sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: drone

79 articole
Eveniment

Penibilul caz al ursului Rambo din Ploiești

Penibilul caz al ursului Rambo din Ploiești: acesta este căutat de trei săptămâni, cu drone, capcane, camere cu termoviziune și vânători, dar nu poate fi găsit. Pe rețelele sociale circulă tot mai multe speculații legate de faptul că, de fapt, ar fi vorba de mai mulți urși sau de un câine „mai mare”. Municipalitatea orașului Ploiești s-a mobilizat cu toate forțele pentru prinderea animalului, un viceprimar fiind delegat pentru prinderea sa. Orașul este permanent trezit de mesaje Ro-Alert care anunță ursul și cer oamenilor să stea în case. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. „Noaptea trecută s-a pus în mişcare a doua operaţiune de capturare a ursului din Ploieşti. N-a început, însă, conform planului. Timp de oră, primarul oraşului s-a certat cu unul dintre reprezentanții asociației de vânători, pe motiv că soluţiile aduse de către cei de la AJVPS nu ar fi unele potrivite pentru o astfel de situaţie”, relata, acum două zile, Antena 1. Penibilul caz al ursului Rambo din Ploiești Pentru prinderea sa s-au adus drone, camere cu termoviziune, vănători, veterinari şi echipaje ISU din două judeţe. Luni, a fost montată o capcană concepută special pentru prinderea urșilor, fără ca animalul să fie rănit. În sacul cu momeală au fost puse salam, ficat de pui, carne, dar și fructe. De asemenea, pe jos, în cușcă, au fost zdrobite mere. În apropierea capcanei, a fost montată o cameră cu senzori de mișcare. Alte camere cu termoviziune sau cu detectoare de mișcare sunt montate în alte zone. Capcana a fost adusă de la Măneciu, unde proprietarul acesteia a reușit să captureze trei urși mari. Însă, la Ploiești, ursul a venit și a mâncat mere direct din copacii aflați în jurul cuștii-capcană. Azi, primăria Ploiești a emis un comunicat în care anunță că „autorităţile locale monitorizează în continuare această situaţie, prin stabilirea de puncte fixe de observare şi patrulare în zonele în care ursul a fost semnalat, prin montarea a trei camere de supraveghere video şi prin monitorizarea cu dronă, de două ori pe zi”. Municipalitatea ploieşteană menționează că beneficiază de sprijin de specialitate din partea Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Prahova şi a unui medic veterinar, precum şi de suport direct al reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Prahova, Poliţiei Locale Ploieşti, Poliţiei Municipiului Ploieşti, respectiv Administraţiei Parcului Memorial "Constantin Stere". Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Presa locală l-a poreclit pe urs „Rambo” - după personajul de film interpretat de Silvester Stallone - sau Bruce Willis pentru că e ”Die hard/Greu de ucis”.

Penibilul caz al ursului Rambo din Ploiești Foto: Telegrama.ro
Cel mai dur atac asupra Moscovei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Cel mai dur atac asupra Moscovei

Cel mai dur atac asupra Moscovei, de la cel de-al doilea război mondial: zeci de drone au vizat locuințele nomenklaturii rusești, în vestul capitalei Rusiei. Oficialii ruși susțin că au doborât majoritatea dronelor și doar două persoane ar fi fost rănite. Cel mai dur atac asupra Moscovei Ministerul rus al Apărării a declarat că opt drone trimise de Kiev au fost doborâte sau deviate, deși Baza, un canal Telegram care are legături cu serviciile de securitate, a susținut că au fost implicate mai mult de 25 de drone. Russian media report a drone attack on Moscow and Moscow region - at least ten drones were sighted, according to them.Russian police announced a "Taifun" plan to deal with the situation. pic.twitter.com/dLxQs4mR4j— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 30, 2023 Locuitorii din sud-vestul Moscovei au declarat că au auzit bubuituri puternice urmate de miros de benzină în jurul orei locale 5:00-6:00 (02:00-03:00 GMT). Unii au filmat o dronă care a fost doborâtă și o coloană de fum care se ridica deasupra orizontului Moscovei. Harta loviturilor asupra Moscovei indică faptul că ele au vizat zone din vest și sud-vest unde se află vile ale nomenklaturii sau blocuri ale aparatului de stat Atacurile aeriene au lovit unele dintre cele mai importante cartiere ale Moscovei. Printre zonele lovite se numără Leninsky Prospekt, un mare bulevard creat în timpul lui Josef Stalin. O parte din vestul Moscovei, unde președintele rus Vladimir Putin are o reședință, alături de alți membri ai elitei ruse, a fost, de asemenea, lovită. Legiuitorul Maxim Ivanov a calificat acest lucru drept cel mai grav atac asupra Moscovei de la naziști încoace, afirmând că niciun cetățean nu mai poate evita acum "noua realitate". Kiev: „Ne face plăcere să privim” Consilierul prezidențial ucrainean Mihail Podoliak a negat că Kievul ar fi fost implicat direct în atacul de marți împotriva Moscovei, dar a precizat că "ne face plăcere să privim" și a prognozat că vor urma și altele. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Ministerul rus al Apărării a calificat atacul drept unul terorist lansat de "regimul de la Kiev". RT @JimmySecUK: Prigozhin apoplectic with rage over the drone attack on Moscow this morning. But note how he chooses to direct almost all his rage against figures inside the Russian Ministry of Defence, not the Ukrainians. https://t.co/EXEgCKuxiL— Wisley Omario (@wisleyomario) May 30, 2023 Șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, a reacționat furios, spunând că ministrul Apărării nu a făcut nimic pentru a anticipa acest atac: „Cetățenii au tot dreptul să se întrebe ce fac acești nenorociți”.

Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea

Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea. Kievul a lansat peste zece drone în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică asupra Peninsulei Crimeea, inclusiv trei drone asupra portului Sevastopol, a declarat duminică dimineaţă guvernatorul instalat de Moscova în acest oraş, Mihail Razvojaiev. Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea Razvojaiev a adăugat că sistemele de apărare antiaeriană au respins toate atacurile asupra portului Sevastopol. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Niciun obiect (în Sevastopol) nu a fost afectat", a mai spus oficialul prorus pe canalul său Telegram. Potrivit Reuters, nu există detalii imediate privind pagube produse de raiduri în alte zone din Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia de la Ucraina în 2014. Baza, un canal Telegram cu legături cu agenţiile forţelor de ordine ale Rusiei, a relatat duminică devreme că, potrivit informaţiilor preliminare pe care le deţine, nu s-au înregistrat victime în ceea ce Baza a numit o serie de atacuri asupra Crimeei. Potrivit monitorizărilor ucrainene ale canalelor Telegram, explozii s-au înregistrat în Sevastopol şi Saki - unde Rusia are o bază aeriană -, precum şi în alte câteva locuri, informaţie pe care Reuters anunţă că nu a reuşit să o verifice din alte surse. Citește și: VIDEO Prigojin (Wagner): Contraofensiva ucraineană ar putea deveni o tragedie pentru Rusia Loviturile asupra unor obiective ruse s-au intensificat în ultimele două săptămâni, îndeosebi în Crimeea. Fără a-şi confirma rolul în aceste atacuri, Ucraina afirmă că distrugerea infrastructurii reprezintă o pregătire pentru planificata sa ofensivă terestră.

Casa Albă acuză Kremlinul că "minte" (sursa: msnbc.com)
Internațional

Casa Albă acuză Kremlinul că "minte"

Casa Albă acuză Kremlinul că "minte" atunci când acuză Washingtonul că se află în spatele unui presupus atac cu drone ucrainean, a declarat joi un purtător de cuvânt al Casei Albe. Casa Albă acuză Kremlinul că "minte" "Nu avem nicio legătură cu această afacere", a declarat la MSNBC purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru securitate naţionale al Casei Albe, John Kirby (foto). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, "minte pur şi simplu" cu privire la acest subiect, a spus Kirby. "Deciziile privind astfel de atacuri nu sunt luate la Kiev, ci la Washington", a declarat înainte de aceasta, joi, Dmitri Peskov pentru presă, cu privire la atacul pe care Kremlinul susţine că l-a dejucat miercuri. Moscova afirmă că a interceptat două drone ucrainene ce vizau Kremlinul, denunţând o tentativă de asasinat împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, cel mai spectaculos atac imputat Kievului de la începutul ofensivei ruse. Washingtonul se abţine deocamdată să se pronunţe asupra circumstanţelor precise ale acestui incident, însă şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a îndemnat miercuri ca toate acuzaţiile Moscovei cu privire la acest presupus atac ucrainean să fie primite "cu multă precauţie". "Nu contribuim la lovituri în afara Ucrainei" În ceea ce priveşte ucrainenii, John Kirby a declarat: "În mod cert, noi nu le dictăm modul în care ei se apără sau operaţiunile pe care ei le întreprind. Însă noi le-am spus clar, public şi în privat, că nu încurajăm şi nu contribuim la lovituri în afara Ucrainei.". SUA conduc o coaliţie occidentală de susţinere a Kievului după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022, şi şi-au sporit livrările de armament. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Miercuri, Washingtonul a anunţat o nouă livrare de muniţii, rachete şi obuze către Ucraina, în valoare totală de 300 milioane de dolari. Armata ucraineană "are tot ce are nevoie" pentru a lansa o contraofensivă, atât în termeni de echipament cât şi de formare, a mai declarat joi John Kirby.

Kremlinul acuză Kievul de tentativă de asasinare a lui Putin Foto. Captură video
Eveniment

Kremlinul acuză Kievul tentativă de asasinare a lui Putin

Kremlinul acuză Kievul de o tentativă de asasinare a lui Putin într-un atac cu dronă. Acest ”act terorist” ucrainean nu a făcut nicio victimă, iar şeful statului rus nu a fost rănit, potrivit Tass. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe rețelele sociale se speculează că dronele au fost lansate din apropierea Moscovei, nu de pe teritoriul ucrainean. Kremlinul acuză Kievul de tentativă de asasinare a lui Putin Ucraina a susținut că nu are informații asupra atacului. Presa rusă scrie că armata și serviciile speciale au doborât două drone. Totodată, se menționează că nu s-au înregistrat victime. The Kremlin under a drone attack.Something tells me that Putin’s three-days-long walk in the park to seize Kyiv is not going very well. pic.twitter.com/QiRvUPeVbM— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) May 3, 2023 Kremlinul a descris atacul drept o „acțiune teroristă planificată” și „un atentat împotriva președintelui rus în ajunul Zilei Victoriei”. Astonishing footage of last night's drone attack on the Kremlin pic.twitter.com/3rghCHdIed— Francis Scarr (@francis_scarr) May 3, 2023 „Rusia își rezervă dreptul de a răspunde tentativei de atac asupra Kremlinului unde și când consideră necesar”, a declarat Kremlinul într-un comunicat. Kievul a venit cu o reacție după acuzațiile Moscovei că, noaptea trecută, ar fi încercat să îl omoare pe președintele Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al liderului ucrainean, Serghei Nichiforov a declarat pentru BBC, că ținta Ucrainei este eliberarea teritoriilor ocupate de armata rusă, ci nu Moscova. „Nu avem informații despre așa-numitele atacuri nocturne asupra Kremlinului, dar, așa cum a declarat în repetate rânduri președintele Zelenski, Ucraina își îndreaptă toate forțele și mijloacele disponibile pentru a-și elibera propriile teritorii, nu pentru a le ataca pe cele străine”, a spus Serghei Nichiforov. Referindu-se la declarațiile Kremlinului care a calificat atacul drept „un act de terorism”, Serghei Nichiforv a spus că act de terorism este distrugerea caselor din Dnipro și Uman, „iar ceea ce s-a întâmplat la Moscova este, în mod evident, o escaladare înainte de 9 mai”. There were two strikes on the Kremlin, 16 minutes apart - Russian media.The first drone was spotted over the Kremlin at 2:27 a.m. Moscow time. It exploded over the Senate palace and the palace's roof was set on fire.The second drone struck at 2:43 a.m. Its fragments fell on… pic.twitter.com/Ml4Vjryqlw— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 3, 2023 „Au fost două lovituri asupra Kremlinului, la 16 minute distanță - presa rusă. Prima dronă a fost reperată deasupra Kremlinului la ora 2:27, ora Moscovei. Aceasta a explodat deasupra palatului Senatului, iar acoperișul palatului a luat foc. Cea de-a doua dronă a lovit la ora 2:43. Fragmentele sale au căzut pe clădirea Kremlinului”, explică Anton Gerashenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne. This is getting interesting. At the same moment as the drone is flying in, someone is climbing onto the dome.???#Kremlin #Moscow #Russia pic.twitter.com/gjuGgJDUBg— Natalka (@NatalkaKyiv) May 3, 2023 Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze

Garda de Mediu va primi 46 de drone Foto: Twitter
Mediu

Garda de Mediu va primi 46 de drone

Garda de Mediu va primi, începând din acest an, 46 de drone dotate cu senzori pentru calitatea aerului şi echipamente pentru inspecţie şi control. ”Acestea vor furniza informaţii în timp util de la diverse evenimente cu impact asupra mediului şi vor deveni un instrument esenţial în activitatea zilnică a comisarilor de mediu”, a declarat ministrul Tánczos Barna. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Garda de Mediu va primi 46 de drone Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis, într-un comunicat de presă, că a semnat, în calitate de lider de parteneriat, contractul de furnizare a sistemelor aeropurtate dotate cu senzori şi echipamente specifice activităţilor de inspecţie şi control din cadrul proiectului ”Extinderea şi modernizarea infrastructurii de monitorizare şi control a calităţii aerului în scopul creşterii acurateţei informaţiilor şi a capacităţii de răspuns la episoadele de poluare”, cod SMIS 2014+ 139943. Proiectul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM – Axa 4) în vederea desfăşurării de acţiuni destinate îmbunătăţirii calităţii aerului, în special în mediul urban, respectiv promovării masurilor de reducere a poluării aerului. Ministerul Mediului derulează acest proiect în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), Garda Naţională de Mediu (GNM) şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială Elie Carafoli (INCAS Bucureşti). ”Având în vedere importanţa aerului pe care noi toţi îl respirăm, una din priorităţile şi preocupările MMAP este să se asigure că structurile de control din subordinea sa au la îndemână instrumente moderne şi eficiente pentru a interveni rapid în cazul în care există activităţi care aduc prejudicii mediului. Derulăm acest proiect finanţat prin POIM şi am semnat contractul de achiziţionarea celor 46 de sisteme aeropurtate dotate cu senzori şi echipamente specifice activităţii de inspecţie şi control. Acestea vor furniza informaţii în timp util de la diverse evenimente cu impact asupra mediului şi vor deveni un instrument esenţial în activitatea zilnică a comisarilor de mediu”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Drone iraniene, piese americane, victime ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Drone iraniene, piese americane, victime ucrainene

Drone iraniene, piese americane, victime ucrainene. Piese fabricate de 13 companii din SUA au fost găsite în rămăşiţele uneia dintre dronele iraniene pe care Rusia le-a folosit pentru a bombarda ţinte în Ucraina, relatează CNN. Drone iraniene, piese americane, victime ucrainene Media americane, citând surse din serviciile secrete ucrainene, scriu că aceste piese au fost găsite în fragmentele unei drone, doborâtă în Ucraina în toamnă, iar datele obţinute au fost comunicate de către Kiev responsabililor guvernului american la sfârşitul anului trecut. Luna trecută, Casa Albă a creat un grup de lucru pentru a investiga modul în care tehnologia americană şi occidentală, de la echipamente mai mici, cum ar fi semiconductori şi module GPS, până la piese mari, precum motoare, au putut să ajungă în componenţa dronelor fabricate de Iran, ţară supusă unui regim sever de sancţiuni. SUA impun de mult timp restricţii stricte şi controale dure exporturilor, precum şi sancţiuni pentru a împiedica Iranul să obţină tehnologia şi componentele care să îi permită să fabrice arme. În prezent, Washingtonul încearcă să ajungă la o mai bună aplicare a acestor sancţiuni, încurajând companiile să îşi monitorizeze mai bine propriile lanţuri de aprovizionare şi încercând să identifice distribuitorii externi care preiau aceste produse şi le revând. Destinația pieselor, imposibil de prezis Potrivit CNN, nu există dovezi care să sugereze că vreuna dintre aceste companii, pe care nu le numeşte, încalcă legislaţia SUA şi îşi exportă cu bună ştiinţă tehnologia pentru a fi utilizată la fabricarea dronelor. Companiilor, chiar şi celor care promit o mai bună supraveghere, le este de obicei extrem de dificil să controleze unde ajung aceste piese pe piaţa globală, susţin experţi familiarizaţi cu dosarul. Din cele 52 de componente analizate, care au fost extrase de ucraineni dintr-o dronă iraniană de tipul Shahed-136, 40 par să fi fost fabricate de 13 companii americane diferite, potrivit anchetei. Citește și: Rușii recunosc că au fost loviți devastator cu rachete HIMARS de ucraineni. Un blogger decorat de Putin îi acuză pe liderii militari că sunt „jenanți” și „puturoși” Restul de 12 componente au fost fabricate de companii din Canada, Elveţia, Japonia, Taiwan şi China, conform anchetei citate de CNN. În ultimele săptămâni, Rusia a lansat sute de drone de fabricaţie iraniană împotriva Ucrainei, cele mai multe dintre ele pentru a distruge instalaţii energetice şi infrastructura de bază din ţară.

Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor

Ucraina devine tot mai eficientă în fața dronelor lansate de Rusia: luni, toate cele 39 de drone lansate de forțele Kremlinului au fost doborâte. Potrivit președintelui Zelenski, în primele două zile din 2023 au fost doborâte peste 80 de drone de fabricație iraniană. Weapons and Systems given to Ukraine?? that changed the warJavelins- 2020Stingers- FebruaryStar Streak- MarchM777 Howitzers- AprilBrimstone and Harpoons- MayHIMARS and M270s- JuneHARM- JulyIRIS-T- OctoberNASAMS- NovemberPatriot- December (Pledged)Predictions for 2023?? pic.twitter.com/x1VxTn7XA9— Ukraine Battle Map (@ukraine_map) December 28, 2022 Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor „Rusia a lansat luni un roi de drone care explodează, supranumite „mopedele zburătoare” pentru viteza lor relativ mică, către ținte din interiorul Ucrainei. Niciunul nu a trecut, a spus Forțele Aeriene Ucrainene. Toate cele 39 au fost doborâte cu tunuri antiaeriene, rachete sol-aer și avioane de război, un succes rar. Douăzeci de drone au fost doborâte doar deasupra Kievului. În octombrie, la aproximativ o lună după ce Rusia a început să desfășoare dronele Shahed, un consilier al ministrului ucrainean al apărării a declarat Ucraina doboară peste 70% dintre drone. Pe măsură ce vine iarna, luptele de pe teren din Ucraina au devenit un război de uzură, iar accentul s-a mutat pe lupta în aer deasupra capitalei Ucrainei, Kiev, și a altor orașe importante. Rusia a lansat val după val de atacuri cu drone și rachete de croazieră menite să întrerupă alimentarea cu energie electrică și apă a civililor, lăsând uneori până la 25% din țară fără energie. Atacul de luni cu drone este cel mai recent dintr-o serie de atacuri de la sfârșitul anului, inclusiv unul care a ucis trei civili în ajunul Anului Nou”, relatează New York Times. AIR DEFENSE UPGRADE: @ukraine_map reports that the US has transferred 2 additional National/Norwegian Advanced Standard Missile (NASAMS) batteries to Ukraine-- each including 9 to 12 launchers. This will greatly improve UKR’s ability to defend its cities from RU cruise missiles. https://t.co/sasD3UJ8B1 pic.twitter.com/KNFYmiRiAB— Chuck Pfarrer | Indications & Warnings | (@ChuckPfarrer) December 28, 2022 Potrivit acestei publicații, succesul Ucrainei este și urmarea faptului că SUA i-au oferit sisteme NASAMS, care includ radare, senzori și un centru de comandă. Însă ucrainenii au învățat în câteva săptămâni să folosească acest sistem sofisticat. Citește și: Statele NATO au accelerat producția de arme și muniții pe care să le livreze Ucrainei. Stoltenberg: Negocierile vor fi decise de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

45 drone, 20 rachete, de Revelion (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

45 drone, 20 rachete, de Revelion

45 drone, 20 rachete, de Revelion. Rusia a atacat Ucraina cu 45 de drone și 20 de rachete în total în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică, a anunţat armata ucraineană în prima zi a noului an. 45 drone, 20 rachete, de Revelion Toate dronele de luptă iraniene Shahed-136 - supranumite - au fost distruse de forţele ucrainene de apărare aeriană, a precizat armata Ucrainei. Rusia foloseşte aceste drone sub un nume propriu, Geran, pentru a disimula implicarea Iranului. Federaţia Rusă şi Republica Islamică Iran cooperează militar de multă vreme. "Militarii din cadrul Forţelor Aeriene ale Ucrainei felicită naţiunea ucraineană nesupusă cu ocazia Anului Nou 2023! Împreună, spre victorie!", se mai spune în mesajul de duminică. Rusia a mai tras 20 de rachete asupra Ucrainei în noaptea de Anul Nou, dintre care majoritatea au fost interceptate, a mai anunţat armata ucraineană. Forţele de apărare aeriană ale Ucrainei au devenit tot mai performante datorită ajutorului militar masiv al Occidentului după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie. Răniți la Mikolaiv și Hmelnițki Mai multe oraşe ucrainene, printre care Kiev, au fost vizate sâmbătă de bombardamente ruse, urmate de o nouă serie de explozii în capitala Ucrainei la scurt timp după trecerea în noul an 2023. Rachete ruse au lovit două cartiere din Kiev la circa 30 de minute după miezul nopţii, a anunţat pe Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko, adăugând că deocamdată nu au fost înregistraţi noi răniţi. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Înainte de aceasta, alte bombardamente ruse s-au soldat cu cel puţin un mort şi circa 30 de răniţi, ceea ce nu l-a împiedicat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să promită că ţara sa va lupta "până la victorie". Bombardamentele ruse au mai provocat distrugeri şi incendii în Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei, unde cel puţin şase persoane au fost rănite, şi la Hmelniţki, în vest, unde au fost rănite patru persoane. Putin sărbătorește ucigând Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a acuzat Moscova că a vizat deliberat zonele unde locuiesc civili. "Criminalul de război Putin Anul Nou ucigând oameni", a scris Kuleba pe Twitter. Potrivit şefului Statului-Major ucrainean, Valeri Zalujnîi, 12 dintre cele 20 de rachete de croazieră trase de ruşi, în special dinspre bombardiere strategice aflate în Marea Caspică, au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană. Aproape în acelaşi moment, televiziunea rusă din Extremul Orient difuza discursul de Anul Nou al lui Vladimir Putin, dată fiind diferenţa de fusuri orare cu Moscova. În acest discurs, Putin a dat asigurări că "adevărul moral şi istoric" sunt "de partea" Rusiei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, s-a deplasat la Bahmut, un oraş pe care soldaţii ruşi încearcă să-l ocupe încă din vară. "Barbarii ruşi nu ne vor doborî!", a declarat Kliciko.

Atacuri de noapte cu drone-kamikaze (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacuri de noapte cu drone-kamikaze

Atacuri de noapte cu drone-kamikaze. Rusia a lansat 16 drone "kamikaze" în Ucraina în timpul nopţii de joi spre vineri, a anunţat vineri armata ucraineană, la o zi după ce Moscova a tras zeci de rachete în cel mai recent atac al său împotriva infrastructurii critice din Ucraina. Atacuri de noapte cu drone-kamikaze Forţele Aeriene Ucrainene au transmis că toate cele 16 drone, care - potrivit relatărilor sale - au fost lansate din sud-est şi nord -, au fost distruse de apărarea antiaeriană a Kievului. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, a declarat pe canalul său de Telegram că şapte drone au ţintit Kievul, dintre care cinci au fost distruse în oraş şi două înainte de a ajunge la Kiev. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus O clădire administrativă din Kiev a fost distrusă parţial, potrivit lui Serghei Popko, şeful administraţiei militare a Kievului, care a adăugat că nu există informaţii despre posibile victime. Rusia a lansat o întreagă serie de atacuri cu drone şi rachete împotriva Ucrainei, de la jumătatea lunii octombrie, afectând grav infrastructura energetică a ţării şi obligând autorităţile ucrainene să întrerupă alimentarea cu energie electrică, în mod planificat sau în regim de urgenţă.

Armata sud-coreeană, scuze pentru că nu a reuşit să doboare drone nord-coreene
Eveniment

Armata sud-coreeană, scuze drone nord-coreene

Armata sud-coreeană îşi cere scuze pentru că nu a reuşit să doboare cinci drone nord-coreene care au trecut frontiera și apoi s-au întors la bazele lor, deși au fost urmărite timp ce cinci ore. Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, a criticat armata pentru acest eșec și a anunțat înființarea unei unități care să se confrunte cu această amenințare. Armata sud-coreeană, scuze pentru că nu a reuşit să doboare drone nord-coreene ”Ieri (luni), cinci drone inamice au invadat spaţiul aerian sud-coreean, iar militarii noştri le-au detectat şi urmărit, însă ne cerem scuze pentru că nu am fost în măsură să le doborâm”, afirmă într-un comunicat Statul major Interarme sud-coreean (JCS), citat de news.ro. Luni, armata din Coreea de Sud a ridicat de la sol avioane de război și elicoptere de atac, dar nu au reușit să doboare niciuna dintre dronele nord-coreene, care s-au întors acasă sau au dispărut de pe radarele sud-coreene. Această situație ridicat semne de întrebare cu privire la rețeaua de apărare aeriană a Coreei de Sud, într-un moment în care tensiunile sunt ridicate după o serie de teste cu rachete lansate tot de Coreea de Nord. South Korea sent military jets and helicopters to shoot down five North Korean drones that crossed into its airspace. It also sent surveillance aircraft to photograph its northern neighbor's military installations https://t.co/gdvHeb7aK7 pic.twitter.com/fzSMuf0e0W— Reuters (@Reuters) December 26, 2022 Una din drone a ajuns în spațiul aerian al Seoulului, capitala Coreei de Sud. North Korea?? has tested the American?? Patriot system in South Korea?? with its drone.As a result, South Korea?? lost the plane, and the drone flew almost to Seoul. pic.twitter.com/YDjTO5Y3xq— Tolik M ☦️ (@Orthodoxru78) December 26, 2022 Marți, armata a ridicat de la sol, din nou, avioane de luptă și elicoptere de atac (…) Un birou local trimisese mesaje de urgență prin care îi anunța pe rezidenți despre un nou lot de drone nord-coreene. Dar armata a spus că este un stol de păsări. JCS recunoaşte că - în pofida faptului că armata poate doborî ”dronele de atac care constituie o ameninţare reală” - există o limită a capacităţii sale de a detecta şi de a lovi drone-spion mai mici. ”În consecinţă, lipsa de pregătire a armatei a provocat multă îngrijorare în rândul publicului”, recunoaşte Statul Major. Președintele critică armata Preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a subliniat, într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri, marţi, că acest incident arată că starea de pregătire a armatei este ”foarte insuficientă”. Yoon Suk-yeol a ordonat o accelerare a uni proiect care vizează lansarea unei unităţi de drone care să efectueze operaţiuni de supraveghere şi recunoaştere a principalelor instalaţii militare ale Coreei de Nord. Acest plan prevede introducerea unor drone invizibile pe radar avansate. Această incursiune în spaţiul aerian sud-coreean este prima din ultimii cinci ani şi intervine după o serie-record de teste cu rachete ale Phenianului. Citește și: VIDEO „Crăciun anti-rusesc fericit!”: propaganda Kremlinului anunță că, anul viitor, europenii care i se opun lui Putin vor mânca rozătoare, de sărbători

Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul (sursa: airspace-review.com)
Internațional

Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul

Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul. Fostul șef al Serviciului de Informații Externe ucrainean, generalul Mykola Malomuzh, a făcut o evaluare a armelor interne dezvoltate de Ukroboronprom (compania de stat ucraineană de producție de armament). Malomuzh a declarat că Aleksandr Lukașenko este conștient de inevitabilitatea unor lovituri ucrainene asupra instalațiilor militare din Belarus. Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul "Astăzi, complexul nostru industrial de apărare a instalat deja linii pentru producția de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune care pot lovi până la 1.000 km și, cel mai important, acestea sunt UAV-uri (aeronave fără pilot - n.r.) care zboară în mod real cu o autonomie de până la 600 km, 800 km și 1.200 km astăzi. Putem ajunge nu numai la Engels, ci și la Moscova și dincolo de ea. Prin urmare, Ministerul Apărării din Ucraina continuă să crească această resursă", a declarat Malomuzh pentru canalul de televiziune Espresso, citat de Unian. Generalul a adăugat că și Aleksandr Lukașenko este conștient de inevitabilitatea atacurilor ucrainene asupra instalațiilor militare din Belarus. Citește și: VIDEO Lovitură dură în interiorul Rusiei: bază aeriană, lovită cu dronă (probabil) ucraineană: trei morți, răniți, cel puțin un bombardier distrus "Este clar că nu vor exista încă lovituri asupra Kremlinului. Cu toate acestea, atunci când va începe o operațiune ofensivă de nivel strategic și regimul din Federația Rusă va fi zdruncinat iar instalațiile de la Kremlin vor reprezenta o amenințare pentru statul nostru, atunci se va putea lua o decizie adecvată cu privire la astfel de lovituri. Dar va fi în momentul cel mai decisiv, când regimul de la Kremlin va cădea sau se va preda, atunci se poate pune problema Moscovei, în special", a menționat Malomuzh.

Putin și Kim, provocări cu drone, Coreea de Sud a ridicat avioane de luptă (sursa: BBC)
Internațional

Putin și Kim, provocări cu drone

Putin și Kim, provocări cu drone. Coreea de Sud a mobilizat avioane de luptă, elicoptere de atac şi a tras luni focuri de avertizare după ce drone nord-coreene i-au încălcat spaţiul aerian, a informat agenţia de presă Yonhap. Putin și Kim, provocări cu drone Coreea de Sud a urmărit dronele care au trecut din Coreea de Nord peste ceea ce este cunoscut ca Linia de Demarcaţie Militară dintre cele două ţări, a raportat Yonhap. Ministerul transporturilor din Coreea de Sud a anunţat mai devreme că zborurile de pe aeroporturile sud-coreene Incheon şi Gimpo au fost suspendate în urma unei cereri din partea armatei. Citește și: VIDEO Lovitură dură în interiorul Rusiei: bază aeriană, lovită cu dronă (probabil) ucraineană: trei morți, răniți, cel puțin un bombardier distrus Suspendarea a început la 13.08. (4.08 GMT) la Gimpo şi la 13.22 la Incheon şi a durat aproximativ o oră înainte ca zborurile de plecare să fie reluate în jurul orei 14.10, a declarat un oficial al ministerului pentru Reuters. Oficialul nu a oferit mai multe detalii despre suspendare.

Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone

Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a cerut sâmbătă "lichidarea" fabricilor iraniene unde se produc drone şi rachete, precum şi arestarea furnizorilor lor, pe fondul acuzaţiilor Kievului că Teheranul plănuieşte să livreze mai multe arme Rusiei. Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone Într-o postare pe Twitter sâmbătă, Podoliak scrie că Iranul "umileşte pe faţă instituţia sancţiunilor internaţionale", şi cere distrugerea fabricilor de armament iraniene, în replică. Iran, planning to boost missile, drone supplies for Russia, blatantly humiliates the institution of international sanctions…Important to abandon nonworking sanctions, invalid UN resolutions concept, & move to more destructive tools – liquidation of plants, arrest of suppliers…— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) December 24, 2022 Kievul a acuzat Teheranul de livrarea către Moscova a 1.700 de drone Shahed-136, despre care spune că au fost folosite pentru a lovi din septembrie ţinte în Ucraina. Iranul neagă acuzaţiile, dar SUA și alte țări occidentale susțin datele ucrainene. Într-un interviu publicat vineri de NY Times, şeful spionajului ucrainean, Kyrylo Budanov, a declarat că Rusia a lansat până acum în jur de 540 de drone împotriva unor obiective militare şi energetice din Ucraina. Citește și: Putin, rupt total de realitatea din Ucraina: susține că „există progrese semnificative către demilitarizare” a țării invadate, deși Kievul are acum cele mai moderne dotări de război

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat

În urma publicării textului de mai jos, Ministerul Apărării a trimis un drept la replică, acesta poate fi citit integral la finalul articolului. _______________________ Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat. 384 milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la firma israeliană Elbit Systems. Cu peste 100 de milioane de euro mai mult față de suma estimată la început de MApN, adică 277 milioane euro, și aprobată de Parlamentul României în anul 2020. Defapt.ro a scris în exclusivitate că același sistem de drone a fost ofertat inițial de producătorul U-TacsS, un joint – venture format din Elbit și francezii de la Thales, dar acesta nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de MApN. Motiv pentru care ministerul a anulat prima procedură de achiziție a sistemelor de drone. Ulterior, după ce procedura de achiziție a fost reluată, același sistem de drone a fost oferit Ministerului Apărării direct de israelienii de la Elbit Systems care, de data aceasta, îndeplinea cerințele tehnice, dar la un preț mult mai mare. Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat Actualul premier Nicolae Ciucă se afla la conducerea Ministerului Apărării în anul 2020. În acel an, a cerut acordul Parlamentului României pentru a achiziționa șapte sisteme de drone. Și l-a primit. Ulterior, în anul 2021, premierul Florin Cîțu a emis Hotărârea de Guvern nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Specialiștii în achiziții ai Ministerului Apărării Naționale au estimat atunci valoarea contractului la aproximativ 277 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro De achiziție s-a ocupat compania Ministerului Apărării, Romtehnica, condusă de controversatul Nicolae Nasta, prietenul lui Nicolae Ciucă. Inițial, au fost depuse trei oferte. Printre ofertanți s-a aflat și compania U-TacS cu sistemul de drone Watchkepeer X. Toate ofertele au fost respinse, într-un final. Oferta depusă de U-TacS a fost respinsă ultima. Motivul: sistemul ofertat nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de parte română. Aproape două miliarde, fără TVA Prima procedură de achiziție a fost anulată în iunie 2022, dar a fost reluată la scurt timp, în august. De data aceasta, valoarea estimată a contractului a fost crescută de Romtehnica de la 277 de milioane de euro la 354 milioane de euro, fără TVA. Ceea ce înseamnă că valoarea estimată a fost majorată cu aproximativ 77 milioane de euro. Acum, la finalul anului, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că acordul cadrul de furnizare a celor șapte sisteme „UAS tactic-operativ clasa II” a fost atribuit firmei israeliene Elbit Systems. Atenție, nu producătorului britanic U-TacS. „Acordul-cadru, care a fost atribuit prin derularea unei proceduri specifice organizate potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferentă programului de înzestrare , are o durată de cinci ani și are ca obiect atribuirea de contracte subsecvente de furnizare a maxim șapte sisteme UAS Watchkeeper X în valoare totală de aprox. 1,891 miliarde lei, fără TVA”, a transmis Ministerul Apărării. Ce se va fabrica în România Potrivit Ministerului Apărării, furnizarea celor șapte Sisteme UAS Watchkeeper X care vor intra în dotarea Armatei României se va realiza în condițiile protejării interesului esențial de securitate al statului român. Compania Elbit Systems Ltd fiind obligată, conform acordului încheiat, să realizeze și să consolideze pe teritoriul național, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producție, integrare, testare și mentenanță în domeniul militar pentru sistemele livrate. „Începând cu primul sistem UAS Watchkeeper X, producția structurii platformei aeriene și producția structurii containerului stației terestre de comandă-control, precum și producția de componente electrice și mecanice din compunerea sistemului se vor realiza pe teritoriul României, la operatori economici din industria națională de apărare”, menționează Ministerul Apărării. De abia de la al treilea sistem UAS Watchkeeper X, producția tuturor sistemelor electrice și mecanice aferente acestuia se va realiza în România. „Totodată, operațiunile de mentenanță de nivel complex pe durata ciclului de viață al sistemelor UAS Watchkeeper X vor fi realizate de operatori economici din industria națională de apărare, astfel încât în situații de criză și război să nu fie necesară executarea acestor operațiuni în afara teritoriului național”, susține MApN. Cum a dispărut U-TacS? Sistemul UAS Watchkeeper X este produs oficial de compania britanică U-TacS, un joint-venture creat de compania israeliană Elbit și francezii de la Thales. În iulie 2021, U-TacS a semnat cu Aerostar Bacău un memorandum de înțelegere pentru crearea unui consorțiu care să producă dronele Watchkeeper X. Consorţiul urma să includă şi companiile Thales Systems România, Romaero SA şi Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli”, potrivit unui comunicat al U-TacS. Însă, din comunicatul de presă al Ministerul Apărării rezultă că contractul a fost semnat direct cu firma israeliană Elbit Systems, fără să se facă vreo referire la compania U-TacS sau la francezii de la Thales. Mai mult, înainte de anunțarea de către MApN a câștigătorului, Sistemul UAS Watchkeeper X era promovat intens în presa românească de Cristian Sfichi, director Aerospace Defence & Security în cadrul Thales România. Acesta explica pentru Hotnews că la proiectarea Whatchkeeper au fost aplicate toate cerințele armatei britanice, printre care și necesitatea ca sistemul să poată să decoleze și să aterizeze de pe piste neamanejate, de iarbă sau din zone neamenajate ca aeroport. Thales și Elbit, no comment iritat Pentru a afla de ce a fost scoase din joc compania U-TacS, respectiv francezii de la Thales, l-am contactat pe directorul Cristian Sfichi de la Thales România care, până acum, se bucura de o mare influență la nivelul Ministerului Apărării. „Noi n-am participat la licitația asta. Deci, băteți la o ușă... Trebuie să vă duceți înspre Elbit. Nu am ce să comentez. N-am ce să comentez! Nu sunt în poziția în care să vă pot explica sau să vă pot comenta eu proiecte la care nu am participat. Repet, nu am ce să comentez pe subiectul acesta”, a spus nervos Cristian Sfichi. Ciudată reacția acestuia, în contextul în care promova dronele Watchkeeper X cu orice ocazie. Am urmat sfatul directorului Cristian Sfichi și l-am sunat Tzvi Avraham, reprezentantul grupului Elbit. Acesta a spus că nu vrea să fie băgat în chestia asta și să luăm legătura cu un anume Bogdan, cel care se ocupă de partea de PR. Însă nu a mai trimis numărul acestuia. Compania, totuși, a publicat un comunicat. ______________________ Drept la replică În legătură cu articolul publicat în data de 21 decembrie 2022, sub semnătura domnului Petru Zoltan, intitulat „EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA”, în vederea informării corecte a publicului, vă adresăm rugămintea de a publica următorul drept la replică: Articolul menționat induce în mod eronat ideea că valoarea la care a fost atribuit acordul-cadru pentru furnizarea produsului „Sistem UAS tactic-operativ clasa II” ar fi fost crescută în mod nejustificat de către autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale („Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat”, cităm din articol) și, la fel de eronat, că o companie britanică, U-TacS, care ar fi oferit un produs mult mai ieftin, ar fi fost exclusă abuziv din procedurile de achiziție. Având în vedere faptul că autorul materialului jurnalistic a solicitat MApN un punct de vedere doar DUPĂ publicarea articolului pe platforma defapt.ro, considerăm necesare clarificările de mai jos. 1. Cu privire la așa-zisa descalificare a producătorului britanic U-TacS din procedurile de achiziție: MApN nu a solicitat un anumit sistem UAS-TO, ci a elaborat specificații tehnice de achiziție care să asigure competiția în cadrul procedurii specifice de achiziție. Compania U-TacS nu a participat în calitate de candidat sau ofertant la niciuna din cele două proceduri specifice menționate mai sus, drept urmare, nu a ofertat un produs anume. La procedura specifică organizată în perioada 24.09.2021-19.04.2022, U-TacS a avut calitatea de terț susținător al candidatului Elbit Systems Ltd, iar în procedura specifică organizată în perioada 16.08-20.12.2022, U-TacS a avut calitatea de subcontractant. Ca atarea, afirmațiile din articolul citat pe această temă sunt speculații care nu au legătură cu realitatea. 2. Cu privire la valoarea acordului: Având în vedere dispozițiile H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare "Sistem UAS tactic-operativ clasa II", potrivit cărora efectuarea plăților se va face în lei, estimarea prețurilor unitare ale sistemelor și a prețului total pentru acordul-cadru a fost realizată, în toate etapele, în lei, pornind de la informațiile obținute în perioada de fundamentare a programului de înzestrare. Aceste informații au relevat faptul că sistemele UAS-TO pot fi furnizate numai de operatori economici externi care au comunicat valori estimate ale sistemelor exprimate în USD și EURO. Astfel, prețurile unitare estimate în valută, aferente sistemelor UAS-TO au constituit baza de la care s-a realizat conversia în lei, acestea fiind menținute pe parcursul ambelor proceduri specifice derulate. Diferența dintre valorile estimate în lei a fost generată, în principal, de: · fluctuația semnificativă a cursului valutar din perioada 2021-2022. · introducerea în configurația sistemelor de drone, suplimentar față de configurația inițială din perioada de fundamentare, a sistemelor de armament; Iată detaliile: Conform prevederilor legale, MApN a solicitat Parlamentului României și a primit, în luna aprilie 2020, aprobarea prealabilă în vederea derulării procedurilor specifice de achiziție pentru programul de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. La acel moment, în baza cerințelor operaționale stabilite de structurile beneficiare, valoarea acordului-cadru a fost estimată la 276,7 milioane USD. În aceste costuri au fost incluse șapte sisteme de drone și pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare. În baza primirii aprobării prealabile a Parlamentului, structurile competente ale MApN au demarat procedurile legale pentru fundamentarea procedurilor de achiziții. În cadrul acestui proces, având în vedere evoluțiile din mediul de securitate, structurile beneficiare au identificat nevoia ca aceste sisteme de drone să fie înzestrate și cu capacități de lovire, de aceea configurația sistemelor a fost suplimentată cu sisteme de armament compatibile, ceea ce, evident, a generat o creștere a costurilor estimate inițial. Prima procedură specifică derulată de MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., în perioada 24.09.2021-19.04.2022, a fost organizată în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a produsului. Costurile estimate pentru achiziția celor șapte sisteme nu au fost de 277 de milioane de EURO, așa cum greșit afirmă autorul articolului, ci de aproximativ 1,46 miliarde lei, fără TVA (echivalent aprox. 347 milioane USD, la o paritate de 4,2 lei/1 USD), incluzând, pe lângă pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare, și sistemele de armament. În cadrul etapei I a procedurii specifice, au depus candidaturi companiile I.A.I. și Elbit Systems Ltd din Israel. În urma parcurgerii etapei I a procedurii specifice, numai Compania Elbit Systems Ltd a îndeplinit toate criteriile de calificare prevăzute în H.G. 912/2021, fiind selectată și invitată să participe cu ofertă la etapa a II-a a procedurii specifice. Elbit Systems Ltd a depus o ofertă, însă aceasta a fost declarată neconformă, iar procedura a fost anulată în baza dispozițiilor cap B, pct. I, 17, lit. c) din anexa la hotărârea de guvern menționată mai sus. În perioada 16.08-20.12.2022, MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., a organizat a doua procedura specifică, tot în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, la care a participat un singur operator economic – Elbit Systems Ltd, a cărui ofertă depusă a fost evaluată și declarată ca fiind câștigătoare. Valoarea estimată pentru acordul-cadru a fost de aproximativ 1,74 miliarde lei (cu același echivalent de aprox. 347 milioane USD, dar la o paritate de 5 lei/1 USD). Valoarea finală de 1,891 miliarde lei a rezultat în urma derulării procedurii de achiziție, în cadrul căreia prețurile unitare ofertate și prețul total ofertat au fost mai mari cu 9% decât prețurile unitare estimate și prețul total estimat. Potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021, oferta este inacceptabilă dacă „...c) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare; d) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea acordului-cadru de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la depăşirea cu peste 10% a respectivului preţ unitar prevăzut în documentaţia de atribuire”. Având în vedere faptul că MApN a identificat posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare, oferta a fost declarată câștigătoare, fiind îndeplinite condițiile legale. În concluzie, costurile programului de achiziție nu au fost exagerate sau crescute în mod nejustificat, iar compania britanică menționată de jurnalist nu a avut niciodată calitatea de ofertant sau candidat în procedurile specifice derulate de MApN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră