapide față de cele 70 de milioane de teste aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Arafat, cinci refuzuri să se prezinte la Comisia de anchetă Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost chemat de cinci ori de politicienii din Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României pentru a fi audiat cu privire la achizițiile din pandemie. Dar de fiecare dată a refuzat invitația. De ce era importantă audierea secretarului de stat Raed Arafat? Pentru că acesta, în calitatea sa de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a solicitat Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) să facă achizițiile de echipamente și materiale sanitare, inclusiv cele în care beneficiar era Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, DSU nu a fundamentat, conform prevederilor OUG 11/2020, valorile estimate transmise ONAC în vederea organizării și derulării procedurilor de achiziții. "Au fost comunicate prețuri de 5 - 6 ori mai mari decât ofertele prezentate și contractate (în cazul festelor nazo-faringiene); au fost comunicate prețuri mai mari decât ofertele contractate prin proceduri anterioare (în cazul cutiilor de transport, produse medicale cu data logger de temperatură și tracker GPS)", se menționează în raportul Curții de Conturi. DSU dădea comenzi ONAC-ului Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis Hotărârea 83 din data de 8 octombrie 2021 prin care se stabileau "noi categorii de produse, stocuri de urgență medicală de strictă necesitate, necesare pentru asigurarea monitorizării permanente și eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităților de învățământ". Practic, urma să se cumpere o cantitate maximă de 70 de milioane de teste rapide din probă de salivă. În urma achiziției, s-a declanșat un scandal public între Ministerul Educației și Departamentul pentru Situații de Urgență legat de sincopele de aprovizionare a unităților școlare, dar și a prețurilor de achiziție mult mai mari. Curtea de Conturi a constatat că DSU a transmis către ONAC o valoare estimată nefundamentată care a "avut drept consecință contractarea prin acord cadru a unei cantități de 4.200.000 buc., peste nivelul aprobat prin HCNSU nr. 83/2021". Legat de această problemă, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Afacerilor Interne, condus de liberalul Lucian Bode, să dispună o analiză punctuală. Penalități "uitate" de 22 de milioane de lei Curtea de Conturi a României nu a fost la fel de indulgentă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi. În cazul achiziției de măști de protecție FFP2 și FFP3 de la compania Romwine & Coffe SRL, controlată de afaceristul Cătălin Hideg, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Motivul: IGSU a acceptat nejustificat situația de "forță majoră" invocată de Romwine în livrarea cu mare întârziere a produselor față de termenele de livrare prevăzute în contract. Mai mult, nu a calculat, nu a pretins și nu a urmărit încasarea penalităților aferente. Ulterior controlului, IGSU a calculat, facturat și înregistrat penalități de întârziere de peste 2,72 milioane de lei. Totodată, a fost obligată să ceară penalități și de alți furnizori de echipamente medicale în valoare de peste 19,27 milioane lei. În total 22 de milioane lei, echivalentul a peste 4,5 milioane de euro. Avans de 2,45 milioane USD, nimic în schimb IGSU a plătit firmei Medi Consulting Korea un avans de 2,45 milioane de dolari pentru achiziția a 200 de ventilatoare. Se întâmpla în aprilie 2020, la începutul pandemiei. Nu se știe pe ce filieră a ajuns să fie contractată firma sud-coreeană și nici motivele pentru care IGSU a plătit avansul cu ochii închiși. Cert este că ventilatoarele nu au mai ajuns, iar IGSU a rămas cu banii dați. Curtea de Conturi a constatat că IGSU nici nu a executat garanția de bună execuție, în valoare de 40.800 dolari, nici nu a calculat și pretins penalități. Într-un final, IGSU a fost nevoită să dea firma sud-coreeană în judecată. Tribunalul București a decis în iulie 2022 ca firma Medi Consulting Korea să restituie avansul și să plătească dobânzi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere și penalităț de 0,01% pe zi până la achitarea integrală a debitului. "În cazul nerecuperării avansului de la furnizor, pentru stabilirea răspunderii materiale se va sesiza conducătorul entității verificate pentru dispunerea cercetării administrative în acest sens", se menționează în raport. Adică generalul Dan Paul Iamandi trebuie să demareze o anchetă internă pentru a-i trage la răspundere pe subordonații responsabili de această achiziție. Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU IGSU a achiziționat în regim de urgență, prin negociere directă fără publicarea unui anunț prealabil, aparate și echipamente medicale care stau în stoc sau deja au expirat. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a stabilit că termenul de livrare este determinant, fiind principalul factor de evaluare în atribuirea contractelor. Urgența invocată de Raed Arafat a fost atât de mare încât echipamentele medicale achiziționate nici nu au părăsit depozitele. Printre acestea se află ventilatoare, teste nazofaringiene, injectomate și halate impermeabile. Valoarea acestora a fost calculată la suma de 45,86 milioane lei. Adică, în jur de 9,3 milioane de euro. Citește și: Uluitoarele șpăgi de la RAR: cum trec bombe pe roți prin stații ITP – cu numere false și poze trucate De exemplu, în aprilie 2022, IGSU a avea în stoc o cantitate de 252 de ventilatoare medicale în valoare de 28,08 milioane lei, cumpărate în regim de urgență în noiembrie 2020. Ulterior, în stocul IGSU au rămas 143 ventilatoare. Conform certificatelor de garanție, perioada de garanție dată de furnizor a fost de doi ani, adică până în decembrie 2022. Astfel, IGSU a rămas în stoc cu ventilatoare expirate în valoare de aproape 16 milioane lei. În noiembrie 2020, IGSU a mai cumpărat 800 de injectomate în regim de urgență, în valoare de 1,31 milioane lei. Până în aprilie 2022, atunci când a avut loc controlul Curții de Conturi, nu se utilizase nici o bucată. Ulterior, au fost distribuite 238 de bucăți. În stocurile IGSU se mai află peste 1,5 milioane de teste nazofringiene și aproape 470.000 de halate impermeabile. Toate, cumpărate în regim de urgență.

Parodie la evaluarea fisurii din digul de la Roșia Foto: dejeanul.ro
Politică

Parodie evaluarea fisurii din digul Roșia

Scene de parodie la evaluarea fisurii din digul de la Roșia Montana: expertul, adus de la Cluj, băga un băț de alun în gaură. În timp ce el sonda gaura din dig, din fundal se auzea: „Haideți, că vine Arafat”! Parodie la evaluarea fisurii din digul de la Roșia Însă șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a fost complet indiferent și, în timp ce expertul manevra bățul de alun, Arafat se uita în telefon, arată filmarea publicată de site-ul Dejeanul.ro. „Nu ne băgăm”, a spus șeful DSU, în timp ce manevra telefonul. „Ieri, la față locului a mers un expert în diguri, profesor universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, pentru a evalua problema. În prezența lui Raed Arafat, Costică Sofronie a efectuat o expertiză mai atipică. A evaluat situația folosindu-se de o creangă ruptă găsită pe marginea digului, stabilind în acest mod și ce trebuie făcut în continuare. Groapă nu are un diametru mai mare de 40 cm, iar adâncimea este de 1 metru și 20 cm. De asemenea, se află la o distanță de aproximativ 7 metri de lac, iar apă încă nu s-a infiltrat până în zona surparii. Întrebat dacă se justifică mobilizarea zecilor de pompieri din cinci județe, având în vedere dimensiunea mică a surparii, Raed Arafat a declarat că totul este preventiv”, scrie Dejeanul. Puteți urmări aici filmarea „Rosia Montana Expertiza facuta cu creanga Dejeanul” Potrivit filmării publicate de Dejeanul, creanga cu care s-au stabilit dimensiunile catastrofei de la Roșia Montana - zeci de polițiști și jandarmi au fost mobilizați în zonă - a fost aruncată cu indiferență. „Ăla-i bățul expertului”, se aude o voce ironică, pe filmare. La final, peste groapă s-a făcut un fel de acoperiș din scânduri, un băț a fost înfipt în pământ, pentru a susține construcția improvizată, iar totul a fost acoperit cu o prelată de plastic - nu este clar în ce scop. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Localnicilor li s-a cerut să evacueze zona Sâmbătă noaptea, localnicii din zona barajului Tău mare au primit cinci mesaje RO-Alert prin care li s-a cerut imperativ să părăsească localitatea, fiindu-le puse la dispoziție paturi la școala din Abrud și o sală de sport din Câmpeni. Cei mai mulți localnici au refuzat să-și părăsească locuințele. „Atenţie! Locuitorilor din Roşia Montană, din proximitatea albiei pârâului Foies! În urma evaluării din teren s-a constatat că evacuarea preventivă este imperativ necesară pentru protejarea vieţii d-voastră! Există pericolul ca barajul Tău Mare să cedeze. Se recomandă evacuarea preventivă pentru 2-3 zile până nivelul apei din baraj ajunge la un risc acceptabil. Pentru autoevacuare se va lua legătură cu autorităţile prezente în loc. Roşia Montană, sau identificaţi un loc înalt în care să va deplasaţi în cel mai scurt timp, când se da ordinul de evacuare!”, este cel mai recent mesaj transmis de ISU Alba localnicilor din Roşia Montană, prin sistemul Ro-Alert. Există două soluții pentru rezolvarea crizei, dar ambele presupun golirea lacului. Pentru asta au fost aduse mai multe motopompe de mare capacitate inclusiv din alte județe, însă până la secarea lacului autoritățile trebuie să rezolve problema drumului de acces.

Precizările DSU despre platforma de monitorizare: Proiectul va continua. În imagine, șeful DSU, Raed Arafat. Sursă: Facebook
Eveniment

Precizările DSU despre platforma de monitorizare

Precizările DSU despre platforma de monitorizare a fake news: proiectul va continua, după scandalul public izbucnit săptămâna trecută, din cauza unui narativ care asocia criticile aduse președintelui Iohannis cu propaganda Kremlinului. Într-un răspuns transmis la solicitarea defapt.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) spune că proiectul este inițiat de societatea civilă și nu va beneficia de finanțare guvernamentală. DSU nu menționează care a fost implicarea sa în discuțiile care au avut loc până în prezent referitoare la inițiativă, ci spune doar că și instituția va beneficia de recomandările făcute în cadrul proiectului, „urmând ca acestea să fie analizate și eventual valorificate în mesaje și la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență”. Departamentul pentru Situații de Urgență mai spune și că „se delimitează” de acuzațiile că proiectul ar încerca limitarea libertății de exprimare. Precizările DSU despre platforma de monitorizare: Proiectul va genera recomandări în domeniul combaterii fake news Proiectul privind monitorizarea fake news, asumat public de ONG-ul Global Focus Research, va continua, reiese dintr-un răspuns al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), la solicitarea defapt.ro. „Altfel spus, acest proiect inițiat de societatea civilă va genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false, urmând ca acestea să fie analizate și, eventual, valorificate în mesaje și de la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență. Precizăm că aceste recomandări nu vizează exclusiv Guvernul, ci și societatea civilă și patronatele”, arată DSU, în răspunsul transmis defapt.ro. DSU mai spune că platforma va fi independentă și nu va beneficia de bani de la Guvern. „Totodată, menționăm că activitatea experților media din cadrul ONG-urilor este independentă de funcționarea și structurile Guvernului. De asemenea, pentru mecanismul descris anterior nu există finanțare guvernamentală”, mai susține DSU. DSU spune că ONG-urile au venit cu propunerea unor „mecanisme tehnice” care să semnaleze articolele care „pot crea panică în rândul populației” Departamentul pentru Situații de Urgență spune că discuțiile „care fac obiectul comunicării publice, în scopul de a semnala cetățenilor știrile false ce pot produce panică în rândul acestora” au început încă de la declanșarea războiului din Ucraina. DSU vorbește despre „conlucrarea eficientă între instituțiile statului și societatea civilă” în contextul crizei umanitare și că „reprezentanți ai societății civile și-au arătat disponibilitatea de a sprijini autoritățile statului (...) prin punerea la dispoziție a unor mecanisme tehnice informaționale capabile să semnaleze articole care, odată intens distribuite pe rețelele de socializare, pot crea panică în rândul populației”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu menționează care a fost implicarea sa în discuțiile privind platforma de monitorizare. Mai jos, puteți citi explicațiile DSU, transmise la solicitarea defapt.ro: Răspunsul DSU la solicitarea defapt.ro, despre platforma de monitorzare a fake news, care a iscat un scandal public. Cum a izbucnit scandalul Reamintim că, în 11 martie, Profit.ro a publicat un text în care a relatat că Executivul, DSU și CNA, împreună cu mai multe ONG-uri, ar lucra la o platformă care monitorizează propaganda pro-rusă, în contextul războiului din Ucraina. Unul dintre narativele analizate lega de propagandă și criticile aduse președintelui Iohannis și premierului Ciucă. Guvernul și CNA au negat orice implicare, iar Raed Arafat, șeful DSU, alături de șefa ONG-ului Global Focus Research, au acuzat o dezinformare. Documentul pe baza căruia a scris Profit a fost obținut și de defapt.ro, iar în acest document narativul respectiv există. Global Focus a publicat un comunicat în care a susținut că narativele discutate nu erau variantele finale. Defapt.ro a încercat în mod repetat să ia legătura cu Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus, fără succes. ActiveWatch, care era implicat ca voluntar în proiect, a anunțat că se retrage complet din colaborare. Citește mai multe aici: Defapt.ro a vorbit cu actorii din spatele platformei de monitorizare a fake news. Concluziile: asocierea lui Ciucă și Iohannis cu incompetența și corupția, considerată propagandă pro-rusă; Arafat și Oana Popescu-Zamfir nu dau explicații

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Raed Arafat, interesat de platformă, nu a ieșit decât să acuze știrile false, fără să explice rolul DSU în această platformă. Sursă imagine: Facebook
Eveniment

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor, până la urmă? Care este implicarea Guvernului și a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU)? Ce a urmărit această platformă? Urma ea să fie folosită inclusiv pentru suspendarea unor site-uri? Sunt cele mai importante întrebări asupra platformei de monitorizare a dezinformărilor, subiect semnalat public de Profit.ro. Actorii care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri, DSU și reprezentanta ONG-ului Global Focus Research, nu oferă, însă, răspunsuri clare. Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma, membru CNA, care a participat la discuții, și cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Toma a spus că a participat la discuții ca „persoană fizică”. Codreanu a declarat că a fost contactat de ONG-ul Global Focus Research, care a propus crearea unui grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul pentru combaterea știrilor false, deci, din câte știe el, inițiativa ar aparține acestora. Pe de altă parte, din declarațiile lui Codreanu, dar și alte unei alte surse din zona ONG cu care a discutat defapt.ro, un interes foarte mare pentru proiect a exprimat Raed Arafat, șeful DSU. Documentul de la care a pornit scandalul prezintă, între cele șase exemple de narative de dezinformare, și asocierea președintelui Iohannis și a premierului Ciucă cu incompentența drept fake news. Îl puteți consulta mai jos, în text. Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Nici DSU, nici Oana Popescu-Zamfir nu vor să explice ce e cu ea Actorii principali care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri în spațiul public sunt Global Focus Research, ONG-ul care și-a asumat proiectul, imediat după scandalul iscat în spațiul public, și Departamentul pentru Situații de Urgență. Din sursele defapt.ro, Raed Arafat ar fi fost foarte interesat de implementarea acestui proiect, iar, după ce vineri a izbucnit scandalul, și-ar fi exprimat nemulțumirea în mod repetat, în mai multe întâlniri și ședințe. De altfel, Arafat a avut o ieșire pe Facebook, în care a preluat o știre News.ro care îl citează, în care a susținut că reacțiile publice apărute sunt bazate pe „o știre falsă”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu a răspuns, până în prezent, solicitării defapt.ro, care a cerut detalii despre implicarea DSU în acest proiect. Citește și: Arafat: O încercare de a combate ştirile false a fost aproape distrusă de o ştire falsă Nici Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus Research, nu a răspuns nici la emailul cu întrebări, trimis vineri de jurnalistul defapt.ro. Luni, Oana Zamfir-Popescu, contactată de defapt.ro, a fost de acord cu o discuție stabilită pentru luni seară. Totuși, la momentul apelului, aceasta a răspuns, susținând la telefon că nu aude jurnalistul, iar apoi nu a mai răspuns nici la apelul Defapt.ro, nici la mesajul transmis pe Whattsapp. Ea a scris, însă, pe Facebook, atacând ONG-urile care au criticat inițiativa, spunând că ce a publicat Profit este o dezinformare. Vineri, mai multe ONG-uri, între care Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum, Comunitatea Declic, Factual.ro, au semnat un comunicat în care au cerut Guvernului „să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării și indiferent de cine este inițiatorul demersului să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia”. Citește și: Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor Cum arată schița proiectului Defapt.ro a consultat documentul de la care a pornit vineri subiectul Profit. În această variantă a documentului, intrata în posesia Defapt.ro, nu apar instituțiile care ar fi implicate în proiect, ci este prezentată „schema logică din spatele arhitecturii cercetării cantitative”. În document se menționează că au fost alese „cele mai relevante șase narative de dezinformare din România care au legătură cu actuala criză și care pot fi susținute de instanțele de comunicare în contextul crizei din Ucraina”. Între aceste narative, care într-adevăr sunt prezente în publicațiile de propaganda pro-rusă, a fost introdus și narativul „Palierul de decizie de la București este corrupt”. Referitor la acest narativ, Global Focus Research a menționat, vineri, că „mecanismul nu este definitiv”, fără îl catalogheze drept fals, în timp ce Oana Popescu-Zamfir a vorbit direct despre „dezinformare”, într-o postare publicată pe Facebook. Cele șase narative propuse în acest document sunt: 1. „Palierul de decizie de la București este corrupt” (preluare cu grafia din document, n.r.) 2. „Lipsa de legitimitate a intervenției României în sprijinul Ucrainei” 3. „România este o colonie a Vestului” 4. „NATO/EU sunt slabe” 5. „Democrația de tip vestic a eșuat” 6. „NATO a provocat Rusia”. Mai jos, consultați documentul intrat în posesia defapt.ro: Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro CNA și Guvernul neagă orice implicare în proiect Profit.ro a scris vineri că platforma ar fi o inițiativă a Guvernului și a DSU, împreună cu Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), la care participă și câteva ONG-uri. Acestea erau: Global Focus Research, Mediawise, Active Watch. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a răspuns la solicitarea trimisă pe Whattsapp de jurnalistul defapt.ro doar după ce Global Research și-a publicat pe Facebook comunicatul. Guvernul a transmis, la solicitarea defapt.ro, că nu are nici o implicare în proiect și că nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat: „Proiectul, inițiat de societatea civilă. Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific” Profit.ro citează și un email transmis de echipa de comunicare a Guvernului către departamentele de relații publice din ministere, care spune că DSU a „coagulat” într-un grup de lucru ONG-uri și pe CNA. CNA a publicat, vineri, pe site, o dezmințire, cum că nu a fost solicitată să participe la o astfel de inițiativă. Într-un punct de vedere trimis la solicitarea defapt.ro, CNA a reiterat că „nu a primit nici o solicitare sau invitație de a lua parte la o astfel de inițiativă și nici nu este implicată într-un asemenea proiect. „Menționăm că CNA este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, reglementarea presei online neintrând în sfera de competență a Consiliului”, a mai transmis CNA, la solicitarea defapt.ro. Mircea Toma, membru CNA, spune că a participat la discuții „pe persoană fizică” La discuțiile privind platforma de monitorizare a participat Mircea Toma, membru CNA. Contactat de defapt.ro, acesta a spus că a participat doar „ca persoană fizică”. Mircea Toma a declarat, pentru defapt.ro, că în textul Profit sunt „mai multe informații false”, cum ar fi că „nu există relație instituțională cu nimeni”, „nici cu CNA”. Acesta a spus că proiectul a pornit într-un grup de activiști pentru ajutarea refugiaților, de la o discuție despre dezinformare. „A fost o idee formulată de un grup mare de persoane și instituții care erau implicate în ajutarea refugiaților, erau vreo o sută și ceva de oameni, voluntari și ONG-uri. A fost un subiect pe dezinformare și s-a oferit organizația Global Focus să încerce să facă un instrument prin care să poată monitoriza online (…) A fost o întâlnire cu un grup de persoane care aveau idee ce înseamnă analiză de discurs si au fost lansate solicitări către actorii interesați să trimită cuvinte-cheie care ar putea fi folosite în subiectul asta. Beneficiarul principal ar fi fost presa și publicul general. Informațiile erau utilizate pentru a comunica mai eficient, pentru a dezarticula minciunile. Este o campanie de dezinformare care are ca scop să oprească un proiect care nu avea legătură cu cenzura guvernamentală, nu identifica persoane, ci discursuri în spatiul public”, a declarat Mircea Toma pentru defapt.ro. El a mai spus că „am fost ca persoană fizică, pentru că am fost la gară cu niște ajutoare , am văzut discuția despre analiza asta și am zis că pot să dau și eu niște idei. A fost o discuție online marțea asta la care am fost și au fost prezentate două aplicații”. (E vorba despre cele două aplicații la care face referire comunicatul Global Focus – Pulsar și CrowdTangle, n.r.). Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma vineri, 11 martie. Ionuț Codreanu, ActiveWatch: Global Focus ne-a contactat cu dorința de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul Active Watch a precizat, vineri, după publicare textului în Profit, că „nu a susținut, nu susține și nu va susține cenzura guvernamentală”. ActiveWatch a precizat atunci, pe Facebook, că participa la inițiativă doar în regim de voluntariat și că a decis, ca urmare a reacției publice, să se retragă complet din proiect. Defapt.ro a discutat, luni, cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Întrebat cui știe că îi aparține inițiativa, a precizat că el a fost contactat de Global Focus, cu „dorința exprimată de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul, să monitorizeze și să anticipeze acele subiecte care se pot transforma în fake news și pe care Guvernul ar trebui să le demonteze, să vină cu explicații”. Codreanu a spus că, „în înțelegerea mea inițială și cum au decurs cele două-trei discuții principiale, nu era vorba despre a stabili ce este fals sau adevărat, ci a vedea care sunt subiectele care pot inflama și genera panica în populație, plecând de la experiența din pandemie, când aveam acel grup anonim de Comunicare Strategică, era gândită această colaborare ca să fie în amonte, să poți să anticipezi și autoritățile să aibă o reacție”. Reprezentantul ActiveWatch a spus că „apele erau separate” atunci când s-au inițiat discuțiile. „ Da, au participat și persoane din departamente de comunicare, dar acele întâlniri erau ale ONG-iștilor care discutau chestiuni metodologice”. Codreanu: „Dacă aș fi știut că facem o analiză să dea bine Guvernul, nu aș fi fost vreodată de acord. A fost o chestiune de transpunere” Ionuț Codreanu a mai spus că „nici vorbă” ca documentul publicat de Profit să fie final. Referitor la narativul cu Iohannis și Ciucă, acesta a declarat că „tema ne-a fost explicată de unul dintre autorii de la Global Focus, era ideea de „corrupted government” – să arate preocuparea cetățenilor legată de lipsa de transparență, de problemele de guvernanță și legitimitate, astfel încât Guvernul să știe la ce să răspundă cu informații prompte, cu transparență. Nici o secundă nu a fost discuția de a fi o temă de protejare a imaginii Guvernului. Dimpotrivă, Guvernul trebuia să vadă în timp cât de cât real care sunt subiectele pe care publicul consideră că nu le comunică, unde eșuează, unde este incompetent ș.a.m.d. astfel încât să vină cu o comunicare clară, ce resurse se alocă, fix ce nu am avut în pandemie. Așa ne-a fost explicat, dacă aș fi știut că facem o analiză ca să dea bine Guvernul, nu … nu aș fi fost vreodată de acord cu așa ceva. A fost o chestiune de transpunere tocmai pentru că a fost făcută pe repede-înainte”, a comentat Codreanu. Reprezentantul ActiveWatch a mai spus că, dacă, dacă l-ar fi contactat direct cineva din Guvern, nu ar fi „exclus din start, dar să fie foarte clari termenii de colaborare”. „Noi am fost de bună-credință, am zis să ascultăm să vedem ce se propune, nu am fi participat la un proiect care să propună blocare de platforme, fix cu două zile înainte am ieșit să semnalăm abuzul la Aktual24”, a mai declarat Codreanu, spunând că ActiveWatch s-a implicat voluntar pentru că „nu am vrut să luăm bani de la Guvern”. Codreanu a menționat și că „DSU înțeleg că ar fi vrut să ajute” și că „un astfel de demers ar fi presupus niște resurse si ar fi trebuit să vină prin departamentele Guvernului”. Întrebat de ce ActiveWatch a decis să se retragă complet din proiect, Codreanu a spus că „dacă ți s-a pus eticheta de cenzor, ai o decizie de luat: fie îți asumi eticheta, fie te retragi la timp, ca să nu mai încurajezi narativul, asta le-am explicat și colegilor din ONG-uri”.

ActiveWatch se retrage din platforma de monitorizare
Eveniment

ActiveWatch se retrage din platforma de monitorizare

ActiveWatch se retrage din platforma de monitorizare a dezinformărilor. Reprezentanții Active Watch arată, într-un comunicat publicat pe Facebook, că au decis să înceteze „orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă”. „Participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea la nivelul societății”, arată Active Watch. Citește și: Cine spune că premierul e incompetent e suspect de propagandă pro-rusă, potrivit unei platforme care va fi creată de Guvernul României și care scanează dezinformările online ActiveWatch se retrage din platforma de monitorizare a dezinformărilorr: Participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea ONG-ul ActiveWatch explică, pe Facebook, că a decis să întrerupă „orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă”. ONG-ul a spus că participa în acest proiect doar cu expertiză la nivel de voluntariat și să nu se asocieze instituțional inițiativei. ActiveWatch precizează că discuțiile privind această platformă au început în 4 martie, printr-o întâlnire „pentru a sonda posibilitatea de afiliere într-un mecanism de cooperare între membri ai societății civile și din aparatul guvernamental, cu scopul clar asumat de toți participanții că acest instrument va sprijini comunicarea corectă și transparentă a autorităților în contextul invaziei din Ucraina”. În 5 martie, ONG-ul spune că a decis, „în urma unei discuții interne”, să nu se asocieze instituțional, „dar să oferim expertiză, în regim de voluntariat, astfel încât să observăm dacă acest grup va lua decizii care afectează libertatea de expresie sau care afectează interesul public și accesul la informații corecte și complete pentru public”. Între 7 și 9 martie, au avut loc discuții „de organizare și design metodologic”. „Întregul mecanism este informal și în faza de organizare, definire a rolurilor, competențelor și valorilor. Întreaga comunicare și interacțiune la nivelul acestui task force în stadiu embrionar este construită în jurul afirmării clare a faptului că ONG-urile NU lucrează pentru Guvern, ci vor încerca să ajute, unde pot, cu identificarea acelor subiecte care pot fi distorsionate în spațiul public și unde autoritățile au OBLIGAȚIA să comunice prompt și transparent, astfel încât să nu amplifice panica morală și să nu repete greșelile din perioada pandemiei”, spune Active Watch. „Am subestimat negativ negativ pe care această platformă ar putea-o avea asupra percepției publice” ActiveWatch menționează, în comunicat, că are „încredere în competențele și buna-credință a partenerilor din ONG-uri”, dar că a „subestimat impactul negativ pe care această platformă (neoficială, neformalizată și nedefinitivată) l-ar putea avea asupra percepției publice, mai ales în acest context tulbure.” „Din punctul nostru de vedere, mesajul ONG-urilor a fost tot timpul evidențiat și ferm: scopul acestui demers este de ajuta publicul să ia decizii informate și să nu pice pradă campaniilor de dezinformare coordonate de diferiți actori din societate. Pentru că am evaluat greșit această posibilă colaborare și pentru că observăm că, în acest moment, participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea la nivelul societății, vom înceta orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă. Vom colabora și comunica doar în contexte formale, deschise mass-media și publicului larg. Vom continua activitatea de monitorizare a activității Guvernului și a altor actori instituționali sau politici care influențează negativ libertatea de exprimare și accesul la informații de interes public”, spune Active Watch. Guvernul a transmis că nu e implicat, după izbucnirea scandalului. Inițiativa, asumată de un ONG Vineri dimineață, Profit.ro a citat informații dintr-un document care arată că DSU și Guvernul României lucrează, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, la o platformă digitală care va scana presa online, blogurile și rețelele sociale, ca să găsească fake news-urile în contextul războiului din Ucraina. Același document citat de jurnaliști arată că până vineri, 11 martie, toate echipele de relații publice din ministere trebuie să desemneze un reprezentant într-un grup de lucru. Totuși, algoritmii platformei asociază site-urile care scriu despre corupția sau incompetența Guvernului, a premierului sau a președintelui Iohannis cu propaganda pro-rusă. După declanșarea scandalului în spațiul public, Guvernul a susținut că nu are nici o implicare în această platformă de monitorizare, iar ONG-ul Global Focus Center și-a asumat, într-un comunicat, inițiativa. Citește și: Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat: „Proiectul, inițiat de societatea civilă. Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific” Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor

Guvernul, platforma care scaneaza dezinformarile online. Cine spune că Ciucă este incompetent e acuzat de propagandă pro-rusă. Sursă imagine: Facebook Guvernul României
Eveniment

Guvernul platformă care scanează dezinformările online

Guvernul, platformă care scanează dezinformările online. Executivul și Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, lucrează la lansarea unei platforme care scanează dezinformările de pe site-uri și bloguri, în contextul războiului din Ucraina, scrie Profit.ro. Totuși, conform algoritmilor propuși, dacă un site de presă scrie despre incompetența premierului sau a președintelui sau despre furturi ale autorităților, e suspect de propagandă pro-rusă. Citește și: Antena 3 și România TV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV – scenarii neprobate Guvernul, platformă care scanează dezinformările online. Cine vorbește despre suspiciuni de furt la Guvern e acuzat de propagandă pro-Moscova DSU și Guvernul României lucrează, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, la o platformă digitală care va scana presa online, blogurile și rețelele sociale, ca să găsească fake news-urile în contextul războiului din Ucraina. Până vineri, 11 martie, toate echipele de relații publice din ministere trebuie să desemneze un reprezentant într-un grup de lucru. ONG-urile implicate sunt: Global Focus, Active Watch, Media Wise „și alte ONG-uri cu expertiză în media literacy”, conform Profit.ro. Citește și: Dan Dungaciu, angajatul Academiei, îl apără din nou pe Putin, la Pro TV: apel la sancțiuni economice blânde Din algoritmii propuși până acum, cine asociază numele lui Nicolae Ciucă, Guvernul sau pe președintele Iohannis cu cuvintele „corupție”, „incompetență”, având ca marker de dezinformare „furtișag” sau „mizerie” va fi acuzat de fake news.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră